Premierul Ilie Bolojan s-a întors din vizita efectuată săptămâna aceasta în Germania înarmat cu un nou exemplu pentru a apăra norma didactică de 20 de ore și pentru refuzul de a reveni, așa cum cer sindicatele din educație, la norma aplicată până la mijlocul anului trecut, de 18 ore. Exemplul lui: sistemul german de învățământ, căruia îi atribuie o normă didactică de 24 de ore. El a susținut, într-un interviu pentru G4Media.ro, că e nevoie de „analize – care este situația țărilor la care ne raportăm” și a dat exclusiv exemplul Germaniei. Dar a scos complet exemplul german din contextul european, a rupt chestiunea normei didactice de alte probleme ale educației din această țară și a prezentat cifrele germane din singura perspectivă care îl avantajează, pentru a-și apăra poziția în privința deciziei de anul trecut.
În plus, ministrul interimar al Educației a reafirmat, fără niciun fel de explicații și contrar argumentelor bazate pe date, dar cenzurate în vara anului 2025 de ministerul pe care îl conduce, anume cele furnizate de Institutul de Științe ale Educației, că „o normă didactică de 20 de ore este în media minimă europeană (sic!)”. Iar Ilie Bolojan spune că nu poate tăia norma crescută, deși dă exemplul unei țări unde, potrivit datelor Eurydice, norma profesorilor crește pentru un număr de ani, doar pentru a scădea, ulterior, cu același număr de ani, în funcție de fluctuațiile din sector – detalii mai jos.
Ce a spus premierul Ilie Bolojan în interviul acordat joi jurnaliștilor Dan Tăpălagă și Cristian Pantazi de la G4Media.ro, despre norma didactică:
- Întrebat fiind dacă va reveni asupra unora dintre măsurile care i-au nemulțumit pe profesori: „Din punctul meu de vedere nu cred că se pune această problemă”.
- „E greu de presupus că dacă în Germania norma didactică este de 24 de ore și în România norma mărită didactică este de 20 de ore, am mai putea să ne întoarcem din nou la 18 sau la 16 ore”.
- „O normă didactică de 20 de ore este în media minimă europeană”.
- „Problema noastră este, știți, să facem analize – care este situația țărilor la care ne raportăm și către care, din punct de vedere al calității vieții, a serviciilor ar trebui să ne îndreptăm și care sunt posibilitățile noastre și indicatorii noștri. Și dacă vrem, într-adevăr, calitatea vieții de tip european, trebuie să facem și eforturi care măcar să se apropie la acest nivel. Dacă vrem să recuperăm pe cinstite, trebuie să fim conștienți că nu poți recupera decât cu eforturi mai mari decât alții. Că nici alții nu stau pe loc. Dacă vrei să recuperezi întârzierile, trebuie mai mult efort, trebuie mai multă disciplină, trebuie mai multă productivitate, trebuie investiții. Și asta trebuie să o facem cu toții, nu e o constatare legată numai de educație (…)”
Date prelucrate sau ignorate după gustul premierului-ministru al Educației
Șeful guvernului român a oferit, astfel, exemplul țării pe care tocmai a vizitat-o, Germania, țară cu o situație total aparte la nivel european, din punct de vedere al situației din educație. Și a trecut din nou cu vederea datele disponibile pentru comparații, pentru a-și baza „analizele” pe date cel puțin acum, când de la minister a plecat ministrul Daniel David., specializat în invocarea deciziilor fundamentate științific, dar care a evitat complet astfel de fundamentări în tăierile aplicate anul trecut.
Cele mai la îndemână date sunt cele luate ca referință la nivel european, Eurydice. Despre ce e vorba?
În vara anului trecut, Institutul de Științe ale Educației (ISE), aflat sub umbrela MEC și reînființat în primăvara lui 2025 tocmai pentru a oferi baze științifice deciziilor ce afectează sistemul, a livrat conducerii ministerului o analiză amplă privind măsurile pregătite atunci de guvernul Bolojan, incluse în cele din urmă în Legea 141/2025. Analiza a fost cenzurată atunci când a fost solicitată de Edupedu.ro.
Acea analiză includea ultimul set de date agregat la nivel european de platforma Eurydice, cu privire la norma didactică. Ministrul de atunci, Daniel David, a acuzat „citare greșită” și făcea trimiteri – susținut de câțiva terți – la alte studii care invocau analize mai recente ale OCDE (TALIS). Acelea se bazau, însă, nu pe date oficiale din țările europene, ci pe declarații ale profesorilor din acele țări, reprezentând, astfel,mai degrabă o proiecție estimativă subiectivă.
- Într-o reacție de atunci, ISE prezenta detaliat datele din cel mai recent raport Eurydice care include date centralizate cu privire la norma didactică din țările UE, ”Teachers in Europe 2021”. Pe baza lui, ISE concluziona: „Conform Eurydice (2021),valoarea medie a normei didactice în Europa este de 18-19 ore/săptămână, cu un minimum de 14 ore în țări precum Croația, Polonia, Finlanda și maximum de 26 de ore în Ungaria. Majorarea normei didactice cu 2 ore plasează România peste media înregistrată la nivel european”.
Pe baza calculului IȘE, media aritmetică pentru numărul de ore pe săptămână din țările care au declarat astfel de date este, în raportul Eurydice, de 18,8 ore. Adică norma didactică medie la nivel european cu doar 0,8 ore mai mare decât cea aplicată până anul trecut în România.
Cu o normă didactică de 20 de ore în România, prin raportare la ultimele date europene centralizate, declarația lui Ilie Bolojan că „o normă didactică de 20 de ore este în media minimă europeană (sic!)” este, dincolo de eroarea de exprimare, falsă.
Cazul specific al Germaniei
Aceleași date centralizate de Eurydice prezentau pentru Germania o normă didactică de doar 17 ore, la un program total de 40 de ore de lucru pe săptămână, în anul școlar 2019-2020.
Valoarea era cu o oră mai mică decât cea aplicată în România (18 ore). De unde, atunci, diferența până la cele 24 de ore invocate de Ilie Bolojan?
Potrivit datelor pentru sistemul național de educație din Germania, agregate separat tot de Eurydice, norma didactică germană nu se calculează în „ore”, ci în „perioade” de 45 de minute – la fel de mult ca în școala primară din România, dar cu 5 minute mai puțin decât „ora” de gimnaziu sau liceu.
Potrivit sursei citate, numărul de perioade variază mult între landurile Germaniei, țară unde sistemul educațional este descentralizat, dar și între cele opt tipuri de unități de învățământ, de la „Realschule” și „Gymnasium” la școlile vocaționale. Astfel, numărul de „perioade” de câte 45 de minute / săptămână variază, după foarte mulți parametri, între 21 și 32. Cele mai multe valori minime sunt 21-23 de perioade, cele mai multe – 28 de perioade, în funcție de tipul de școală.
Raportat la acest sistem de măsurare, valoarea de 17 ore raportată în 2021 de Eurydice – care se poate să fi suferit, de atunci, schimbări substanțiale – ar echivala cu 22,6 „perioade”.
Deși descentralizat, sistemul german de educație folosește unitar la nivel național modelul „perioadelor” de 45 de minute. Astfel, realizează o echivalare directă între numărul de ore de școală și numărul de ore de muncă (normă) pe care le au profesorii. Pe de altă parte, în alte sisteme, precum cel al României, există o diferențiere – norma se calculează în „ore”, chiar dacă acestea se traduc, în organizarea școlii, fie într-un interval de 45 de minute în cazul școlii primare, fie într-unul de 50 de minute la gimnaziu și liceu.
Un lucru pe care îl omite, însă, premierul-ministru interimar al Educației este situația aparte a sistemului de învățământ din Germania.
Dacă, în România, se resimte un deficit de profesori la anumite materii, în special la Matematică și Științe, în Germania se resimte un deficit major la toate materiile, potrivit raportărilor OCDE. Potrivit relatărilor internaționale, Germania se confruntă de ani de zile cu un deficit de zeci de mii de profesori, ceea ce determina sindicatele să proclame „stare de urgență” în 2022.
Pe de altă parte, Germania are una dintre cele mai ridicate rate din UE în privința numărului de elevi / profesor, la nivelul întregului sistem preuniversitar, dar rata este inferioară celei din România, conform datelor din 2023. Iar țara este una afectată în mod constant de valurile de migrație, cu efect asupra numărului de elevi.
Chiar prezentarea sistemului german pe platforma Eurydice menționează că sunt pregătire schimbări în ceea ce privește norma didactică a profesorilor”. Una dintre acestea: creșterea acesteia cu o „perioadă”, după nevoi, urmând să fie „tăiată” ulterior – spre deosebire de modelul Bolojan, care exclude din start ideea revenirii la un număr mai mic de ore.
Astfel, potrivit prezentării citate:
- „Din cauza fluctuațiilor curente în ceea ce privește numărul total de elevi, deficitului în creștere al cheltuielilor publice, creșterii vârstei medii a profesorilor și sarcinilor noi pe care școlile trebuie să le îndeplinească, precum dezvoltarea ofertelor pentru supraveghere pe tot parucrsul zilei, unele landuri au stabilit grupuri de planificare pentru a discuta concepte alternative privind reglementarea timpului de lucru al profesorilor.
- Unele landuri au introdus deja modele speciale pentru timpul de lucru al profesorilor (conturi de normă didactică, modelarea unor perioade anticipate de predare) care urmează să ajusteze timpul de lucru al profesorilor într-un mod flexibil, în funcție de fluctuațiile numărului de elevi.
- Timp de câțiva ani, profesorii vor fi nevoiți să predea o perioadă (n.red. – o „perioadă” de 45 de minute) în plus. Ulterior, numărul de perioade pe care li se cere să le predea va fi redus cu o perioadă pentru același interval de timp”.
Foto: © LCVA | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Mihai Peticilă
Virgil Iordache
Ramona Florea
Raluca Pantazi
C.I.
15 comments
Deformeaza pe naiba sa-l ia! Face ce vrea, taie si spanzura si noi ne uitam in gura lui!
Vasile sigur ești profesor că de aceea ai scris știi cu un singur i,puradei cu doi i , iar elevilor le spui puradei ,sau ca alți profesori ,,valoroși „plozi.Vreti respect ,impuneți respect ,prin educație și știința .PS Sper că nu ești de limba și literatura română ,la ce exprimare ai sigur n ai deschis și citit o carte în ultimii ani.
ce pretenții să ai de la un buticar eșuat?
Ați uitat să menționați poate unul dintre cele mai importante lucruri în Germania: salariul de 3000-4000-5000 de euro pentru profesori raportat la o chirie de maximum 1000 de euro aprox. (și asta ma refer la Berlin când spun de chirie așa de mare), alături de asigurări de sănătate și de posibilitatea de a primi, în calitate de cadru didactic, cumpărarea une locuințe proprietate personala cu dobânda fixa pe toată perioada creditului de 30-40 de ani, dobânzile fiind mai mici, adică speciale pentru cadrele didactice, fără a fi nevoie de avans!!!!!!!!!!
Cum se poate compara o astfel de situație cu România, unde în 2013 era salariul debutantului 200 de euro, adică exact cat chiria unui apartament cu două camere! Sau în 2017, când salariul debutantului era de 300 de euro, adică exact cat chiria unui apartament…cu două camere!!!!! Ca să nu mai vorbim de faptul ca aici nu ai posibilitatea de a-ti cumpara o locuinta proprietate personala fără a avea dobânda variabila după 5-10 ani! Iar acea dobânda variabil poate crește oricât! Și dacă mai ai și un parinte bolnav pe care trebuie să il ajuți…no comment.
Da, exact așa a fost, încă din 1998 când am debutat eu, chiria unei garsoniere cât de cât decente era cât salariul meu, fix egală. doar prin blocurile de nefamiliști erau mai accesibile .
În vremea aceea nu îmi permiteam un apartament în chirie, îmi permiteam o garsonieră dar nu mai aveam cu ce trăi așa că am fost nevoit să locuiesc cu părinții.
Nu mai vorbim să iei un credit la bancă!! era o utopie să te gândești la asta ceva, un vis.
În învățământ peste 85% din cadrele sub 50 de ani sunt femei. Bărbații au renunțat demult la ideea de a fi profesori, foarte rar mai vezi câte unul.
Cred că asta spune multe.
Asta în timp ce alții au trăit bine mersi, și au făcut case, averi, vacante, conturi grase , și acum dau lecții tot ei profesorilor care încă au mai rămas în sistem și au trecut prin toate greutățile.
Am fost furați toată viața.
Nu s-au furat.bani din buzunar, ni s-au furat demnitatea și importanța meseriei, respectul,.
TOT!
Fata de generația anterioară, profesorii de azi sunt o.umbra. Cine oare a ticluit asta? Cine și-a dorit că pe lângă alungarea a 5 milioane de oameni din țară să fie distrusă și una dintre cele mai importante profesii?
Ia să reflectați la asta!
Bravo, Edupedu, ca nu va lasati intimidati si ne ascultati rugamintea de a expune realitatea in aceasta chestiune si a nu ingurgita tot ce spune Bolojan. Bolojan cred ca sufera de sindromul savantului inchipuit si are impresia ca suntem atata de prosti, incat nu putem afla niste date elementare. A incercat sa ascunda, dar tot ies la iveala cifrele. Oricat a vrut cu David sa musamalizeze.
Normă de Germania vreți? În primul rând dați salarii și condiții de Germania. La noi, salariile au scăzut drastic prin mărirea ilegală a normei la 20 de ore, al 13-lea salariu nu se mai dă din 2010, voucherele de vacanță se dau doar condiționate de contribuția personală de 800 lei, prima didactică este în aer la acest moment, din ianuarie se taie norma de hrană, plata cu ora la 22 lei, birocrație și clase comasate aglomerate, programă încărcată. Ce se mai aude de plata tranșelor din sentințele judecătorești pe care le-ați suspendat?
Nu este adevărat. Niciunde nu este normă de 16-18 ore și profesorimea nu rupe ușa scolii la 12-13, ci stă frumos până la 17:00 ca orice angajat. In străinătate părinții nu sunt fraieri să lase jumătate de salariu pe afterschool și meditații. Nu mai sunt copii, adică sunt foarte puțini, iar profesori din ce în ce mai mulți. Multe materii inutile, iar cele importante (vezi
limbile străine), lăsate cu 1-2/săptămână. Totul este varză în învățământul românesc, hai să recunoaștem.
Floricica, cum le ști tu pe toate. Ai puradei i toate tarile Europei? ști programul tuturor scolilor?
De unde tot apar cunoscătorii ăștia? Din Oradia?
Nu contează de unde scriu, vasilică, tu să scrii (cu doi de i) corect, dacă tot ești (și sper că totuși nu) profesor sau așa ceva. Te doare adevărul? Crezi că toți suntem proști și credem minciunile pe care le debitați zi de zi pe edupedu? Vezi că am și eu niște „cadre” în familie și am văzut și eu fluturaș cu 8800 ron NET, învățătoare cu 3 ore de predare pe zi. Și nu asta e problema! Fie! Mie minciunile nu-mi plac, că salariile sunt mici, se lucrează în afară de cele 3 ore de predare încă 1432562 ore acasă, în vacanțele se lucrează, bla-bla-bla. Niciodată nu ajunge, niciodată nu este destul de bine și elevul niciodată nu contează, dar părinții sunt draci.
Stimată doamnă, nu pot înțelege de ce dumneavoastră invocați adevărul atunci când emiteti opinii personale. Tot ce ați scris dumneavoastră sunt opinii pur personale, poate ați visat noaptea, dumneavoastră știți de unde aveți atâta siguranță în ceea ce exprimați. Dar să știți că internetul este plin de informații… De exemplu ați putea căuta niste informații din surse sigure, precum cele prezentate în raport. Desigur, ar fi nevoie să și înțelegeți ceea ce citiți, dacă știți cum se citește un tabel.
Data viitoare când comentați, puneți măcar în fața frazei „nu-i adevărat + celelalte aberatii..” următoarele cuvinte: „eu cred că”, vă salvează de ridicol, va garantez!
În Europa, norma didactică (numărul de ore petrecute efectiv la clasă) variază semnificativ, fiind influențată de tradiția educațională a fiecărei țări și de modul în care este structurată săptămâna de lucru.
Iată situația pentru țările solicitate (date valabile pentru 2025/2026):
1. Italia
Sistemul italian este unul dintre cele mai rigide în ceea ce privește numărul de ore, acestea fiind stabilite la nivel național.
* Școala Generală (Scuola Media): 18 ore pe săptămână.
* Liceu (Liceo / Istituto Tecnico): 18 ore pe săptămână.
* Notă: Pe lângă aceste ore, profesorii mai au o obligație de până la 80 de ore pe an pentru ședințe și activități administrative.
2. Spania
Norma a fost subiectul multor dezbateri politice recente, existând tendința de a reduce numărul de ore pentru a evita „burnout-ul”.
* Școala Generală și Liceu: Între 18 și 20 de ore.
* Notă: Majoritatea regiunilor (Comunidades Autónomas) au revenit la pragul de 18 ore pentru învățământul secundar, dar în unele locuri se mai practică 19 sau 20 de ore în funcție de nevoile școlii.
3. Franța
În Franța, norma depinde de gradul didactic obținut prin concurs (Capes sau Agrégation).
* Profesorii „Certifiés” (majoritatea): 18 ore pe săptămână.
* Profesorii „Agrégés” (de elită, predau de obicei la liceu): 15 ore pe săptămână.
* Notă: Dacă un profesor depășește aceste ore, primește „HSA” (Heures Supplémentaires Annuelles), care sunt plătite separat.
4. Finlanda
Sistemul finlandez este faimos pentru autonomia sa, iar norma depinde direct de materia predată (materiile cu mai multe corectări au mai puține ore la clasă).
* Școala Generală (învățământ obligatoriu): 18 – 24 ore.
* Liceu (Upper Secondary): 16 – 21 ore.
* Exemplu: Un profesor de limba maternă (finlandeză) va avea o normă mai mică (cca. 18 ore) decât unul de educație fizică (cca. 24 ore), din cauza volumului de eseuri de corectat.
5. Suedia
Suedia are o abordare diferită: contractele se bazează pe timpul total de lucru (aprox. 45 de ore pe săptămână în timpul semestrelor), nu doar pe orele de predare.
* Media la clasă: Aproximativ 17 – 20 de ore.
* Notă: Nu există o normă națională strictă „la minut” ca în Franța sau Italia; repartizarea orelor se face la nivel de școală, între director și profesori.
Rezumat Comparativ (Ore/Săptămână)
| Țară | Școala Generală | Liceu | Observații |
|—|—|—|—|
| Italia | 18 | 18 | Foarte fixă |
| Spania | 18 – 20 | 18 – 20 | Diferă pe regiuni |
| Franța | 18 | 15 – 18 | Depinde de concursul promovat |
| Finlanda | 18 – 24 | 16 – 21 | Depinde de materia predată |
| Suedia | ~18 | ~18 | Flexibilitate locală mare |
O diferență majoră: În timp ce în Germania (unde am discutat anterior) norma este mai ridicată (23-27 ore), în țările latine (Franța, Italia, Spania) se pune mai mult accent pe timpul „invizibil” de pregătire, menținând norma la clasă sub 20 de ore.
Guvernul actual cimentează mormântul democrației participative în România.
1. Lovește în categoriile vulnerabile, făcându-le să se simtă nereprezentate politic.
2. Atacă categoriile sociale percepute pozitiv în societate (profesorii, instituțiile nepolitice), dar cocoloșește corupția politică și pe beneficiarii ei.
3. Guvernează ilegitim și dictatorial, atâta timp cât măsurile de austeritate nu au fost propuse electoral și nu au fost votate de nimeni, programul guvernamental aplicat fiind foarte îndepărtat de programul guvernamental votat în parlament.
4. Nu rezonează absolut deloc la protestele societății, lăsând impresia că sursa puterii nu stă în votul popular.
5. Susține pe față comportamentele anomice și infracționale, protejând o clasă politică ticăloșită, în opoziție cu așteptările societății.
6. Se folosește de oameni labili sau șantajabili, numiți în funcții de miniștri, pentru a forța politici publice nepopulare, în modul cel mai transparent asumând că aceștia nu răspund, iar deciziile au fost luate peste capul lor, astfel ducând în derizoriu ideea de responsabilitate politică sau managerială individuală.
7. Continuă cumpărarea presei și alterarea adevărului, deși sancțiunile electorale, de la ultimele alegeri prezidențiale și generale, au dovedit repulsia socială pentru aceste metode maloneste.
8. Continuă festivalul risipei bugetare, în condițiile în care nota de plată revine întotdeauna celor mai nedreptățite categorii sociale.
9. Meritocrația, o aspirație generalizată a societății, este subminată mai mult decât oricând, guvernanți huiduiți, apostrofați, disprețuiți, falimentari, care pun pe butuci toate datele macroeconomice, care induc nesiguranță și pericol, legându-se de scaune și maximizându-și beneficiile nemeritate.
10. Succesul acțiunilor de amendare și urmărire penală a protestatarilor, creșterea efectivelor de pază și protecție, invadarea rețelelor sociale cu arme informaționale orientate spre simplii cetățeni, spre drepturile lor la libera opinie și de exprimare, militarizarea și securicizarea Parlamentului, a instituțiilor publice, toate reprezintă indiciile represiunii și a poftei de a guverna nedemocratic.
Trăim într-un regim hibrid, în care par că pleacă cei care nu pleacă niciodată, iar guvernanții, singurii, sunt primii și ultimii care se bucură de această realitate. Din fericire, legile naturii spun că porcul care se îngrașă nu mai poate coborî sprinten de pe masa de tranșare.
Dacă e în medie sa reducă și numărul elevilor la clasă, sa angajeze si profesor-asistent,sa fie desemnata o persoana care face toată hartogaraia, sa aducă logopedie,psihilogi,psihiatri etc.Nu?Pai da ce,noi suntem prostii voștri?Facem munca la 3-4 oameni și ni se taie și salariile și ni se mărește și norma?În toate tarile europene clasele sunt la jumătate doar România e cu moț și ii baga pe tori ca sardelele!!
Ne-am saturat de ideile voastre tâmpite, tot ce ați făcut și noi am spus timid ca nu e bine s-a trecut peste capul profesorului la clasă si s-a ajuns sa se omoare între ei!Aici s-a ajuns datorita deciziilor luate fără a se tine cont de noi!!
Voi vedeți 2 lei ecomisiti de la educație si ii vom da dublu pe închisori,ajutoare sociale și expertize.
Nu se mai poate cu voi!Niște nemernici care nu se mai satură și ne-au adus pe toți la sapa de lemn.
Isi bat joc pt ca profesorii mereu tac si tin aceeasi lideri de sindicat care nu dau doi bani pe ei.
Mi-a placut sa lucrez cu elevii da m-am scarbit de toate prostiile din scoli si am plecat acu cativa ani.
Lucrez 8 ore dar iau dublu fata de salariul de profesor, nu vin parintii pe capul meu si nici n-am batai de cap cu elevi problema sau CES.
Pana nu stati drepti si efectiv nu intrati la ore cateva luni, nu o sa se schimbe nimic. In spatele vostru ar trebui sa iasa atat elevii cat si parintii.