Angajament pentru ca „etica să fie un demers transversal în educaţie-cercetare” în programul de guvernare Veștea, un cabinet cu mai mulți membri dovediți sau acuzați că au plagiat

Guvernul propus de Adrian Veștea include în planul său de guvernare, la capitolul Educație și Cercetare, paragrafe întregi de generalități, principii deja definite de lege sau reforme efectuate de ultimele guverne. În documentul prezentat de premierul desemnat, cabinetul reia promisiunea ca ținta de 15% din „bugetul general pe cheltuieli” să fie alocat pentru educație până în 2030 – cu precizarea „pe tot domeniul educației”. Ținta este prevăzută din 2023 de lege. Cabinetul prevede în documentul său programatic „etica trebuie să fie un demers transversal” – prevederea vine în condițiile în care cel puțin trei dintre miniștrii propuși au fost vizați de acuzații de plagiat.

Programul de guvernare propus proclamă educația drept „motorul mobilității sociale, al inovației și dezvoltării economice sustenabile”. Și promite că, sub acest guvern, „rata abandonului școlar și cea a analfabetismului funcțional nu depășesc media europeană”.

• Promisiunea nu este însoțită de niciun plan de acțiune în această direcție. De notat că România se plasează pe ultimul loc în Europa la capitolul abandon școlar, potrivit ultimelor date statistice, în contextul unor evoluții minimale pe parcursul ultimului deceniu. Iar din punct de vedere al analfabetismului, la ultima evaluare PISA pentru care există date, cea din 2022, România era pe penultimul loc în UE, departe de țintele europene în domeniu.

Pentru profesori, se propune, generic, fără vreun plan de acțiune, „consolidarea statutului profesorilor prin susţinerea formării şi dezvoltării profesionale a acestora, intrarea în sistem pe bază de merit, prin salarii competitive şi evaluări bazate pe performanţă”. La acest capitol este dat un singur exemplu: evaluarea bazată pe performanță să țină cont, între altele, de „congruența dintre notele elevilor în școală și la examenele naționale”.

Același guvern promite două „reforme/reorganizări” – una pentru învățământ superior, una pentru cercetare:

• Pentru învățământ superior, măsura-cheie este „diferențierea universităților prin misiuni”, proces care s-a încheiat anul trecut, completată de „evaluări instituționale raportate la aceasta”.
• Pentru cercetare, este propusă „reorganizarea” – proces care, din nou, a început anul trecut – și un buget de „până la 1% din PIB până în 2030”, țintă care trebuia atinsă din 2020.

În învățământul preuniversitar sunt consemnate câteva propuneri de de măsuri:

• Planuri-cadru actualizate și flexibile, axate pe cele opt competențe-cheie – planurile-cadru pentru liceu sunt înnoite de anul acesta
• Examene naționale standardizate
• „Reforma învățământului rural”, fără alte detalii decât menționarea unor „laboratoare pentru educația prin descoperire și/sau campusuri duale”
• Proiectul mai propune extinderea școlilor-pilot pentru inovații curriculare, „atenție sporită” educației timpurii (fără alte detalii), extinderea programului masă caldă în școli.

Mesaj subliniat în programul de guvernare: etica – ”demers transversal”

 Cabinetul Veștea menționează, cu text îngroșat: „Etica trebuie să fie un demers transversal în educaţie-cercetare, organizată după bunele practici europene”. De notat că acest mesaj vine din partea unei echipe cu mai mulți membri acuzați de plagiat sau dovediți a fi plagiat:

• La Ministerul Culturii este propus Ionuț Vulpescu, fost ministru al Culturii și fost deputat PSD. În 2019, acesta a rămas fără titlul de doctor după ce Comisia de Etică a Universității din București a concluzionat că teza sa de doctorat conține plagiat.
• La Justiție este propus Radu Marinescu, acuzat de plagiat în teza de doctorat, într-o anchetă Pressone.ro, caz ajuns în atenția Comisiei de Etică a Universității din Craiova,  care nu a ajuns la o concluzie nici după cinci luni. 
• La Apărare este propus Sorin Cîmpeanu, la rândul lui acuzat de plagiat într-un material didactic, acuzație apărută în 2022, când și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației. Universitatea pe care o conduce a respins, în condiții lipsite de transparență, acuzațiile de plagiat. 

Capitolul ”Educație și Cercetare” în programul de guvernare Veștea:

1. Învăţământ preuniversitar 

Obiective generale – viziune 

1. Trebuie să pregătească şi să transfere prin educaţie cele opt competenţe-cheie, prin care absolvenţii să devină buni specialişti, buni cetăţeni şi oameni cu o calitate bună a vieţii. Absolvenţii trebuie să se poată integra eficient pe piaţa muncii (nivelul 3 de calificare după clasa a XI-a, respectiv nivelul 4 după absolvirea liceului) şi/sau să-şi continue studiile la nivel postliceal şi/sau universitar. Educaţia va fi motorul mobilităţii sociale, al inovaţiei şi dezvoltării economice sustenabile, prin asigurarea unui sistem de învăţământ centrat pe elev, echitabil şi incluziv, sprijinit de profesori motivaţi şi corespunzător formaţi. Rata abandonului şcolar şi cea a analfabetismului funcţional nu depăşesc media europeană. 

Până în 2030 se urmăreşte atingerea ţintei din legislaţie de 15% pentru educaţie din bugetul general pe cheltuieli (pentru tot domeniul educaţiei). Măsurile vor viza în principal creşterea calităţii educaţiei, reducerea abandonului şcolar şi a analfabetismului funcţional prin reforme: 

• curriculare – planuri-cadru actualizate şi flexibile, axate pe cele opt competenţecheie, integrând competenţe digitale şi programe care să promoveze gândirea critică, creativitatea şi adaptarea la meseriile viitorului; 
• de evaluare (de exemplu, standarde de evaluare/testare şi examene naţionale/ standardizate); 
• reforma infrastructurii educaţionale (cu un accent pe reforma învăţământului rural), care implică şi dezvoltarea de laboratoare pentru educaţia prin descoperire şi/sau campusuri duale (aici cu introducerea sistemului de credite transferabile).

2. Propunem extinderea şcolilor-pilot pentru inovaţii curriculare şi învăţământ dual, iar manualele vor fi completate cu platforme de e-learning şi alte instrumente interactive. 

3. Se va acorda o atenţie sporită educaţiei timpurii şi infrastructurii de creşe. 

4. De asemenea, se va urmări consolidarea statutului profesorilor prin susţinerea formării şi dezvoltării profesionale a acestora, intrarea în sistem pe bază de merit, prin salarii competitive şi evaluări bazate pe performanţă (inclusiv, spre exemplu, privind congruenţa dintre notele elevilor în şcoală şi la examenele naţionale). 

5. Extinderea programului masă caldă în școli (pentru reducerea abandonului școlar). 

2. Învăţământ universitar şi cercetare

Obiective generale – viziune 

1. Sistemul naţional de învăţământ superior trebuie să aibă ca scop formarea de resursă umană înalt calificată (calificările 5/6 – licenţă; 7 – master; 8 – doctorat), care să-şi păstreze şi să-şi dezvolte competenţele prin învăţare pe tot parcursul vieţii. Formarea de resursă umană trebuie să fie făcută în contextul generării şi/sau utilizării celei mai avansate cunoaşteri ştiinţifice. În timp ce calificările 5/6 ar trebui să genereze conexiune directă cu piaţa muncii existentă – specifică, în domeniile cu accent vocaţional, şi generală (la nivelul unei culturi generale de specialitate), în celelalte domenii, calificările de nivel 7/8 ar trebui să accentueze specializările şi, astfel, să dinamizeze şi să dezvolte noi segmente ale pieţei muncii. 

2. Sistemul naţional de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) trebuie să genereze cunoaştere ştiinţifică, prin care să rezolvăm probleme teoretice (mai ales prin cercetare fundamentală) şi/sau practice (mai ales prin cercetare aplicativă – cercetare-dezvoltare). Când această cunoaştere se transferă în societate şi devine relevantă socioeconomic, vorbim de inovare. Includem aici atât inovarea tehnologică, cât şi inovarea socioculturală. Inovarea tehnologică contribuie decisiv la creşterea nivelului de trai. Inovarea socioculturală ne oferă înţelegeri (sensuri şi semnificaţii) ale lumii, care contribuie decisiv la creşterea calităţii vieţii şi devin antidot la pseudocunoaşterea care generează manipulare şi conspiraţii. 

3. Parteneriat strategic cu universitățile și mediul de cercetare

Guvernul va consolida colaborarea cu universitățile și institutele de cercetare pentru creșterea capacității de analiză, prognoză și fundamentare a politicilor publice. Obiectivul este valorificarea expertizei academice existente și integrarea acesteia în procesul de elaborare, implementare și evaluare a politicilor publice, prin mecanisme de cooperare stabile și predictibile. În acest sens, vor fi promovate: dezvoltarea unor parteneriate instituționale pe termen lung între administrația publică, universități și institute de cercetare; realizarea de studii, analize și evaluări de impact care să sprijine procesul decizional bazat pe date și evidențe; crearea unor mecanisme permanente de transfer de cunoștințe și bune practici între mediul academic și administrația publică; susținerea programelor comune de formare și dezvoltare profesională pentru specialiștii din sectorul public; implicarea tinerilor cercetători, doctoranzilor și studenților în proiecte de cercetare aplicată relevante pentru prioritățile de dezvoltare ale României; promovarea standardelor de rigoare științifică, transparență și evaluare independentă în fundamentarea politicilor publice.

Reforme/Reorganizări 

1. Diferenţierea universităţilor prin misiuni (educaţie, educaţie şi cercetare, educaţie şi cercetare avansată) şi evaluările instituţionale raportate la aceasta, inclusiv crearea de mecanisme noi de susţinere a misiunii asumate şi a flexibilizării ciclurilor de studiu în aceeaşi universitate, întărire a autonomiei financiare şi parteneriate cu mediul socioeconomic. Se încurajează concentrările academice, care pot duce la eficientizarea costurilor şi la performanţă academică. Politicile în domeniul universitar trebuie să fie relaţionate şi cu trasabilitatea forţei de muncă generate. 

2. Cercetarea se reorganizează într-un sistem naţional eficient – mai ales în baza evaluării demarate în 2025 – cu finanţare publică crescândă până la 1% din PIB până în 2030. Se promovează concentrări academice, susţinând inovarea tehnologică şi socioculturală. Se încurajează parteneriatele public-privat pentru transfer tehnologic, crearea unui hub regional de inovare şi atragerea companiilor internaţionale prin facilităţi fiscale. Propunem lansarea de competiţii multianuale pentru cercetători şi alinierea priorităţilor CDI cu temele din programele europene, dar şi cu strategiile naţionale. 

Etica trebuie să fie un demers transversal în educaţie-cercetare, organizată după bunele practici europene.

Acţiuni pentru instituţii subordonate 

Continuarea reorganizării structurilor teritoriale ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în vederea eficientizării, descentralizării şi debirocratizării activităţii de management şcolar, precum şi pentru un nivel de sprijin mai ridicat pentru şcoli, în logica că „politicul se opreşte la poarta şcolii!“. 

Măsuri pentru accelerarea fondurilor UE (PNRR şi Coeziune) 

1. Absorbţia a 100% din granturi şi credite din cadrul PNRR renegociat 

2. Reorganizări la nivelul ministerului, pentru o coordonare mai bună, în accesarea şi implementarea acestor fonduri/ programe 

Programe – măsuri transversale 

1. Se prioritizează prevenirea abandonului educaţional prin programe ca PNRAS, PNRAU, „Şcoală după şcoală“ şi mese sănătoase în şcoli 

2. Dezvoltarea şi susţinerea programului „Şcoală după şcoală“, prin asigurarea unui cadru legal clar, care să stimuleze şi să încurajeze primăriile şi agenţii economici să investească în activităţi educative complementare, inclusiv pilotarea şi generalizarea programului Şcoală de la 8 la 17. Celelalte programe se află deja în derulare şi se vor susţine în baza unei analize costbeneficiu 

3. Asigurarea drepturilor educaţionale ale minorităţilor naţionale prin adaptarea programelor şcolare, manuale şi platforme de e-learning în limbile minorităţilor, formarea profesorilor şi aplicarea integrală a prevederilor legale 

4. Educaţia destinată românilor din diaspora şi comunităţilor istorice este consolidată prin burse, cursuri LCCR şi simplificarea procesului de recunoaştere a diplomelor 

5. Susţinerea programului naţional de învăţare a limbii şi literaturii române, cu suportul universităţilor

6. Următoarele programe vor fi implementate după stabilizarea economico-financiară: programul naţional pentru cantine şcolare şi programul de învăţare remedială

Digitalizare/Debirocratizare 

Digitalizarea sistemică, inclusiv prin catalogul electronic şi formulare unice de raportare, reducând astfel birocraţia şi volumul de muncă al cadrelor didactice şi cercetătorilor. Se va urmări interoperabilitatea bazelor de date privind gestionarea absolvenţilor şi inserţia pe piaţa muncii. Printre alte priorităţi se mai includ digitalizarea completă a fluxurilor administrative, precum şi integrarea tehnologiei în procesul educaţional prin platforme digitale şi conţinut interactiv. 

Cercetare cu finanțare predictibilă 

• Stabilirea unor domenii prioritar-strategice naționale, cum ar fi inteligența artificială, biotehnologii, semiconductori, etc. 
• Finanțare corespunzătoare și predictibilă, prin competiții multianuale. 
• Creșterea colaborării între universități, institute de cercetare și industrie 
• Cercetarea și inovarea trebuie să devină un motor al dezvoltării României, prin investiții mai mari, performanță academică, transfer tehnologic și o colaborare mai strânsă între universități, institute de cercetare și mediul economic.”

Foto: ID 1771703 © Isabel Poulin | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.