Generația care susține Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a de săptămâna viitoare este una dintre cele mai interesante cohorte de elevi din ultimele două decenii. Este generația care a intrat în clasa pregătitoare în septembrie 2017, a traversat integral sistemul de învățământ primar și gimnazial în perioada marilor transformări și crize din educație și care va deveni, din toamna acestui an, prima generație de liceeni care va învăța după noile planuri-cadru, noile programe școlare și noile manuale aflate acum în procedură de elaborare și licitație.
Datele obținute de Edupedu.ro de la Institutul Național de Statistică permit reconstituirea traseului acestei generații pe parcursul celor nouă ani de școală. În septembrie 2017, în clasa pregătitoare erau înscriși 156.170 de copii. Doi ani mai târziu, la începutul anului școlar 2019-2020, aceeași generație număra 176.685 de elevi în clasa a II-a, iar la finalul acelui an școlar 171.723 au fost declarați promovați. Nu este clar de unde au apărut cei 20.000 de elevi în plus, din clasa pregătitoare până într-a II-a, dar au existat atunci declarații care ar fi putut avea un impact semnificativ. Monica Anisie, ministrul Educației și Cercetării, explica în mai 2020, când școlile erau închise, felul în care profesorii ar trebui să nu lase niciun corigent în acel an.
Anul școlar 2019-2020 a fost și momentul în care pandemia a schimbat radical parcursul educațional al acestor copii. Ei sunt prima generație pentru care Evaluarea Națională de la finalul clasei a II-a nu a mai avut loc, examenul fiind anulat în contextul suspendării cursurilor și al trecerii bruște la școala online. În anii care au urmat, acești elevi și-au petrecut o parte semnificativă din clasele a III-a și a IV-a în condiții de predare la distanță, cu acces inegal la tehnologie și cu diferențe majore între școli și comunități.
În 2022, când au ajuns în clasa a IV-a, au susținut prima evaluare națională standardizată din parcursul lor școlar. Raportul național al Centrului Național pentru Politici și Evaluare în Educație a remarcat explicit impactul pandemiei asupra procesului educațional și a evidențiat dificultăți în special în zona competențelor de înțelegere, interpretare și utilizare a informațiilor din texte. A fost primul tablou național al unei generații care își formase competențele fundamentale în condiții excepționale.
La începutul anului școlar actual, 2025-2026, în clasa a VIII-a erau înscriși 162.616 elevi, potrivit datelor INS furnizate la solicitarea Edupedu.ro. Câteva luni mai târziu, la simularea Evaluării Naționale, cifrele Ministerului Educației au confirmat aproape identic dimensiunea generației. La proba de Limba și literatura română au fost încărcate peste 145.200 de lucrări, s-au înregistrat peste 11.800 de absenți, un elev a fost eliminat, iar peste 5.200 de elevi proveneau din unități care nu au organizat simularea. În total, aproximativ 162.200 de elevi, o diferență de numai câteva sute față de efectivul raportat de INS la începutul anului școlar.
Pentru examenul propriu-zis s-au înscris peste 148.000 de absolvenți ai clasei a VIII-a, anunță Ministerul Educației și Cercetării. Raportat la cei 162.616 elevi aflați în evidențele școlare la începutul anului, rezultă că aproximativ 14.600 de elevi, adică aproape 9% din generație, nu se regăsesc printre candidații înscriși la Evaluarea Națională.
Și este vorba despre o înscriere automată pe care, teoretic, secretariatele școlilor o fac pentru toți elevii promovați, absolvenți ai clasei a VIII-a.
Diferența poate include elevi corigenți, repetenți, elevi cu situații școlare neîncheiate, transferați în alte sisteme educaționale sau aflați în alte situații administrative, însă ea oferă și o imagine a dificultăților acumulate pe parcursul gimnaziului.
Dincolo de cifre, generația 2026 marchează și un moment de cotitură în reforma curriculară din România. Elevii care susțin acum Evaluarea Națională sunt prima generație care a parcurs integral curriculumul nou introdus după reforma începută în 2013-2017 pentru învățământul primar și gimnazial. Până acum însă, această reformă s-a oprit la poarta liceului. Generații întregi de elevi au învățat în primar și gimnaziu după programe moderne, centrate pe competențe, pentru ca la intrarea în liceu să fie nevoiți să revină la programe școlare elaborate în urmă cu două decenii.
Începând cu anul școlar 2026-2027, situația se schimbă. Generația care intră acum la liceu va fi prima care va studia după noile planuri-cadru de liceu, aflate în curs de aprobare, după noi programe școlare și după manuale noi, aflate în procedură de elaborare. Pentru prima dată după mulți ani, elevii vor avea șansa unui parcurs curricular coerent, de la grădiniță și clasa pregătitoare până la finalul liceului, fără ruptura dintre curriculumul modern din învățământul obligatoriu și conținuturile depășite care au dominat liceul în ultimele două decenii. Asta cel puțin în teorie, pentru că deocamdată manualele sunt în procedură de licitație.
O chestiune importantă este formarea profesorilor – în paralel cu licitația pentru manuale începe și etapa pregătirii profesorilor care vor preda după noul curriculum.
Ministerul Educației a lansat pe 17 iunie 2026 concursul pentru 83 de experți în cadrul proiectului RECRED, printre atribuțiile acestora numărându-se elaborarea ghidurilor metodologice pentru discipline și arii curriculare, dezvoltarea de resurse educaționale deschise, realizarea suporturilor de curs pentru formarea profesorilor și monitorizarea programelor de pregătire profesională destinate implementării noului curriculum liceal.
Proiectul prevede formarea continuă a cadrelor didactice și a formatorilor pentru aplicarea noilor programe școlare. O formare care ar trebui să aibă loc în această vacanță de vară.
Generația care susține acum Evaluarea Națională 2026 a trecut prin școală și printr-o instabilitate politică aproape permanentă la vârful Educației. Din momentul intrării în clasa pregătitoare, în septembrie 2017, și până la finalul clasei a VIII-a, acești elevi au avut 9 miniștri ai Educației: Liviu Pop, Valentin Popa, Ecaterina Andronescu, Monica Anisie, Sorin Cîmpeanu, Ligia Deca, Daniel David, Ilie Bolojan – interimar – și Mihai Dimian.
Practic, în cei 9 ani de școală, generația a avut în medie câte un ministru al Educației pe an, într-un interval în care a traversat pandemia, școala online, evaluări naționale anulate sau reorganizate, schimbări legislative și, acum, trecerea spre liceu pe noile planuri-cadru și noile programe școlare.
Foto: © Monica Butnaru | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.