Liderul Federației Naționale Sindicale „Alma Mater”, Anton Hadăr, a declarat pentru Edupedu.ro că propunerea de comasare a Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul cu Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM) este privită pozitiv de o parte a mediului academic din Republica Moldova, dar că situația necesită o analiză atentă, inclusiv din perspectiva nemulțumirilor existente la nivel local. Declarațiile au fost acordate chiar din capitala Republicii Moldova, unde Hadăr a participat recent la ceremonia UTM de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa rectorului Universității Politehnica București (UNSTPB), Mihnea Costoiu, alături de Sorin Cîmpeanu, președintele Consiliului Național al Rectorilor (CNR).
Potrivit lui Anton Hadăr, în discuțiile purtate la Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM) este apreciată ca fiind una dintre cele mai performante instituții de învățământ superior din regiune, cu relații solide cu universități din România, inclusiv cu Politehnica București. Acesta spune că există speranța ca alipirea Universității din Cahul la UTM să ducă la creșterea performanței academice, fără a afecta colaborările existente.
„Vorbeam și aici (la Chișinău – n. red.) că moldovenii apreciază această măsură ca fiind una bună, Universitatea Tehnică a Moldovei fiind cea mai bună din zonă și o universitate valoroasă din toate punctele de vedere, care are relații excelente cu Politehnica din București și cu multe universități din România. Subliniam, cei cu care am discutat, că speră ca prin alipirea Universității din Cahul la UTM să crească performanța și să nu îngrădească sub nicio formă colaborarea cu Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați. Chiar noi, Federația Sindicală «Alma Mater», ținem foarte mult la activitatea pe care a depus-o universitatea gălățeană pentru a-i ajuta pe tinerii moldoveni să se pregătească la cel mai înalt nivel academic”.
Liderul sindical subliniază însă că există nemulțumiri în rândul comunității academice din Cahul, care trebuie analizate serios, pentru a evita o stare de confuzie și instabilitate în regiune. În același timp, Hadăr spune că nu există semnale că Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați ar fi exclusă din colaborările academice din zonă.
„Eu cred că trebuie o analiză mai serioasă, să se vadă nemulțumirile celor din Cahul. Am înțeles că acolo sunt nemulțumiri, dar, în același timp, se pot baza pe UTM. Sperăm să se ajungă la o înțelegere și să nu fie elemente care să creeze o stare de debusolare, cum se preconizează în zonă. Pentru poziția Universității din Galați trebuie contactat rectorul universității, dar eu nu l-am auzit să se plângă că, dacă s-ar alipi Universitatea din Cahul la UTM, noi, cei din România, am pierde această poziție de colaboratori, de predare în învățământul superior prin sucursala pe care o avem acolo”.
Anton Hadăr compară situația din Republica Moldova cu exemple similare din România, unde comasările de universități au fost acceptate doar în condițiile unor „simbioze sigure”, care să respecte angajamentele inițiale dintre instituții. Acesta subliniază că Moldova se confruntă cu dificultăți mai mari în ceea ce privește finanțarea învățământului superior, spre deosebire de universități mari, precum Politehnica București.
„Aici e de discutat, pentru că fiecare își susține punctul de vedere. Eu nu îl stăpânesc pe niciunul, dar știu că nu se pune problema activității Universității «Dunărea de Jos» acolo, la Cahul. Așa am înțeles. (…) Se mizează pe posibilitatea ca Universitatea din Cahul să se dezvolte, dar știți cum e, ca în România, când se pune problema alipirii unei universități aflate într-o situație mai dificilă financiar sau din perspectiva numărului de studenți: nu se face cu atâta dragoste decât dacă sunt simbioze sigure, fericite și sunt respectate acele elemente care i-au determinat pe cei care au încheiat acordul de parteneriat să își respecte cuvântul dat. Așa cum s-a întâmplat în cazul Politehnica unde sunt profesori din Pitești: din semnalele noastre, lumea de la Pitești este mulțumită de decizie, dar aici oricum e vorba de altceva. Moldova este o țară în care este mai greu să procuri fondurile necesare, pe când Politehnica are fondurile necesare (…)”.
Informații de context
Universitatea de Stat din Cahul a fost înființată în 1998 sub președinția lui Emil Constantinescu printr-o OUG ca extensie universitară a Universității „Dunărea de Jos” din Galaţi, potrivit Libertatea. Argumentând decizia prin rațiuni economice și ca parte a reformei universitare începute în Moldova, Perciun vrea ca Universitatea din Cahul să fie absorbită de Universitatea Tehnică a Moldovei.
Propunerea de desființare a Universității de Stat din Cahul este sprijinită de președinta Maia Sandu, potrivit publicației citate, însă a stârnit proteste în rândul societății civile din Republica Moldova, iar o petiție semnată de primar, autorități locale și profesori din Republica Moldova cere guvernului moldovean să renunțe la inițiativa de a desființa Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul.
De remarcat că în urmă cu 4 luni, același Minister al Educației din Republica Moldova lăuda performanțele Universității din Cahul, pe care acum o desființează pentru a fi absorbită de o altă universitate.
- „Pentru prima dată în ultimii patru ani, Universitatea de Stat «Bogdan Petriceicu Hasdeu» din Cahul a atins un număr record de studenți, depășind 1000 de persoane. […] Instituția devine tot mai atractivă pentru tineri, mai ales pentru cei din regiunea de sud a țării, grație modernizărilor care s-au produs aici în ultima perioadă. Studenții și cadrele didactice spun că aceste schimbări le oferă oportunitatea de a lucra în săli renovate și dotate cu echipamente și utilaje de ultimă generație. Universitatea a beneficiat de investiții de peste 453 de mii de euro alocate în cadrul Proiectului «Învățământul Superior din Moldova», implementat de Ministerul Educației și Cercetării și finanțat de Banca Mondială. Resursele au fost utilizate pentru a crea laboratoare, pentru a achiziționa tehnologii informaționale, dar și pentru a extinde oferta educațională în conformitate cu cerințele pieței muncii”, anunța pe 7 octombrie 2025 Ministerul Educației și Cercetării condus de Dan Perciun, potrivit G4Media.ro.
Perciun declarase în iulie anul trecut că unul dintre obiectivele sale este depășirea României la rezultatele testelor PISA din 2029.
Ministrul Perciun a anunțat că hotărârea de desființare ar putea fi votată de guvernul Munteanu până la sfârșitul lunii ianuarie sau începutul lunii februarie, potrivit Moldova 1.
România a investit printr-o alocare guvernamentală 48 de milioane de lei pentru modernizarea căminului Universității din Cahul, potrivit unei petiții. Lichidarea sau absorbția universității din Cahul ar avea consecințe strategice pentru stat și pentru regiunea de sud, a avertizat prin intermediul unui apel public profesorul universitar Anatol Petrencu, Doctor Honoris Causa al acestei universități.
Reacții
Rectorul Universității din București, Marian Preda, sociolog și fost consilier prezidențial în mandatul lui Traian Băsescu, a dat o cheie politică de citire comasării propuse de Ministerul Educației din Republica Moldova și a avertizat că ministrul Dan Perciun îl recompensează prin comasare pe rectorul Viorel Bostan. „Rectorul UTM (care îi urmează tatălui său, un reputat academician și fost rector al UTM în perioada 1992 – 2015 – vezi postarea din 03.12.2025 a rectorului USM – este unul foarte competent, dar are deja 9 – 10 ani în funcție și, conform legii actuale, nu mai are dreptul la încă un mandat. Deși fusese ales parlamentar, a renunțat la poziție în favoarea unui alt coleg de partid. În aceste condiții, decizia ministrului de a comasa cele 2 universități dă impresia că recompensează cedarea mandatului de deputat pentru un coleg de partid”, a scris Marian Preda într-o analiză publicată pe Facebook.
Și Academia din Republica Moldova a reacționat la propunerea ministrului moldovean al educației, Dan Perciun, de desființare a Universității din Cahul. Conducerea Academiei de Științe a Moldovei le-a cerut Ministerelor Educației și Consiliilor Rectorilor din Republica Moldova și România să identifice o soluție „pentru asigurarea continuității procesului de dezvoltare sustenabilă a Universității de Stat «Bogdan Petriceicu Hasdeu» din Cahul, în deplină concordanță cu exigențele creării unui spațiu cultural, științific și educațional comun”.
Citește și:
Mihnea Costoiu, singurul rector din România fără doctorat, a primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universității Tehnice a Moldovei, cea care ar urma să preia Universitatea din Cahul prin ruperea legăturilor cu Universitatea Dunărea de Jos din Galați
UPDATE Mihnea Costoiu, singurul rector din România fără doctorat, ales de premierul Marcel Ciolacu ca vicepreședinte PSD pe Educație, la congresul de sâmbătă
Mihnea Costoiu, rector de trei mandate la Politehnica din București, a fost exmatriculat de la două doctorate, unul de la universitatea sa, celălalt, de la Academia SRI. Ninel Peia și Nicolae Bănicioiu au ratat și ei titlurile de doctor
Rectorii Sorin Cîmpeanu și Mihnea Costoiu îi susțin pe rectorii Emil Ceban și Viorel Bostan, candidați PAS la alegerile din Republica Moldova
Academia din Republica Moldova reacționează la propunerea ministrului Perciun de desființare a Universității din Cahul, înfrățită cu Universitatea Dunărea de Jos din Galați, și le cere ministerelor și consiliilor rectorilor din Moldova și România „asigurarea continuității” unui „spațiu cultural, științific și educațional comun”
Rectorul Universității din București, Marian Preda, despre motivele tentativei de desființare a Universității din Cahul: Decizia ministrului de a comasa cele două universități dă impresia că recompensează cedarea mandatului de deputat pentru un coleg de partid
Proteste în Republica Moldova față de intenția guvernului de desființare a Universității din Cahul, înfrățită cu Universitatea Dunărea de Jos din Galați
Diana Ghimiși
Mihai Peticilă
Redacția
1 comment
Trebuia să apară Hadăr, să-și supă el părerea!! Vezi că sunt probleme interne mari, nu este sfera ta de combinagială. Ce treabă are sindicatul cu R Moldova???