Dezbatere Edupedu.ro – World Vision România

VIDEO Conferința online “Educația digitală asimptomatică”. Sorin Cîmpeanu: Am stabilit că trebuie închise școlile doar dacă localitatea intră în carantină / Ligia Deca: Proiectul SmartEdu va fi preluat în România Educată. În câteva luni vom avea rezultatul final / Urmărește-i pe Mircea Miclea, Daniel David și Dragoș Iliescu

6.595 de vizualizări
Dezbaterea Edupedu.ro-World Vision Romania pe 23 martie, ora 15:00
România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la digitalizare, pe 3 planuri: abilitățile digitale ale tinerilor, ale populației generale și ale celor care dețin competențe înalte, potrivit datelor Eurostat pentru anul 2019. Anul viitor, elevii din țara noastră vor susține pentru prima dată testele PISA pe calculator, la fel ca majoritatea covârșitoare a statelor europene. Care este impactul în economie al introducerii unei educații digitale obligatorii, care este planul digitalizării școlii și care sunt exemplele de succes de până acum? Toate aceste subiecte au fost dezbătute marți, începând cu ora 15:00, în cea mai importantă conferință despre digitalizarea școlii românești.
  • În prima parte a dezbaterii au fost prezenți ministrul Sorin Cîmpeanu, consilierul prezidențial Ligia Deca, președintele Consiliului Rectorilor – Daniel David, fostul ministru al Educației Mircea Miclea și profesorul Dragoș Iliescu, colaborator OECD.
  • Conferința online “Educația digitală asimptomatică” a fost transmisă LIVE VIDEO de Edupedu.ro și de World Vision România marți, 23 martie, de la ora 15:00
  • Partenerii dezbaterii online sunt Fundația VodafoneLidlBrioNTT DATA RomaniaBCRMicrosoft Romania.
Urmărește principalele declarații ale participanților:

15:10 – 15:50 Dezbatere cu Sorin Mihai CÎMPEANU, ministrul educației și Ligia DECA, consilier prezidențial pe educație – Pe 11 martie s-a împlinit 1 an de la prima închidere a tuturor școlilor din România, în pandemie. Cum va arăta educația digitală în anul școlar 2021-2022? Va fi școala digitală “noul normal” după pandemie? Ce se întâmplă cu tehnologia cumpărată în această perioadă? 

Dezbaterea Edupedu.ro-World Vision Romania pe 23 martie, ora 15:00
Consilier prezidențial Ligia Deca:

Proiectul România Educată se îndreaptă spre obținerea unui rezultat final care să poată fi pus în practic. Există o activitate intensă pentru programele europene de finanțare.

România Educată e un punct de plecare atât pentru programul de guvernare, cât și pentru finanțările europene.

Procesul de digitalizare a fost structurat de dezbaterile circumscrise SmartEdu, pe care noi o vom prelua în România Educată. În câteva luni vom avea rezultatul final, un raport care să fie lansat de președintele României în dezbatere politică. Apoi va fi transmis către Minister pentru implementare.

Ce vedem acum reflectat în PNRR e ceea ce unde avem un grad ridicat de consens. E clar că avem nevoie de infrastructură, de digitalizare, e clar că nu trebuie să lăsăm niciun copil în urmă.

Cred că obiectivul general al sistemului de educație, nu doar referitor la PISA, este ca nivelul de competențe ale copiilor să fie maxim. (…) E un punct câștigat al pregătirii accelerate pentru digital, dar școala nu poate fi exclusă din mediul de învățare – mediul social nu poate fi exclus. Vom avea de recuperat într-un proces bine definit așa încât rezultatele la PISA în 2022 să sufere cât mai puțin.

Romania vorbește despre formarea inițială a profesorilor. (…) Țările care se bucură de o experiență îndelungată în formarea inițială au în multe cazuri rute diferite de intrare în profesie, care au garanții suficiente că indiferent de rută calitatea profesorilor este adecvată. (…) Obiectivul trebuie să fie creșterea nivelului de pregătire. Ce înseamnă asta trebuie văzut. Creșterea standardului de pregătire și intrare în profesie este esențială. Cred că putem imagina și alte trasee de intrare în carieră. Dacă ne uităm la penuria profesorilor de informatică / TIC, poate că formele de până acum nu mai sunt suficiente.

Cred că merită păstrată baza de resurse educațională care s-au format și s-au redescoperit rapid, capacitatea dascălilor de adaptare la online, procesul educațional poate să arate diferit prin instrumentele digitale, trebuie păstrată debirocratizarea, merită păstrate platformele, cred că trebuie profitat de tot ce înseamnă sprijinul acordat de UE și la nivel național pentru școli – niveluri succesive de digitalizare care să țină cont de faptul că niciun copil nu trebuie să rămână în urmă. Fiecare școală are nevoie de un laborator (…), de o masă critică de profesori cu abilități digitale. Cred că deja câștigul este esențial.

Ministrul Sorin Cîmpeanu:

Ministrul Educației va rămâne consecvent principiului potrivit căruia școlile trebuie să se închidă ultimele, doar dacă e nevoie.

Am fi într-o situație absurdă dacă am avea terase, moluri și alte locații deschise și am închide școlile. Da, dacă localitatea intră în carantină în interesul educație și a profesorilor, și a stării de sănătate generală, trebuie închise școlile doar dacă localitatea intră în carantină.

Am discutat și am stabilit acest lucru cu Ministerul Sănătății.

Grădinițele, învățământul primar și elevii claselor terminale vor putea merge cu prezență fizică, școlile și grădinițele rămân deschise.

Avem de asemenea posibilitatea de a derula simulările pentru clasa a VIII-a și a XII-a.

Vom încheia aceste simulări pentru bacalaureat și pentru evaluarea națională.

Un ordin al comandantului acțiunii, comandantul Centrului de coordonare și conducere a intervenției în acest sens în care se permite prezența fizică a elevilor la aceste simulări. Atâta vreme cat Bucureștiul nu intră în carantină, deși astăzi rata de infectare este de 6,22, avem acel ordin al comandantului acțiunii, vom avea un ordin al CNS una ce sens și un ordin al Ministerului Educației și Ministerului Sănătății care va permite prezența fizică în școli până la intrare în carantină a localităților.

Anunțul exact am stabilit că vom face în conferința de presă de la 17:00, dar pot deja să vă spun că nu vor fi perturbate simulările, care se încheie pe data de 31 martie, deci școlile vor rămâne deschise cel puțin până la data de 1 aprilie. De asemenea, pot să vă spun că examenul bacalaureat va rămâne pe aceleași date care au fost deja stabilite, comunicate și sunt cunoscute. Evaluarea Națională se va muta după examenul de bacalaureat.

Dacă am decala și examenul de bacalaureat, nu ar mai fi posibilă organizarea admiterii în universități.

Avem în vedere organizarea valorilor de clasele a doua, a patra, a șasea. Avem în vedere organizarea pretestării pentru testele PISA.

Ținând seama de constrângerile din partea educației și din cea sanitară, e foarte probabil este că vom decala Evaluarea Națională și admiterea la liceu.

Atâta vreme cât nu modificăm numărul de săptămâni de școală, cât am adaptat programa de examen și elevii se pregătesc în acest fel, nu consider că sunt motive de modificare în plus a acestei tematici de examen.

Biblioteca virtuală a făcut obiectul unei achiziții publice care a întâmpinat mai multe dificultăți din perspectivă juridică, atribuirea s-a putut încheia doar în urmă cu câteva zile, din păcate programul nu va fi implementat foarte repede, suntem în perioada de contractare, voi reveni cu un program de implementare.

Este vorba de continuarea procesului de completare a competențelor digitale în rândul profesorilor, nu doar elevilor, există universități de prestigiu care de câțiva ani folosesc aceste platforme, este nevoie ca cel evaluat să cedeze controlul computerului evaluatorului și vă asigur că nu este un impediment achiziția acestor platforme de evaluare și examinare care sunt absolut necesare.

Atâta vreme cât nu vom utiliza platforme dedicate, nu vom putea certifica relevanța acestor examene, abia când acest proces va fi complet vom vorbi de pași importanți făcuți pentru digitalizarea educației.

Educația va avea o componentă digitală mult mai pronunțată ca până acum, vom utiliza predarea online acolo unde ea este eficientă. Am criticat acest sistem online: am vorbit de absența platformelor de evaluare și examinare, atâta vreme cât mare parte din profesori nu au fost formați pentru predarea online, este o problemă, atâta vreme cât nu am rezolvat conectivitatea online și accesul la echipamente pentru toți elevii.

Strategia privind digitalizarea educației trebuie să fie compatibilizată cu România Educată și cu PNRR. Avem 780 milioane euro la dispoziție pentru digitalizare.

Între a aproba acum un plan cadru pentru liceu în momentul în care nu știm încotro ne îndreptăm și a aștepta un timp rezonabil, am acceptat a doua variantă pentru a putea avea planul cadru pe care să nu fim nevoiți să-l schimbăm cum am făcut până acum.

Avem în vedere organizare concursurilor pentru directori de școli, trebuie să avem foarte clar definită relația între școli, autorități locale și minister, condiționarea intrării în sistem trebuie să depindă și de competențele digitale, mă refer la titularizare și la concursurile pentru directori.

Da, competențele digitale trebuie verificate pentru oricine dorește să intre în sistem, pentru asta este nevoie și de o adaptare a programelor universitare, avem 48 de universități care au programe de tehnologia informației.

Sunt absolut convins că orice universitate va include această componentă, este o necesitate absolută, dar asta ține oricum de competențele ARACIS.

Pentru noul an școlar, avem în vedere un curriculum tranzitoriu știind faptul că la modificări de sub 25% este posibilă utilizarea manualelor pe care le avem, importanța profesorului este mai mare decât manualul, deci vom avea un an viitor tranzitoriu. Competențele vor fi aceleași indiferent dacă este sau nu un an de tranziție.

Avem o responsabilitate la nivel de secretar de stat, avem o coordonare din partea secretarului adjunct Sorin Decă.

Legat de strategia Smart Edu: Toate obiectivele digitalizării pornesc tocmai de la această strategie, cel mai important, vor fi transpuse prin PNRR. Acel ministru al Educației care va avea la dispoziție astfel de resurse și nu va reuși să le utilizeze într-o manieră eficientă va merge la lada de gunoi a istoriei.

Avem maxim 15% procent admis de elevi care să nu aibă abilități digitale.

Trebuie ridicat nivelul de competențe digitale al tuturor profesorilor, trebuie generalizată conectivitatea și dotarea cu echipamente.

Introducerea competențelor digitale la grădiniță: o să vă dau răspunsul odată ce îl voi avea de la experții în educație, vă vom anunța, vom face în așa fel încât în urma consultărilor să facem propuneri concrete în acest sens.

În universitățile românești, partea de digitalizare este un exemplu de bună practică pentru unitățile de învățământ preuniversitar, este o nevoie de o colaborare mai strânsă între universitar și preuniversitar.

Putem să abordăm și sectorial aceste parteneriate pe care ministerul le susține, între universități și licee, din care să rezulte o eficientizare a fondurilor de 630 de milioane de euro pentru profesional și dual care să acopere nevoile angajatorilor la nivelul 5.

Despre extinderea învățământ dual peste 3 ani: Cu siguranță da, este prevăzut de PNRR.

Activitățile practice trebuie să aibă o pondere mai mare, să avem și în universitar program de învățământ dual.

La nivel de masterat didactic, suntem de părere că pedagogia de specialitate trebuie să aibă o pondere cât mai mare, nu este suficient să ai masterat didactic atâta vreme cât este o diferență între a preda fizica și româna, spre exemplu.

15:50 – 16:30 Daniel DAVID, rector, Universitatea Babeș – Bolyai, președinte Consiliul Național al Rectorilor și Mircea MICLEA, psiholog, prof. univ. dr. Universitatea Babeș – Bolyai – Cum pregătim viitorii profesori, în universitate, prin masteratul didactic, pentru școala digitală? Ce înseamnă predare în format digital? Ce competențe ar trebui să aibă elevii, de-acum înainte?

Principalele declarații ale participanților:

Daniel David:

Formarea profesorilor – formarea profesorilor din universități și a celor din preuniversitar.

Dacă nu era starea de urgență și veneam să spun, când am devenit rector, că vom începe online, mi s-ar fi spus că nu se poate. Dar oamenii au trecut peste noapte, sub presiunea pandemiei.

Dar oamenii au trecut conținutul clasic online, ceea ce nu se face. La UBB am schimbat pedagogia, am făcut cursuri pentru profesori, în octombrie am început într-o altă logică. A fost nevoie de o schimbare radicală de paradigmă.

E clar că aceste competențe digitale trebuie să facă obiectul unor cursuri specifice. La UBB există cursuri obligatorii în acest sens, există cursuri opționale. Dincolo de aceste specifice, întregul masterat trebuie să aibă o componentă de digitalizare, transversal. Sigur, într-o anumită măsură, unde folosește și unde merită să folosim acest lucru.

Frica mea: dacă nu producem schimbări legislative, în logica și legislația de acum, nu vom putea capitaliza pe online, dacă ieșim din pandemie. Legea nu permite să avem aceste regândire a cursurilor – intri în conflict cu regulile ARACIS și cu legislația.

Noua pedagogie trebuie regândită așa încât să le putem utiliza.

Avem pre-rechizitele, depinde de noi cum le implementăm.

[intervenție Sorin Cîmpeanu]: Cu siguranță reglementările vor fi promovate după ce ne vom asigura prin consultare că sunt modificări în sensul dorit. Am lansat deja în circuitul de avizare un proiect OUG prin care dăm posibilitatea ARACIS să funcționeze după 30 martie, când conducerea ARACIS expiră, când numărul membrilor din consiliul ARACIS nu va fi suficient (…) vom prelungi, dar nu mai mult de șase luni de la 30 martie. În același timp este nevoie de evaluare a tuturor domeniilor de doctorat până la data de 31 decembrie 2021. Aceasta este data la care acreditarea expiră pentru toate domeniile și dacă expiră vor fi probleme pentru asigurarea finanțării la nivel de doctorat, adică și în țară nu se va mai putea face. Deci în sarcinile urgente pe care ARACIS deja le-a asumat și alături de acestea având în vedere această schimbare la nivel de componență și de viziune, sunt sigur că se vor face și schimbări la nivelul standardelor de autorizare și acreditarea programelor de studiu în sensul celor spuse de către domnul rector Daniel David. Ține de domeniul universitar, de mediul universitar să formulezi aceste propuneri într-o manieră concretă și sunt absolut sigur că nu a conducere ARACIS va fi deschisă în a le prelua. (…)

Profesorul Mircea Miclea:

E regretabil că discutăm această problemă, trebuia discutată de 10 ani. Există trei articole în Legea Educației Naționale care specifică exact cum se va desfășura masteratul didactic. Au fost complet ignorate de către toate guvernările. În România statul funcționează asimetric – nu e penalizat.

Doi: statul avea baza financiară. Se pregăteau de cinci ori mai mulți absolvenți decât era nevoie în învățământ. S-ar fi putut da bursa celui care face masteratul didactic, echivalentul unui salariu de debutant.

Ce e de făcut de acum încolo: MEN are rolul cheie de a stabili standardul ocupațional. E principalul angajator. Când ești și finanțator, și angajator, ai prima datorie – să stabilești ce-ți dorești să obții prin masteratul didactic.

Profilul de formare – cel puțin 3 categorii de competențe:

  1. De a putea utiliza tehnologiile digitale. Acum au fost formați să utilizeze tehnologiile de bază, dar nu și pe cele specifice.
  2. De a produce conținuturi digitale, multimedia. Un profesor foarte bun, dacă știe să realizeze, el creează conținut. Lecții multimedia făcute de cei mai buni profesori. Când avem la fiecare materie și clasă lecții multimedia model – profesorii la examen de grad ar putea să facă un conținut multimedia, în locul unui text anost.
  3. Să învețe profesorii cum să facă hibridizarea. Viitorul nu aparține învățământului online, ci unei hibridizări. Cine va stabili acest hibrid? Profesorul. El e principalul actor capabil să stabilească pentru fiecare clasă sau elev.

Alt lucru important: După ce s-a stabilit care e capătul de drum, trebuie stabilite trei căi. Principala – masteratul didactic. Bani există, au existat și până acum. Să sperăm că de acum încolo acest lucru se va întâmpla. A doua: de a ne uita la profesorii din sistem, să începem să facem programe de formare. A treia cale: De a lua în calcul profesorii asociați. Cunoașterea e distribuită, nu mai există în poli. Cunoașterea de vârf nu e, adesea, în universități, ci în companii. Trăim într-un mediu în care mulți oameni au cunoștințe de foarte bună calitate. Să le folosim pentru a le livra studenților sau elevilor. Sunt mulți oameni din IT care ar dori să predea tehnologia informației, nu în calitate de cadru didactic – ar face-o mai bine decât un profesor.

Trebuie să ne gândim cum să valorificăm cunoștințele stocate în mințile altor oameni decât cei din sistem astfel încât să-i ajutăm pe elevi.

Trebuie să luăm în calcul chestiunile legate de ARACIS, legat de ce spunea Daniel David, în legea educației scrie că acreditarea se face din ce rezultă în urma unor cursuri, nu în funcție de ce se predă.

[intervenție Sorin Cîmpeanu]: Vizavi de modificarea ARACIS, dl. Miclea are dreptate, este nevoie și o modificare a Legii Educației pentru a putea adapta învățământul superior la predarea online.

Pe de altă parte, lucrurile astea trebuiau făcute mai demult, însă suntem în momentul 2021, puși în fața unor probleme evidențiate de perioada pe care o traversăm și deciziile trebuie să fie în sfârși cele despre care vorbesc domnii Miclea și David, sigur e importantă și viteza cu care putem rezolva aceste lucruri.

Vom face modificările legislative în 2021, anul în care ne aflăm.

Mircea Miclea:

Propun ca universitățile să facă un efort financiar minimal să doteze cel puțin principalele amfiteatre cu tehnologie de înregistrări astfel încât să treacă din toamnă în dual teaching, să dea posibilitatea ca un curs să fie accesibil și studenților care nu pot ajunge în amfiteatru.

În legislația actuală deja este prevăzut acest lucru, trebuie să facem lucrul acesta pentru așa în loc să oferim meniul zilei, oferim un bufet suedez, mai multe variante de a oferi acces variat la același conținut.

Atunci când o firmă susține masterate, ea are un cuvânt substanțial de spus ce se studiază și ce learning output trebuie să aibă studenții respectivi. Bineînțeles că se va consulta cu universitățile, dar este principalul finanțator și angajator.

Nu cred că Ministerul educației trebuie să stabilească integral un curriculum, trebuie să pornească de la ce dorește de la absolvent viitorul angajator.

Ministerul trebuie să stabilească standardele în raport cu care să se poziționeze universitățile.

Daniel David:

Toate universitățile au libertatea și mijloacele să-i țină pe seniorii valoroși. Cred că e un mecanism foarte bun. A prelungi automat, până la 70 de ani, fără să ai un cuvânt de spus, fără să ne întrebe nimeni, cred că e o greșeală mare, care dă peste cap planurile universităților care vor să se modernizeze.

Mircea Miclea:

Susțin complet ideea că e o mare greșeală pentru universitar și cercetare posibilitatea de a duce activitatea până la 70 de ani pentru sănătatea organizațiilor, trebuie să facem un pas în spate și să-i lăsăm pe oamenii mai proaspeți să vină cu idei noi, altfel vom ajunge la un fel de autocrație care va împiedica evoluția acestor instituții.

Indiferent cât de valoroși suntem, datoria este să punem instituția deasupra noastră și facem un pas în spate când vedem că alții mai buni din urmă, trebuie să asigurăm înnoirea și întinerirea constantă a universității pentru că asta înseamnă dinamică.

Sorin Cîmpeanu:

Da, universitățile și-au dezvoltat mecanisme prin care îi țin pe aceia care aduc un plus de valoare, în timp ce în preuniversitar vorbim de resursă umană necalificată, ceea ce în universitar nu există, de aceea lucrurile trebuie privite diferențiat între universitar și preuniversitar (…) Mecanismele de filtrare prin care universitățile se pronunță atunci când există solicitare de prelungire a activității peste 65 de ani s-au dovedit a fi eficiente.

Diferențele salariale – în preuniversitar avem o problemă, salariile acolo ar trebui să fie mai motivante pentru menținerea în activitate.

Daniel David, legat de cazurile rectorilor Lile și Georgescu:

Sigur că atunci când frauda este identificată, trebuie să ai măsuri drastice, dar trebuie să fim oameni care educăm studenții, nu vânăm greșeli, cele două trebuie să meargă mână în mână.

Frauda identificată trebuie pedepsită, dar în același timp trebuie să gândim într-o logică de educație atât pentru studenți cât și pentru profesori.

Orice om acuzat de o practică incorectă academic să pornească de la dreptul de nevinovăție, dar dacă la sfârșit se dovedește că este vinovat, pedeapsa trebuie aplicată.

Mesajul pe care Consiliul Național al Rectorilor este că frauda trebuie pedepsită, dar trebuie să avem și o componentă educațională.

Sorin Cîmpeanu:

Din perspectiva moralității, condamn categoric orice astfel de acte, legal ministerul Educației este cel care decide retragerea calității de rector, iar singurul organism care poate cere asta este CEMO, direcția ministerului va cere punctul de vedere al CEMO.

Trebuie de văzut dacă titlul de profesor a fost acordat prin ordin de ministru sau de către universitate. Dacă e prin ordin, atunci ministrul este în măsură să ceară retragerea ordinului și coborârea la nivel de conferențiar, dacă nu, atunci este în măsura universității

Cel mai înțelept ar fi un pas înapoi din partea celui acuzat până la soluționarea acestor probleme, din păcate doar instanța de judecată va putea regla aceste lucruri

În cazul în care un ministru ia o decizie în afara cadrului legal chiar dacă este morală, el trebuie să răspundă în instanță pentru acea măsură, deci trebuie făcută toate măsurile, dar trebuie respectat cadrul legal, de multe ori opinia publică este grăbită

Niciodată ministerul nu se va putea substitui unei instanțe de judecată. E bine să mergem cu separarea asta și cu clarificarea rolurilor

Daniel David – concluziile rundei de dezbatere:

Dacă după pandemie ne reîntoarcem la ce a fost înainte de pandemie, înseamnă că nu am înțeles nimic și ratăm tot ce am dobândit în perioada aceasta

16:30 – 16:40 Mihaela NABĂR, director executiv, World Vision România – Şcoala online a apărut în România offline. Lecţiile învăţate în pandemie pentru copiii din satele noastre: ce au câştigat, ce au pierdut şi cum mergem mai departe? 

Mihaela Nabăr – idei principale:

Se văd progrese pe dotarea cu tehnologii și platforme, mai sunt lucruri de făcut, dar s-au făcut progrese.

Am dezvoltat minime competențe pentru elevi și profesori, trebuie instituționalizate, să schimbăm curricula și să ne perfecționăm în dezvoltarea lor.

Ce am pierdut în această perioadă: vorbind de România rurală – știm că elevii noștri au pierdut în mare parte 25 de săptămâni de școală, în sensul că nu au avut acces la educație de calitate.

Elevii au pierdut materia, care trebuie recuperată, în condițiile în care România venea deja cu decalaje în educație (analfabetismul funcțional). Unii profesori ne spun că elevii lor au pierdut până la 80% din materie – lucru foarte grav.

Dacă ne uităm cât de departe suntem acum de elevul educat digital și de educația digitală în adevăratul sens: conectarea și infrastructura trebuie să stea la baza piramidei. E foarte clar că pe acestea am făcut progrese. Cum facilităm accesul copiilor? E obligatoriu să transformăm resursele de la infrastructură la competențe de predare și pedagogie digitală.

Trebuie schimbată abordarea în formarea profesorilor – să devină personaj care creează și știe să creeze conținut digital.

E momentul să ne unim eforturile și să transformăm parteneriatele public-privat în parteneriate reale.

Cât de pregătită este piața, cât de mult suntem noi ca țară pregătiți pentru educație digitală?

Unul dintre modelele World Vision cu Fundația Vodafone – programul Școala din valiză. Îl începusem cu mult înainte de pandemie. Ne demonstrează că educația digitală nu e doar despre pandemie, în pandemie ne-a dovedit eficacitatea (…) Am trecut de la un proiect care asigura accesul la crearea de conținut.

Pentru septembrie: E absolut obligatoriu să fie competențe de educație digitală pentru profesori. Trebuie să venim în sprijinul profesorilor, dacă vrem să aibă competențe și să îi transformăm în creatori de conținut. Ar fi foarte important, de asemenea, ca acele competențe digitale la elevi să fie introduse încă din preșcolar.

E foarte clar că elevii au învățat să folosească infrastructura digitală, la unii dintre ei am reușit să ajungem, să acoperim această nevoie de infrastructură. Pe de altă parte, ceea ce constatăm e, pentru copii, că e bine în online când e nevoie să fie în online. Dar copiii spun că au în continuare nevoie de activități extracurriculare, ne spun că ar învăța mai bine româna și matematica dacă ar fi modele mai bune de învățat româna și matematica.

16:40 – 16:50 Angela GALEȚA, director, Fundația Vodafone România – Provocările educației digitale

Angela Galeța – idei principale

Provocări întâmpinate în proiectul Școala din valiză:

Proiectul presupune partea de terminale, cea de conectivitate. Însă dincolo de acestea, mai importante au fost alte trei componente:

  1. Platforma de e-learning – am găsit soluție de logare prin QR code;
  2. Dacă nu ai conținut digital pentru profesori și cu ajutorul lor, nu ai ce să faci cu o astfel de platformă – e în continuare o preocupare;
  3. Toată pregătirea profesorilor – predarea în online nu e aceeași ca la clasă – am avut profesori care s-au oferit să susțină webinarii pentru alți profesori.

Dincolo de tot ce înseamnă educația digitală, ar trebui să nu uităm de nevoile de bază existente în comunități. Proiectul se întâmplă în mediul rural – nu e suficient să dezvolți proiectul dacă nu te gândești și la comunitate. Apoi, trebuie să te gândești la implicare pe termen lung.

Copiii cu CES: e o lipsă majoră de resurse pentru profesioniștii cu acești copii. O soluție cu care vom veni în perioada următoare – o platformă digitală.

16:50 – 17:00 Maria METZ, deputy CEO, vicepreședinte, NTT DATA Romania – Așteptările angajatorului din industria IT și tehnologie: competențele necesare și proiecte educaționale dezvoltate 

Idei principale:

Ce s-a schimbat în așteptările angajatorilor în această perioadă e că avem o așteptare mai accentuată spre zona practică.

Împreună cu universitățile și la nivel de liceu, m-aș aștepta să deschidem puțin mai mult ușa experienței. Motive: unul are de-a face cu faptul că atitudinea față de muncă suferă un proces acut de transformare. Dacă vrem să venim cu ceva în sprijinul tinerii generații – să deschidem mai larg și mai timpuriu ușa experienței. Să contribuim la o repoziționare a atitudinii față de muncă, care în ultima perioadă s-a perimat.

În ultima perioadă, angajatorii se uită mai degrabă la experiența candidaților decât la școlile absolvite. Nu mă refer doar la experiență practică, ci evaluează atitudini, cât s-au implicat în proiecte sociale, voluntariat, muncă la nivel de liceu.

O componentă specială – internship în timpul universității

Noi la NTT Data suntem o minisocietate – avem toate generațiile. Cred că generațiile tinere nu ne vor mai permite să ne întoarcem la ce a fost înainte de pandemie. Am observat că există în rândurile lor o preferință mai accentuată de a interacționa cu aplicații, nu neapărat cu oameni. Când interiorizăm, școala online sau hibrid devine obligatorie.

Poate sunt mai multe procese care pot fi automatizate. Poate chiar procesele prin care vor trece acum cadrele didactice vor fi online.

17:00 – 17:10 Ionuț STANIMIR, director marketing și comunicare, BCR – Educația digitală – cum ajută tinerii antreprenori accelerarea digitalizării din școli

Idei principale:

Educația contribuie la dezvoltarea personală a omului, adică modul în care se crește pe sine, să fie un om împlinit cu aspirații și valori, care trăiește dincolo de jobul pe care îl are. Al doilea aspect important este că educăm pentru valori în societate, învățăm democrație, solidaritate fără de care în lumea de astăzi ne este greu să ne descurcăm.

De unii singuri nu vom reuși să ieșim din această criză, doar împreună vom reuși. Soluțiile de tehnologie contribuie în trei feluri: oferă instrumente, oferă context și date și informații. Canalul de feedback care ne spune dacă facem lucrurile bine sau nu, cam astea au fost soluțiile pe care le-am văzut în acceleratorul BCR-InnovX.

Aceste soluții gândite și produse în România nu pot funcționa dacă nu sunt și cumpărate în România. Este greșit ca aceste programe să funcționeze pe scheme de sponsorizări de la multinaționale, e bine că se întâmplă asta acum și că avem acest impuls, dar schema este foarte greșită pentru că trebuie să obișnuim societatea și administrația cu aspectul comercial, digitalizarea nu vine ca pomană, acești antreprenori pot avea o șansă în România atâta timp cât România vine cu o soluție. Este bine, dar în același timp este și greșit. În momentul acesta avem câteva chestii foarte bune care vor încuraja acest ecosistem, am pornit mai multe incubatoare și acceleratoare.

Trebuie să pornim o academie digitală pentru sectorul public din România, să treci neapărat prin această academie dacă vrei să ocupi un loc în administrația publică. Dacă nu facem asta, s-ar putea să avem probleme mult mai mari. Există soluții în România, ele trebuie încurajate, cumpărate pe sistem comercial, fără tehnologie și digitalizare vom deveni un muzeu etnografic unde lumea va veni să se plimbe cu căruța.

Noi educăm într-un model al statului comunist. Trebuie să ancorăm educația în clusterele de valoare locale. În al doilea rând cred că este bine să începem să derulăm olimpiade de antreprenoriat și digitalizare.

17:10 – 17:20 Marilena IONAȘCU, Education Manager, Microsoft România  – Programul “Școala Parteneră Microsoft”

Idei principale:

Cunosc îndeaproape cum se face acum educație în universitar și universitățile de top din România, la acest moment, folosesc tehnologia la un nivel cel puțin mediu. Sunt ca o companie cu 30-40.000 angajați transformați digital, universitățile au reușit într-un timp record să facă niște pași foarte mari, sunt înaintea multor companii private mari pentru că într-un fel au fost forțați.

Cred că e bine să vedem aceste exemple pozitive, asta este realitatea și mă bucur că am ajutat foarte mult printr-un parteneriat semnat din 2019 cu Consiliul Național al Rectorilor, am oferit niște condiții unice și foarte avantajoase. Multe universități erau deja în curs de implementare a digitalizării când a început pandemia.

Să nu uităm că deja noi trăim în era inteligenței artificiale și aș atrage atenția că alfabetizarea digitală înseamnă inteligență artificială, trebuie să includem aceste noțiuni în educația elevilor și studenților, asta este lumea în care trăim și vom trăi. Ei trebuie să fie conștienți în ceea ce privește inteligența artificială. Educația este un domeniu în care învățarea nu trebuie să înceteze.

Avem cursul EOS care îi pregătește pe profesori în pedagogie digitală, îi învață cum să își adapteze predarea la mediul digital.

Programul Școala Parteneră Microsoft este un proiect pilot, ne orientăm către cei care deja folosesc tehnologia în sistemul de predare, le cerem să aloce două persoane la nivel de școală responsabile pentru implementarea digitalizării și îi sprijinim cu un ghid despre cum să își adapteze metodele de predare. Se va implementa în următoarele 4 luni, iar școlile vor primi o certificare din partea Microsoft. Ne dorim ca tot mai multe școli să se adapteze digital. Acest program îl facem în parteneriat cu Ministerul Educației, avem în medie 2-3 școli pe județ selectate.

Avem o directoare de la o școală din Roșia Montană extraordinar de proactivă și ne-a impresionat pentru că de multe ori spunea „Da, asta pot să fac și eu singură”, apoi ne arăta cum implementa tehnologia. Sunt mulți alți profesori tot așa s-au implicat și în momentul în care au introdus blended learning, adică predare mult mai atractivă și individualizată și s-a văzut cum au scăzut absențele, cum elevii au luat note mai bune.

17:20 – 17:30 Dragoș ILIESCU, psiholog, fondator BRIO – Se poate standardiza testarea elevilor în școala românească? Cât de eficientă este școala digitală? Ce trebuie menținut din experiența anului trecut? Studiu de caz: Brio Challenge

Dragoș Iliescu, la cea mai importantă dezbatere privind educația digitală în România, organizată de Edupedu.ro și World Vision România marți, 23 martie

Idei principale:

Capacitatea de testare a elevilor, de a digitaliza testele standardizate: opinia mea aici este clar că testarea standardizată e singura care poate răspunde nevoilor de corectitudine.

Corectitudinea ține de precizia măsurării. Lipsa de eroare e fundamentală. Dacă orice test nu măsoară cu foarte bună precizie, e probabil ca nota să nu fie reală. Orice copil trebuie să beneficieze de pe urma a ceea ce știe.

Știm că fidelitatea evaluărilor naționale pentru matematică e rezonabil de bună, dar la română e foarte mică. Asta ar trebui să ne îngrijoreze – e o problemă fundamentală societală.

Testarea standardizată rezolvă o problemă de utilitate – posibilitatea de a fi scalată și de a nu costa mult când o extinzi la un număr mare de oameni. Nu poate fi comparată cu nicio altă testare din acest punct de vedere.

În ceea ce înseamnă testările cu miză, testarea standardizată e necesară. E nevoie și la toate evaluările de sistem. Altfel extragi din sistem date slabe pentru a baza politici pe ele. Dacă datele sunt proaste, concluziile vor fi greșite.

Datele din testările standardizate nu pot fi luate, de exemplu, din evaluările naționale. Sunt bazate pe sisteme de măsurare antice. Sunt necomparabile, deci nu putem să știm dacă sunt echivalente ca nivel de dificultate.

În ultimii 20 de ani, în mod constant nivelul de dificultate a scăzut. E imperceptibilă de la an la an, dar față de ce era acum 30 de ani, e alt film.

În Brio avem teste cu metrică comună. Am cules două serii de date în 2019 și în 2020. Media scorurilor la matematică e scăzută cu 6%. Am făcut analize pe decile, se îngroașă partea de populație cu performanță scăzută. Scăderea la copiii cu nivel bun e mai redusă decât la copiii cu performanțe modeste.

Când comparăm februarie 2020 cu februarie 2021, lucrurile sunt mai grave. Copiii buni nu scad teribil, dar copiii foarte slabi se aglomerează. Dacă 10% erau relativ slabi acum un an, după un an s-a mărit de două ori și jumătate numărul copiilor cu performanță modestă.

Școala digitală, cum se face acum în pandemie, are costuri pentru acești copii și are costuri pentru țară, pentru societate – ar trebui să ne îngrijorăm cu privire la impactul asupra forței de muncă.

Digitalizarea e grozavă dacă se face asistat și cu un plan în spate. Dar forțat, așa cum s-a întâmplat, costurile sunt teribile.

Studiu de caz – Brio Challenge, concurs de tip olimpiadă: avem un număr imens de copii excelent pregătiți; unii dintre ei sunt un talente nedescoperite și neutilizate, mulți din zona rurală; o incapacitate endemică de a urma instrucțiuni simple, lucrurile li se par opționale; șocul masiv – fraudă masivă (am detectat-o, dar au existat intenții de fraudă incredibile), încercată de elevi, dar, mai rău, de către părinți.

Digitalizarea testării ne ajută foarte mult, dar, ca digitalizarea în general, are numeroase riscuri. Furtul testelor e mai ușor azi decât a fost vreodată, e foarte greu să fii prins. Din păcate nu suntem foarte conștienți de asta.

Digitalizarea e grozavă, dar când te uiți ce e acolo, mai și țipi, te mai și sperii de ce e acolo.

În primul an de pandemie, e de la sine înțeles să fie scoase lucruri din programă. Nu mai e de înțeles să scoți lucruri din programă în al doilea an de pandemie. (…)

La Evaluarea Națională, oricât de jos ai lăsa nivelul, copiii aceia tot sunt în competiție între ei.

17:30 – 17:40 Raluca NEGULESCU-BALACI, director executiv, UiPath Foundation – Sărăcia digitală din sistemul educațional din România; modele de intervenție pe termen lung

Ideile principale:

Am încheiat parteneriat pe termen lung cu Brio – instrument de evaluare a literației digitale.

Conceptul de sărăcie digitală: România nu e specială în vreun fel. Pandemia a afectat educațional toate țările.

Pierderea unui an de educație se traduce economic în 10 trilioane de dolari.

Avem cel mai mare număr de copii în risc de sărăcie la nivel UE. Asta nu înseamnă că sărăcia în general și sărăcia digitală ar trebui să ne oprească în a găsi soluții și să abordăm împreună provocările.

Sărăcia digitală pornește de la lipsa device-urilor, dar afectează întreg sistemul educațional – inclusiv acces la informații, se suprapune cu probleme existente deja în cazul mediilor defavorizate

Noi lucrăm în multe locuri din țară și cu parteneri locali. 2020 pentru noi: abordarea integrată privind accesul la educație pentru copii din familii vulnerabile e cea mai potrivită – să ne uităm la tot ecosistemul, inclusiv îmbrăcăminte, mâncare, device-uri, profesori și mediul de unde provin, capacitatea de reacție a autorităților locale. Cred că au fost două premise importante care ne-au permis să răspundem la criza produsă de pandemie: hub-urile educaționale din zonele rurale; pregătirea pe care am făcut-o cu părinții și profesorii din toate comunitățile, un program de “future readiness” – competențe digitale, program pregătit încă dinainte de pandemie. E un proiect pe care sperăm să îl facem open source la un moment dat.

Patricia Hînceanu – Consiliul Consultativ al Elevilor World Vision România:

Cheia este parteneriatul

Vă rog să vă uitați cu precădere la copiii din mediul rural, care au rămas în urmă în această perioadă și au nevoie de instrumente tehnice.

Digitalizarea nu e un moft, ci o necesitate acum. Nu trebuie să sacrificăm o generație întreagă de copii și generații care urmează. Toate eforturile făcute în pandemie trebuie să continue, altfel au fost făcute în zadar.

Sunt copii care abia așteaptă să fie întrebați cum văd ei digitalizarea. Poate nu avem toate cunoștințele, dar avem idei și curajul de a le spune.

17:40 – 17:45 Concluzii

Ce ne propunere să aflăm: Pandemia trece, digitalizarea rămâne?
  • Anul reformelor – din 2022 ar trebui să avem o lege a educației care să aplice România Educată. Există o Strategie digitală în educație? Cum se integrează SmartEDU în România Educată și cum va putea fundamenta strategia proiectele din PNRR? 
  • Ce se întâmplă cu tabletele și device-urile cumpărate de Ministerul Educației, de inspectorate, de primării sau din sponsorizări? Băgăm tabletele în dulap sau le așezăm pe catedră? Tabla digitală: scriem cu markerul pe ea sau o folosim ca tablă digitală?
  • Pedagogie: ce face profesorul să îl învețe cu adevărat pe copil într-o școală digitală? Ce înseamnă predare și testare în format digital? Clasic versus digital – pros and cons. Se poate standardiza testarea în România? Studiu de caz: Brio Challenge – date, concluzii?
  • Pentru ce job-uri ar trebui să se pregătească elevii care sunt acum la gimnaziu? Ce competențe ar trebui să aibă?
  • Ce proiecte de succes au existat în pandemie și cum pot deveni ele sustenabile și scalabile?

Urmărește marți, 23 martie, de la ora 15:00, conferința online Educația digitală asimptomatică, pe Edupedu.ro și pe pagina de Facebook, precum și pe World Vision România.

#ViralEducation LIVE 23 martie 2021 powered by Fundația VodafoneLidlBrioNTT DATA RomaniaBCRMicrosoft Romania
Pagina de Facebook a evenimentului – aici
Citește și:
VIDEO Mircea Miclea, despre profilul de formare al profesorului și cele trei categorii de competențe: Profesorii la examenul de Gradul I ar putea să facă o lecție multimedia, în locul unui text anost, de exemplu
Daniel David, președintele CNR: Dacă ieșim din pandemie și din starea de alertă simt că învățământul față în față nu permite să avem o regândire a cursurilor pentru că intri în opoziție cu reglementările ARACIS / Cîmpeanu, ministrul Educației: Sunt sigur că se vor face și schimbări la nivelul standardelor de autorizare
ULTIMA ORĂ Cîmpeanu: Școlile vor rămâne deschise cel puțin până pe 1 aprilie. Examenul de Evaluare Națională pentru clasa a VIII-a se mută după Bacalaureat
Ligia Deca: Proiectul SmartEdu va fi preluat în România Educată / În câteva luni vom avea rezultatul final, un raport care să fie lansat de președintele României în dezbatere. Apoi va fi transmis către Minister pentru implementare
Experiența “Școlii din valiză”: Conținutul este printre principalele provocări ale educației digitale / Trebuie să abordezi și problemele de bază ale comunităților – Angela Galeța, Fundația Vodafone România
VIDEO „Este greșit ca aceste programe de educație digitală să funcționeze pe scheme de sponsorizări de la multinaționale. Trebuie să obișnuim societatea și administrația cu aspectul comercial, digitalizarea nu vine ca pomană” – Ionuț Stanimir, director marketing BCR despre educația digitală

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

4 comentarii
  1. Doamne! Mi-e frica sa ma gandesc ce-o insemna tranzitoriu asta la campeanu??? Unde esti tu Anisie, draga???

  2. Si in cazul in care veti muta evaluarea nationala dupa bacalaureat, ce vor face copiii in intervalul de timp de cand intra in vacanta si pana la evaluare? NIMIC !!!
    vor pierde si bruma aia de cunostinte acumulate in asa zisul ‘online”
    Lasati copiii sa invete si nu distrugeti generatiile doar ca sa va fie voua comod !!!!

  3. Ministru Sorin….. suferă de politrucie, servilism și îndărătnicie si nu e asimptomatic.
    Vorbe goale bănuiesc!
    Nimic concret!
    Un ghid unic, un proiect pilot ce poate fi replicat in orice școală?
    Bănuiesc ca nu!
    PR găunos!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Închisoare pentru mesaj care incită la ură: Manelistul Dani Mocanu a fost condamnat, în primă instanță, la 6 luni de închisoare cu executare pentru incitare la ură, după o melodie cu mesaj dur împotriva femeilor

Manelistul Dani Mocanu a fost condamnat joi, de către Judecătoria Pitești, la șase luni de închisoare cu executare pentru infracțiunea de incitare la ură sau discriminare din cauza melodiei ”Curwa”.…
Vezi articolul