Rezultatele Evaluării Naționale din perioada 2021-2026 arată o stabilitate îngrijorătoare a diferențelor dintre județe. Edupedu.ro a analizat procentul elevilor care au obținut medii sub 5 din ultimii 6 ani, iar rezultatele sunt că, indiferent de generație și de dificultatea subiectelor, aproape aceleași județe rămân constant în frunte, iar aproape aceleași județe rămân la coada clasamentului. Datele folosite sunt cele publicate de Ministerul Educației pe edu.ro.
La nivel național, ponderea mediilor sub 5 a fost de 23,2% în 2021, 17,6% în 2022, 23,6% în 2023, 25,5% în 2024, 16,9% în 2025 și 21% în 2026. Asta înseamnă că 2026 este un an mai slab decât 2025, dar mai bun decât 2021, 2023 și 2024.
Analiza datelor arată un nucleu de județe performante. București, Cluj, Brăila, Prahova, Galați și Suceava au fost în top 10 în fiecare dintre cei șase ani analizați. Bucureștiul are cea mai bună medie pe șase ani, cu 9,5% elevi cu medii sub 5. Urmează Cluj, cu 10,4%, Brăila, cu 14,6%, Prahova, cu 16%, Galați, cu 17,2%, și Suceava, cu 18,6%.
În 2026, cele mai bune rezultate au fost în București, cu 7,8% medii sub 5, Cluj, cu 9,8%, Prahova, cu 16,5%, Suceava, cu 16,7%, Brăila și Gorj, fiecare cu 18,1%, Galați, cu 18,4%, Argeș, cu 18,6%, Bistrița-Năsăud, cu 18,8%, și Ilfov, cu 19,4%.
A doua tendință reliefată de date este existența unui alt nucleu, de această dată unul format din județe cu probleme structurale. Aici intră Călărași, Teleorman, Caraș-Severin, Mehedinți și Botoșani, județe care au fost pe ultimele 10 locuri, negreșit, în fiecare dintre cei șase ani. Vaslui și Ialomița au fost în această coadă a clasamentului în cinci din cei șase ani analizați.
Pe media perioadei 2021-2026, cele mai mari procente de medii sub 5 sunt în:
- Călărași, 33,3%,
- Teleorman, 32,8%,
- Vaslui, 31,6%,
- Caraș-Severin, 30,3%,
- Mehedinți, 30,1%, și
- Botoșani, 29,7%.
În 2026, coada clasamentului arată astfel:
10. Călărași – 35,3%
9. Caraș-Severin – 33,2%,
8. Teleorman – 32,7%,
7. Mehedinți – 32,2%,
6. Vaslui – 30,7%,
5. Dâmbovița – 29,2%,
4. Tulcea – 29,2%,
3. Ialomița – 29,1%,
2. Botoșani – 28,5%,
1. Olt – 28,2%.
Diferența față de București este cea care dă cel mai clar măsura decalajului. În 2026, Bucureștiul are 7,8% medii sub 5. Călărași are 35,3%, adică un ecart de 27,5 puncte procentuale. Caraș-Severin este la 25,4 puncte peste București, Teleorman la 24,9 puncte, Mehedinți la 24,4 puncte, iar Vaslui la 22,9 puncte.
Practic, în București mai puțin de unul din zece elevi nu obține media 5, în timp ce în mai multe județe de la coada clasamentului aproximativ unul din trei elevi se află în această situație.
Harta regresului față de 2025 arată că 2026 a fost un an mai greu aproape peste tot. În 41 de județe a crescut procentul elevilor cu medii sub 5, iar singurul județ cu o ușoară îmbunătățire este Harghita, unde procentul a scăzut de la 19,7% la 19,5%.
Cele mai mari creșteri ale procentului de medii sub 5 față de 2025 au fost în:
- Caraș-Severin, de la 23,8% la 33,2%, adică plus 9,4 puncte procentuale,
- Olt, de la 19,3% la 28,2%, plus 8,9 puncte,
- Buzău, de la 16,9% la 25,2%, plus 8,3 puncte,
- Giurgiu, de la 16% la 24,2%, plus 8,2 puncte,
- Brăila, de la 10,7% la 18,1%, plus 7,4 puncte și
- Vâlcea, de la 16,4% la 23,7%, plus 7,3 puncte.
Pe termen mai lung, față de 2021, imaginea este mai nuanțată. În 26 de județe procentul mediilor sub 5 este mai mic în 2026 decât în 2021, în 15 județe este mai mare, iar Iași este la același nivel, 20,7%.
Cele mai mari îmbunătățiri față de 2021 sunt în:
- Giurgiu, de la 35% la 24,2%,
- Ilfov, de la 27,9% la 19,4%,
- Gorj, de la 25,2% la 18,1%,
- Dolj, de la 29% la 23,3%,
- Harghita, de la 24,1% la 19,5%, și
- București, de la 12% la 7,8%.
Există însă și județe care au regresat față de 2021:
- Brăila a crescut de la 13,4% medii sub 5 în 2021 la 18,1% în 2026,
- Vrancea de la 24,4% la 28%,
- Olt de la 25,4% la 28,2%,
- Vâlcea de la 21,2% la 23,7%,
- Sibiu de la 19,3% la 21,4% și
- Satu Mare de la 23,8% la 25,9%.
2026 aduce un regres aproape general față de 2025, dar nu schimbă datele de pe harta Evaluării Naționale. Județele care rezistă în top sunt aceleași: București, Cluj, Brăila, Prahova, Galați și Suceava. Județele cu probleme structurale sunt, de asemenea, aproape aceleași: Călărași, Teleorman, Caraș-Severin, Mehedinți, Botoșani, Vaslui și Ialomița.
Această „stabilitate” pe șase ani arată că dacă aproape aceleași județe rămân sus și aproape aceleași rămân jos, atunci rezultatele nu sunt influențate mai deloc de dificultatea subiectelor, de exemplu. Evaluarea Națională măsoară, an de an, aceleași decalaje educaționale: acces diferit la resurse, diferențe între urban și rural, nivel socio-economic diferit, stabilitatea profesorilor și capacitatea locală de a susține pregătirea elevilor.
Datele ridică și o întrebare de politică publică. Dacă aceleași județe apar de șase ani consecutiv în partea inferioară a clasamentului, iar Ministerul Educației dispune anual de aceste statistici, de ce nu există intervenții naționale diferențiate pentru aceste zone? Cel puțin în comunicările publice ale ministerului din această perioadă, analizate de Edupedu.ro, nu au fost prezentate măsuri dedicate județelor care înregistrează constant cele mai slabe rezultate la Evaluarea Națională – singurele au fost în 2024, când ministra de atunci Ligia Deca a dat un set de recomandări după rezultatele slabe de la simulările pentru examen, recomandările ignorau aproape integral recomandările specialiștilor în științele educației și cercetătorilor de la Institutul de Științe ale Educației, formulate în două analize ample privind absenteismul la examenele naționale. Concluziile lor au rămas pe hârtie.
În fiecare an însă, aproape toți directorii de școli obțin an de an calificativul „foarte bine”, majoritatea profesorilor la fel, iar inspectorii școlari care conduc sau îndrumă și inspectează toate aceste județe au evaluări tot cu „foarte bine”, în cea mai mare proporție. Edupedu.ro a documentat și faptul că inspectorii școlari au „abonament” la gradația de merit – o creștere salarială cu 25% din salariul de bază, lună de lună, timp de 5 ani, acordată pe bază de dosar cu adeverințe.
Toți inspectorii din inspectoratele școlare județene sunt numiți politic, iar evaluarea performanței lor nu se face la minister, ci la partid.
Dacă aceleași județe apar de șase ani consecutiv la coada rezultatelor Evaluării Naționale, înseamnă că problemele nu apar în clasa a VIII-a. Ele sunt vizibile mult mai devreme, iar sistemul are deja instrumente pentru a le identifica.
Primul diagnostic național este făcut încă din clasa a II-a, apoi evaluările se repetă în clasele a IV-a și a VI-a. Mai ales evaluarea de la finalul clasei a VI-a, organizată cu doi ani înainte de Evaluarea Națională, ar trebui să ofere Ministerului Educației și școlilor o imagine clară asupra competențelor elevilor și asupra domeniilor în care sunt necesare intervenții. În teorie, aceasta este o evaluare cu rol diagnostic, nu de selecție, tocmai pentru a permite reglarea procesului de predare înainte ca elevii să ajungă la examenul de la finalul gimnaziului.
În practică, însă, aceste evaluări au rămas aproape fără consecințe în politicile publice. Nu există dovezi că rezultatele lor au fost folosite sistematic pentru adaptarea predării, pentru programe de recuperare a învățării sau pentru intervenții diferențiate în județele și școlile cu rezultate slabe. Mai mult, Ministerul Educației și Cercetării nici măcar nu a mai publicat rapoartele naționale privind evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a din ultimii trei ani, deși acestea ar trebui să reprezinte principalul instrument de monitorizare a nivelului competențelor elevilor înainte de examenele naționale.
Pentru cei care guvernează sistemul de învățământ nu e nicio surpriză, iar în afară de ministru, sunt aceleași persoane în funcțiile de decizie și control de cel puțin 6 ani ani de zile. Evaluarea Națională vine doar să le confirme ceea ce știau deja sau ar fi trebuit să știe cu doi, patru sau chiar șase ani înainte.