Anul trecut școlar 53% dintre elevii României aveau medii peste 8.50, anunță ministrul Educației, care susține că printre ei erau și analfabeți funcțional: Notele au fot irelevante nu din cauza profesorilor, nu din cauza elevilor, ci din cauza situației generate de pandemie

2.729 de vizualizări
Sorin Cîmpeanu / Foto: INQUAM Photos – Octav Ganea
„53% dintre elevii României aveau medii mai mari de 8.50 (…) printre aceştia numărându-se şi elevi care au fost din păcate încadraţi la analfabeţi funcţional”, a declarat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, la Digi24. Acesta a afirmat că este „ilogic să consideri că în învăţământul din România avem elevi de top într-o proporţie mai mare de jumătate”.

„Bursa de merit a fost gândită pentru a stimula competiţia, performanţa şi învăţarea. Odată cu stabilirea unui prag arbitrar, pentru că nota 8.50 este arbitrată, bursa de merit şi-a pierdut din semnificaţie major deoarece la finalul anului 2020 – 2021, 53% dintre elevii României aveau medii mai mari de 8.50. Adică mai bine de jumătate.

Atunci când ai mai mult de jumătate din elevi care au depăşit acest prag de 8.50, printre aceştia numărându-se şi elevi care au fost din păcate încadraţi la analfabeţi funcţional, este ilogic să consideri că în învăţământul din România avem elevi de top într-o proporţie mai mare de jumătate”, a continuat Sorin Cîmpeanu.

Notele, irelevante în pandemie, la orele mai mult ținute online

Întrebat dacă aceste note au fost acordate pe nedrept, ministrul Educaţiei a subliniat că acestea au fost „irelevante nu din cauza profesorilor, nu din cauza elevilor, ci din cauza situaţiei generate de pandemie”.

Prin „situație generată de pandemie” se poate înțelege și evaluarea transformată și influențată chiar de predecesoarea sa la minister, Monica Anisie, prin eliminarea tezelor și apeluri publice la o evaluare „prietenoasă”, mergând chiar până la a le sugera profesorilor că în anul 2020 nu vor lăsa elevi corigenți. Câteva dintre aceste influențe directe ale fostului ministru asupra evaluării elevilor pot fi recitite aici:

Ce este analfabetismul funcțional

În prezent, singurele rapoarte internaționale care scot la iveală analfabetismul funcțional sunt cele ale OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), făcute în urma testărilor PISA (Program for International Student Assessment). Aceste testări au loc o dată la 3 ani, se fac asupra tinerilor de 15 ani din peste 70 de state și analizează tot felul de aspecte ale sistemului de educație, inclusiv acesta al analfabetismului funcțional.

OECD – Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare a definit analfabetismul funcţional încă din 1984. O persoană este analfabetă funcţional dacă nu se poate angaja în toate acele activităţi în care este nevoie de un anumit nivel de educaţie şi cunoştinţe pentru funcţionarea sa efectivă în cadrul grupului sau comunităţii din care face parte şi totodată pentru a-i da posibilitatea să folosească cititul, scrisul şi socotitul pentru ea şi pentru dezvoltarea comunităţii din care face parte. (SURSA: Handbook of Household Surveys, Revised Edition, New York, 1984)

La cea mai recentă testare PISA, în 2018, România a avut cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani. Scorul obținut a fost în scădere față de ultimele două testări la care România a participat (2012 și 2015) la toate cele trei domenii testate: citire, matematică și științe, potrivit rezultatelor PISA 2018 publicate de către directoratul pentru Educație al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Procentul de analfabetism funcțional este de 44%, în medie, în creștere față de 2015. Rezultatele PISA arată performanța sistemului de învățământ, potrivit raportului internațional.

Elevii care au dat testele PISA în 2018 aveau atunci 14-15 ani, majoritatea ieșind din sistemul preuniversitar anul trecut sau în 2020. Analfabetismul funcțional din România depășește 50% și aceasta nu este cea mai mare problemă a sistemului educațional din România – arată analiza cercetătorului Dacian Dolean.

  • Sorin Cîmpeanu a susținut într-o luare de poziție emisă de Minister că “cuantumul burselor a crescut de la valori derizorii în multe cazuri în anul 2020 (6 lei/lună sau 8 lei/lună) la 500 lei/luna bursa de performanță și 200 lei/lună bursa de merit. Întrebare: Unde este scăderea cuantumului burselor?”. Reacția a venit după ce Consiliul Național al Elevilor, Asociația Elevilor din Constanța, Asociația Vâlceană a Elevilor și Asociația Elevilor din București și Ilfov l-au acuzat că a tăiat bursele a zeci de mii de elevi.
Reamintim că Edupedu.ro a scris că s-au schimbat criteriile de acordare a burselor școlare după 10 ani.

3 comments
  1. Analfabet funcțional ești tu “domnule dictator “!Copiii noștri s-au adaptat foarte bine învățământului online deoarece este o noua generație obișnuită cu tehnologia ,au învățat intr-un mod mai plăcut, teste proiecte totul pe înțelesul lor de aceea ai avut note mari pt ca nu au fost supuși unor presiuni a unor îndobitociti ca și tine !!!!De ce le furi banii ????De ce te joci cu viețile su viitorul copiilor ?Un elev cu media 9 este un elev prost în viziunea ta?Le furi vacanta ,le furi motivație ,ai împingi în scoli ,în clase minuscule câte 30 de elevi când e rata maxima de infectare ….Criminalule ,maleficule care urasti copiii jos “labele”de pe copiii României, pleacă pana ce nu se trezesc părinții!!!

  2. Ar fi chiar iesit din limita bunului simt sa afirme ca din cauza profesorului cand nu s-a pus la dispozitia lui niciun dispozitiv, niciun internet stabil de mare viteza, nicio platforma de evaluare securizata, niciun curs de predare online gratuit. Nu s-a dat o masca, nu s-a testat un profesor, sarcini in plus neplatite cu ghiotura si salarii tot mai mici raportate la situatia actuala.

  3. Anul trecut este anul trecut, anul acesta este anul acesta. Comparând mere cu pere nu faci decât să minți. Dacă unul are rata și altul varza, statistic poate fi rata pe varza, dar adevărul este că cel cu rata va avea pasarea, iar cel cu varza va avea leguma. Așa că să ne lase conducătorii politici ai educației cu grija lor față de sistem. Grija lor a fost să rămână în sistem, atât! Doua semestre , unul după altul, încalcă orice norma de funcționare corectă a unui organism. După o competiție urmează o pauza, abia apoi alta competiție. Asta daca vrei că participantul la competiție să funcționeze. Dacă e doar un pion, atunci nu te pasă!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ministrul Educației anunță că 60% dintre elevii din România au obținut medii peste 8,50 în semestrul I al acestui an școlar, desfășurat cu prezență fizică, în creștere față de anul anterior, desfășurat mai ales online

În primul semestru al anului școlar 2021-2022, 60% dintre elevii de gimnaziu și liceu, din România, au obținut medii peste 8.50, potrivit declarației făcute la gandul.ro de ministrul Educației, Sorin…
Vezi articolul

Concurs dedicat protecției mediului înconjurător, lansat pentru elevii și profesorii din țară, până în luna mai 2024. Cele mai inovatoare și active echipe pot câștiga finanțare pentru aparatură prietenoasă cu mediul în școli

Elevii și profesorii din școli și licee se pot înscrie până pe 15 decembrie la un concurs dedicat protecției mediului prin inițiative de ecologizare și acțiuni de conștientizare, lansat recent…
Vezi articolul

Material susținut de Samsung Electronics Romania

VIDEO Cristina Toader, profesor pentru învățământul primar: Tablele interactive ne ajută foarte mult în activitatea didactică, iar elevii sunt mult mai atrași – realizăm jocuri didactice, accesăm manualele digitale, fișe de lucru, lucrăm direct pe tablă, putem să edităm rapid

Digitalizarea școlilor este un proces în plină derulare în acest ultim modul al anului școlar 2023-2024. Recent, Școala Gimnazială „Dragoș Marin” din comuna Ștefan cel Mare, județul Călărași, a primit…
Vezi articolul

Olimpiada de Limba română 2024. Programa și regulamentul actualizat pentru elevii de gimnaziu au fost publicate de Ministerul Educației. Ce conținuturi au fost exceptate de la etapele pe județ și națională

Programa și regulamentul actualizat pentru Olimpiada Națională de Limba și literatura română (OLLR) 2024, clasele V-VIII, au fost publicate de Ministerul Educației. O noutate față de regulamentul pentru anul școlar…
Vezi articolul