Copy-paste în cercetare. Fostul ministru Lucian Georgescu, rector al Universității “Dunărea de Jos” din Galați, coautor al mai multor articole cu pasaje identice sau aproape identice și seturi de măsurători similare / Georgescu: Partea de cercetare e total diferită, nu există nici măcar o frază copiată din munca altora

20.639 de vizualizări
Lucian Puiu Georgescu, rectorul Universitatii Dunarea de Jos din Galati / Foto: Facebook.com
Rectorul Universității “Dunărea de Jos” Din Galați, Puiu Lucian Georgescu, fost ministru al Cercetării în guvernul Tudose, figurează drept coautor al unor serii de articole științifice între care există similitudini substanțiale sau care au pasaje identice. Edupedu.ro a obținut și analizat mai multe astfel de materiale, publicate între 2010-2015, care au fost publicate fie în jurnale diferite, fie în același jurnal, identificând elemente comune fără citare clară, adecvată.

Este vorba despre articole care reiau masiv din informația oferită de altele, scrie de aceiași sau de o parte dintre coautori; articole ce folosesc aceeași bază de cercetare, duplicată pentru că obiectivul particular al cercetării era diferit; articole în care pasaje extinse folosesc aceeași informație, rescrisă sau rearanjată în frază sau în paragrafe.

  • Contactat de Edupedu.ro, Lucian Georgescu a apreciat că discuția pe acest subiect este o “vânătoare de vrăjitoare”. El a spus că “orice grup cu o minimă experiență științifică își va da seama că este vorba despre zone similare, obiectivele cercetării sunt similare, dar se lucrează cu parametri diferiți. Și, de cele mai multe ori, dacă îmi aduc aminte (…) E o echipă care lucrează pe un proiect și periodic publică rezultate pe acel proiect.” Potrivit rectorului, “partea de cercetare e total diferită”, elemente similare fiind pe partea de “susținere”: “Dacă scriem formula lui Pitagora într-un articol, asta trebuie scrisă tot timpul la fel.” El notează că într-un caz “nu a știut” despre existența unei lucrări anterioare pe aceeași temă, dar și atunci, ca și în celelalte cazuri, “componentele sunt similare nu pe partea de cercetare, ci pe partea de susținere”.

Ce spune cercetătorul pentru fiecare caz semnalat, plus comentariile lui generale, mai jos.

Edupedu a analizat trei calupuri de articole științifice – unul format din două materiale și alte două formate din câte trei materiale. În toate, Prof. univ. dr. ing. Puiu Lucian Georgescu este unul dintre coautori, alături de specialiști din Universitatea “Dunărea de Jos” sau din alte instituții de învățământ superior și cercetare.

Cazul I – Două articole cu texte în bună parte similare și concluzii aproape identice 

În ianuarie 2010, în Romanian Journal of Physics apărea (Vol. 55, Nos. 7-8, P. 815-820) articolul “Determination of heavy metals in soils using XRF technique”, lucrare prezentată la cel de-al 10-lea Seminar Internațional Balcanic pentru Fizică Aplicată, desfășurat în iulie 2009, la Constanța, avându-i coautori pe Antoaneta Ene, Alina Boșneagă și L. Georgescu de la Universitatea Dunărea de Jos.

Un an mai târziu, în Ianuarie 2011, “Journal of Environmental Protection and Ecology” (12, No 3A, 1247-1254) publica “Evaluation of Soils Pollution With Heavy Metals Using XRF Technique“, semnat tot de Antoaneta Ene, Alina Boșneagă-Sion și Lucian Georgescu.

Structura celor două materiale este similară, iar articolul din 2011 reia în mare parte textul celui din 2010, precum și cifrele folosite pentru analiza poluării solului. Capitolul “Introduction” din articolul original devine “Aims and Background” în al doilea articol și suferă unele modificări. Majoritatea covârșitoare a informațiilor din primul articol figurează și în cel de-al doilea, inclusiv multe elemente grafice. Articolul din 2011 include o serie de date în plus. 

Capitolul concluzii este reluat aproape integral, din articolul apărut în 2011 dispărând mențiunea: “This is one of the first published studies on soil pollution realized in this region related with the industrial activity”.

Articolul din 2011 nu menționează articolul anterior la referințe.

  • Ce spune Lucian Georgescu despre acest caz: “Partea de cercetare este total diferită. Partea experimentală, dacă vă uitați, parametrii determinați, rezultatele obținute sunt perfect diferite. Ținând cont că zona cercetată este zona Dunării de Jos, sunt foarte lucruri similare, pentru că e aceeași regiune, sunt aceleași tehnici. Dar am lucrat pe parametri diferiți pe partea de cercetare. Partea originală e partea de cercetare.”
Cazul II – O lucrare în două versiuni aproape identice, cu pasaje preluate fără citare dintr-o a treia

În 2014 era publicat articolul “Increase of Regression Speed of Combustion through Oxidizer Doping”, avându-i drept coordonatori pe Florin Mingireanu, Lucian P. Georgescu, Gasbriel Murariu, Ionuț Mocanu, Marius Stoia-Djeska și Nicolae Jula. Articolul a fost publicat în Surface Engineering and Applied Electrochemistry, 2014, Vol. 50, No. 3, pp 267-274, Allerton Press, Inc, ISSN 1068-3755. Articolul fusese primit spre publicare în 12 septembrie 2013, primind forma finală pe 30 decembrie 2013. 

Același articol, cu aceleași date de primire spre publicare și de publicare, în același volum al Surface Engineering and Applied Electrochemistry apare într-o formă aproape identică, cu date diferite de identificare și alte pagini: Электронная обработка материалов (denumirea în limba rusă a Surface Engineering and Applied Electrochemistry), 2014, 50(3), 73–80.

Diferențele dintre cele două sunt de formă: în versiunile accesate de Edupedu, unul este paginat alb-negru, altul color și există diferențe de paginare și amplasare a graficelor folosite.

Acest articol conține elemente dintr-un altul, publicat cu câțiva ani înainte de unul dintre coautorii respectivi, Florin Mingireanu. În 2011, sub egida IEEE (Institute of Electrical and Electronics Engineers), pe marginea unei conferințe de la Istanbul, acesta publica articolul “Solid methane hybrid rocket engine. Regression speed increase by oxidizer doping and embedding wires. Vehicle optimization application through motor parameters” (DOI: 10.1109/RAST.2011.5966928).

Articolul cu autor unic din 2011 și cel cu autori multipli din 2014 conțin mai multe elemente comune, identificate la o analiză rapidă: 

  • Introducerea articolului din 2014 reia cea mai mare parte a introducerii din 2011, păstrând aceeași structură, cu unele expresii și elemente de frazare modificate. Introducerea din 2014 include și una dintre figurile folosite în corpul capitolului II din articolul din 2011.
  • Articolul din 2014 reia mai multe figuri și tabele din articolul din 2011 (tabelul 1 din articolul inițial se regăsește la pag. 4 din articolul din 2014, fig. 5 din articolul inițial se regăsește sub aceeași formă în articolul din 2014).
  • Articolul din 2014 preia pasaje din articolul din 2011, precum cel referitor la observațiile obținute prin folosirea unor aplicații chimice (pagina 3 în articolul din 2011, pag 3 în art. din 2014).

Ambele articole includ, la referințele listate la final, un articol comun semnat de același Florin Mingireanu – “Hybrid rocket motor internal ballistic model and oxidizer doping. Applications” (proceedings of 4th International Conference RAST 2009, ISBN:978-1-4244-3626-2, Pages 198-203, June 2009). Acesta nu este menționat însă ca referință la segmentele semnalate și apare doar contextual, fără asociere directă, în segmentele unde apar figuri și tabele comune. Pe de altă parte, introducerea articolului din 2014 are mai multe referințe care nu există în versiunea din 2011, pe care practic o reia cu mici modificări.

  • Ce spune Lucian Georgescu despre acest caz: “În momentul în care s-a publicat articolul din 2014, nu aveam cunoștință despre cel din 2011. Acela fost publicat, dacă îmi aduc bine aminte, doar de domnul Mingireanu. Iar celelalte două, dacă vă uitați la politica revistei, se menționează chiar în text, dacă îmi aduc aminte bine, se menționează că a avut o primă apariție, iar revista se angajează să se publice într-o revistă cu factor de impact ISI. Deci revista se angajează să publice textul respectiv într-o revistă ISSI. Scrie acest lucru în contractul revistei. Deci este vorba despre un singur articol, care inițial a fost publicat într-o revistă fără factor de impact, ulterior revista angajându-se – scrie în text – că îl publică într-o revistă ISI. [Despre articolul din 2011] nu am avut cunoștință la momentul respectiv, dar componentele sunt similare nu pe partea de cercetare, ci pe partea de susținere – formule, de introducere, care sunt unice. Dacă scriem formula lui Pitagora într-un articol, asta trebuie scrisă tot timpul la fel. “
Cazul III – Două articole similare apărute simultan în aceeași publicație

Lucian Georgescu și coautorii Maxim Arseni, Enache Ciprian Mugurel și Adrian Cîrciumaru, tot de la Universitatea Dunărea de Jos au publicat, în iunie 2015, articolul “The Influence of The Atmospheric Temperature Value on The Accuracy of Distance Measurement With the Surveying Total Station”. Lucrarea apărea în publicația “Annals of “Dunărea de Jos” University of Galați – Mathematics, Physics, Theoretical Mechanics” – fascicolul II, anul (XXXVIII) 2015, No. 1.

Tot în “Annals of “Dunărea de Jos” University of Galați – Mathematics, Physics, Theoretical Mechanics” – fascicolul II, anul (XXXVIII) 2015, No. 1 a apărut articolul “Analysis of the Influence of Relative Humidity on the Accuracy of Distance Measurement with Total Stations”, semnat de 3 dintre autorii de mai sus – Maxim Arseni, Lucian Puiu Georgescu și Enache Ciprian Mugurel. 

Ambele studii conțin elemente similare: au același scop declarat, au aceeași structură, folosesc date și rezultate asemănătoare, folosesc aceleași instrumente de măsurare, structura și elementele grafice sunt similare, iar bibliografia este în cea mai mare parte aceeași. Concluziile sunt diferite, fiecare articol urmărind alt set de date obținute.

Niciunul dintre articole nu este folosit ca referință pentru celălalt.

Între altele:

  • În “Abstract”, articolul “Analysis of the Influence…” menționează că, în engleză, că studiul are drept scop să determine distanțe “in three different ways: with EDM default setting, with the updated relative humidity parameter and with the update of all three atmospheric parameters (temperature, pressure, and relative humidity).” Articolul “The influence of the atmospheric…” menționează același obiectiv: “This study aims to determine the distances on the formed four directions in three different ways: with EDM default setting, with an updated temperature parameter and with all three atmospheric parameters updated (temperature, pressure, and relative humidity) 
  • Introducerea începe aceeași frază formulată diferit (“The development of the radar during the 1930-1940 period and Kerr’s discovery (1980) can be considered the precursor phases of the development of electronic distance measurement (EDM)”, respectiv “The precursor phases of the development technique of electronic distance measurement can be considered Kerr’s discovery in 1980 and the development of radar during the 1930-1940 period”). Tot introducerea se încheie cu aceeași detalii științifice, plus o figură care explică același lucru în forme similare (“The modulated wave is emitted to a reflector which reflects the signal back to the receiver. Going through the round-trip distance, the wave will be out of phase with the original. Thus, the receiver compares the transmitted signal with the received, and then calculates the phase differences (Fig.1)”, respectiv “A modulated wave is emitted to a reflector, which reflects the signal back to the receiver. Going through the round-trip distance, the wave will be out of phase with the original. Thus, the receiver compares the transmitted signal with the received, and then it calculates the phase differences (Fig.1)”)
  • Capitolul 2, referitor la Materiale și metode, începe la fel în ambele articole, precizează că a fost folosită aceeași zonă de studiu și aceleași echipamente (Total Station leica TC(R)-705 și Weather Station SW2350). Tabelul cu date culese în cadrul studiului prezintă date similare, fiind mai detaliat în studiul cu mai mulți autori.
  • Capitolul 3, referitor la rezultate și concluzii, menționează că analiza se bazează pe același număr de set de măsurători și are aceeași structură.

Capitolul 4 – Concluzii – diferă.

  • Ce spune Lucian Georgescu despre acest caz: “Este o singură planșă, identică. Acea planșă determină poziția geografică, care este unică. Acela este un proiect în mai multe etape, care, într-o etapă, s-au definit niște rezultate, iar în cealaltă etapă s-au definit alte rezultate. Dacă vă uitați la partea științifică, partea de rezultate, este diferită. În general se lucrează pe proiecte unice și se revine pe diferite axe, pe diferiți parametri, în diferite condiții, se revine pe același proiect, care are aceeași arie geografică de cercetare, se revine cu alte rezultate, pe alți parametri. Și există planșe similare pentru că ele determină aceeași zonă. Dacă vă uitați, e același obiectiv.”
Lucian Georgescu, despre cercetare cu obiective și zone acoperite similare, echipă comună și parametri diferiți:

“Presupun că este o vânătoare de vrăjitoare. Pentru că orice grup cu o minimă experiență științifică își va da seama că este vorba despre zone similare, obiectivele cercetării sunt similare, dar se lucrează cu parametri diferiți. Și, de cele mai multe ori, dacă îmi aduc aminte, în articolele la care faceți referire e vorba despre aceeași echipă. E o echipă care lucrează pe un proiect și periodic publică rezultate pe acel proiect. Se poate întâmpla ca uneori rezultatele să fie referitoare la aceiași parametri. Noi determinăm parametri din diferite ecosisteme din diferite zone, care sunt variabile. Obiectivul este determinarea modului în care acești parametri variază în timp și în funcție de diferiți alți factori autonomi între ei, respectiv sezon, dacă e vorba de Dunăre, unde ne-am specializat noi (…), diferite debite, sau, în cazul Dunării de Jos, care este o arie care se întinde pe 200 de kilometri, e aceeași zonă și se merge în puncte diferite. Pentru că aici e cel mai mare bazin hidrografic din Europa, cu influența de la Siret și de la Prut. E cel mai mare bazin hidrografic și atunci sunt parametri variabili în timp. Iar noi facem prelevări în diferite zone, care au diferite influențe. Și se publică rezultatele obținute. Dar, de multe ori, fiind vorba de același scop, obiectivele sunt similare și uneori concluziile sunt similare. Uneori sunt chiar identice.”

Cine este Lucian Puiu Georgescu

Rectorul Universității “Dunărea de Jos” din Galați a preluat această funcție la sfârșitul anului 2019, fiind anterior președinte al Senatului instituției de învățământ superior, iar înainte, Decan al Facultății de Științe. Cu pregătire de inginer chimist, are un doctorat în chimie alimentară și un doctorat în științele vieții.

A fost secretar de stat în cadrul Ministerului Cercetării și Inovării în guvernul PSD, în februarie-iunie 2017, ministru al Cercetării și Inovării între iunie 2017-februarie 2018, din nou secretar de stat  în domeniul cercetării în februarie 2018-aprilie 2019.

Acum un an, a fost acuzat în Observator Cultural, sub semnătura lui Marius Oprea, de falsificarea unor date din CV-ul “prin care și-a construit cariera”. Este vorba despre perioada din ultimii ani ai comunismului, când, potrivit sursei citate, “a fost activist al Comitetului Județean al UTC Galați”.

În toamna anului trecut a fost în cărți pentru o candidatură pe listele PSD în alegerile parlamentare, dar în cele din urmă a anunțat că renunță, în condițiile în care el ocupa locul al cincilea pe lista PSD Galaţi între candidaţii pentru Camera Deputaţilor pentru alegerile din 6 decembrie, după cum a scris publicația Viața liberă.


9 comentarii
  1. De parcă în Universitatea din București situația ar fi alta! Angajați cu funcții de conducere care au plagiat (fapte dovedite) și care nu au fost demise, încă!
    90% din angajările pe proiectele de cercetare sunt făcute după bunul plac al directorilor de proiecte. Posturile scoase la concurs pentru proiectele de cercetare nici măcar nu sunt postate la biroul de resurse umane! Dosarele le depun doar cei care sunt anunțați, adică nu exista concursuri de ocupare a locurilor de muncă de mult timp!
    Fosta director general administrativ, economistul A.A este angajata la unul dintre proiecte, din cele multe proiecte la care figurează, ca expert specii invazive fara a avea vreo calificare in acest domeniu, momentan a fost demisă din funcția de director administrativ că a băgat mâna în fondul de valută al Universității și multe alte (bursa de student la 50 de ani). Neregulile se țin lanț în acel cerc închis și protejat!

  2. Ne surprinde? Nu! La ce te poți aștepta de la un comunist ce-si falsifica identitatea? Cu maxima expertiza in falsificarea CV-ului pe care si-a cladit “cariera”, plagiatul este doar dovada perpetuă a falsitatii dlui prof. dr. ing! Universitatea Galați se transforma in Valea Plangerii!

  3. Dunarea de Jos, universitatea pesedisto-comunisto-rusofila cu cele mai multe cadre didactice dubioase, cu titluri luate cu spaga, facuti in serie pentru a pregati noile generatii de comunisto-bolsevici… profesor doctor universitar in drept, fost politist, fost militian, fost strungar, cel mai prost strungar existent vreodata… astia sunt cadrele didactice universitare la Dunarea de Jos… facultatea de drept are medii numai de 10… cu asa profesori asa studenti… vai de viata noastra si a copiilor nostri…

  4. Abuzurile comandate de dumnealui, dar executate de altii, sunt mult mai grave decat scrieti dumneavoastra aici. Intrebati-l pe Dragos Oprean. El e locotenentul de incredere al dictatorului. A trecut de la pacanele direct la butoanele UDJG.

    1. Super tare…pare sa fie vorba de autoplagiere masiv ….dupa cat de multa cernela rosie este pe ce ati semnalat dv!
      HAI SA NE UITAM MAI ATENTI:
      Cazul 1 prezentat de dv semnaleaza 2 titluri in care ati inrosit:
      -A)“Determination of heavy metals in soils using XRF technique”, Romanian Journal of Physics apărut in (Vol. 55, Nos. 7-8, P. 815-820) coautori pe Antoaneta Ene, Alina Boșneagă și L. Georgescu de la Universitatea Dunărea de Jos.
      si
      – B)“Evaluation of Soils Pollution With Heavy Metals Using XRF Technique”, Ianuarie 2011, “Journal of Environmental Protection and Ecology” (12, No 3A, 1247-1254) semnat tot de Antoaneta Ene, Alina Boșneagă-Sion și Lucian Georgescu. (remarc ca ordinea autorilor nu e aceasta in revista online…..)

      Iar mai jos postati extrase (poze) din cele doua lucrari insa…. hahaha…comparatia dv contine lucrarea B in stanga (Evaluation of Soils Pollution With Heavy Metals Using XRF Technique) cu lucrarea (XRF-AAS ANALYSIS OF HEAVY METALS IN SOILS AROUND OF A FERROUS METALLURGICAL PLANT IN EASTERN PART OF ROMANIA, http://isinn.jinr.ru/proceedings/isinn-18/pdf/Ene.pdf, tot un proceedings), in dreapta, care in nici un caz nu este lucrarea A.

      Sincer, cand am observat aceasta inadvertenta, am considerat ca mi-am pierdut timpul citind ce ati reclamat dv! Si cam asa si este…….
      Dat fiind acest aspect, am citit mai departe pe sarite!
      Subliniez ca nu sunt de acord cu autoplagierea, nici cand e vorba de text, cu atat mai mult cand e vorba de grafice si figuri! Sunt batatoare la ochi situatiile de autoplagiat remarcate de dv!
      Din pacate dv v-ati impiedicat inca de la prima faza a acuzarii si orice juriu/judecator s-ar uita la dv ca la niste procurori slab pregatiti in profesie. In continuare am observat la prima citire si alte inadvertente dar e pierdere de vreme sa le pomenesc, dat fiind factorul de impact extrem de redus al revistelor la care va referiti.
      Singurul lucru negativ este coincidenta textului si a figurilor in lucrari diferite, adica autoplagiere…..adica copy/paste din lucrarea ta anterioara, nu a altora….. Probabil ca dl Georgescu nu are colaboratori care sa reformuleze ideile…LOL!
      Nu ii iau apararea dlui Georgescu, insa remarc ca modul in care ati formulat acuzatiile lasa mult de dorit…………..

  5. Nu va mai pierdeti vremea discutind cu individul in cauza. Este un sarlatan.
    Trimiteti documentele/dovezile direct revistelor in care au aparut acele articole, si suplimentar pe:
    https://retractionwatch.com/
    si lasati-i pe profesionistii lor sa limpezeasca apele, daca este sau nu (auto)plagiat.
    Spuneti cine e personajul, care e miza, etc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Premiul Nobel pentru Medicină 2019 a fost câștigat de cercetătorii William G. Kaelin Jr, Sir Peter J. Ratcliffe și Gregg L. Semenza, pentru descoperirile despre adaptarea celulelor la concentraţia de oxigen

Premiul Nobel pentru Medicină 2019 a fost acordat cercetătorilor William G. Kaelin Jr (profesor la Harvard), Sir Peter J. Ratcliffe (Oxford) şi Gregg L. Semenza (Johns Hopkins University), a anunțat…
Vezi articolul

Daniel Funeriu, despre legalizarea mitei în universități: PSD administrează intelectualilor de calitate fix ceea ce Piața Victoriei administra PSD-ul în 10 august

“Studenților şi profesorilor deştepți le rămâne o singură variantă, dacă nu vor să-şi distrugă viitorul: să plece din țară”, spune fostul ministru al Educației Daniel Funeriu. Amintim că Guvernul Dăncilă…
Vezi articolul

VIDEO Gérard Mourou, părintele științific al laserului de la Măgurele, în ziua atingerii puterii maxime de întreg sistemul de laseri: „România este la vârful cercetării. Este un moment istoric”

„În momentul de față, România este la vârful cercetării. Este un moment istoric”, a declarat astăzi Gerard Mourou, laureatul premiului Nobel pentru Fizică 2018. Supranumit „părintele științific al laserului de…
Vezi articolul