Generația „experiment” 2012-2025 – primii elevi care au făcut clasa pregătitoare. La gimnaziu nu au avut în niciun an manuale la timp și nici profesori formați / Liceul i-a primit fără curriculum nou, cu manuale și programe dinainte de nașterea lor, din cauza politicienilor care au amânat reforma curriculară

Circa 100.000 de elevi de clasele a XII-a și a XIII-a au participat de luni, 24 martie, la probele scrise de la simularea examenului de Bacalaureat 2025, potrivit datelor de prezență ale Ministerului Educației și Cercetării (MEC). 20% din această cohortă nu s-a prezentat la aceste simulări, cel puțin la proba la alegere de miercuri. Ministerul susține că sunt 123.000 de elevi înscriși în ultimul an de liceu.

• Este vorba de cea mai mică generație de elevi ca număr de înscriși la școală, cu un parcurs școlar marcat de abandon, stagnare curriculară și lipsa de coerență a reformelor educaționale. Deși au început școala cu un curriculum nou, centrat pe competențe, acești elevi nu au beneficiat de continuitate în liceu, din cauza blocării reformei planurilor-cadru de către politicienii care au pus liniștea funcției mai presus de elevi.

• Nu au avut manuale la timp, au experimentat manualele unice în clasa a VI-a, nu au avut profesori abilitați curricular să le predea conform curriculumului de gimnaziu nou, iar evaluarea de la clasa a VIII-a a fost, ca în anii 2000, tot la două discipline, nu transdisciplinară și pe competențe, așa cum prevedea legea 1/2011 în varianta ei inițială. Evident, scuza politicienilor care s-au împotrivit reformei a fost că predarea se face mono-disciplinar.

• În plus, datele oficiale arată pierderi constante de elevi de la un an la altul. Ajunși la liceu, manualele după care au învățat erau din anii 2000 și ele, înaintea nașterii acestor elevi, predarea s-a făcut pe conținuturi, nu pe competențe, iar reglajele între gimnaziu și materia de liceu au fost făcute prin „repere curriculare” – niște ghiduri făcute an de an de profesori pentru colegii lor, ca să reușească unele corelații. Detalii mai jos în articol.

Datele de la ministerul Educației și Cercetării (MEC) din raportul privind starea învățământului 2024 arată că, în 2013-2014 au intrat în clasa I și terminaseră clasa pregătitoare introdusă în 2012 aproape 157.000 de copii.

Mai precis, generația de copii care a intrat la școală în clasa pregătitoare în anul școlar 2012-2013 și cea care a început clasa I în anul școlar 2013-2014 a însumat 156.991 de copii.

În anul școlar 2020-2021, ajung să termine clasa a VIII-a 140.600 de elevi. 4.801 sunt declarați repetenți, conform aceluiași document. 10,6% din total sunt considerați de ministerul Educației pierderi. Rata de abandon școlar pentru această generație este de 7,4%.

Nu există alte date despre această generație privind numărul de elevi din timpul gimnaziului, pentru a verifica evoluția lor în timp, dar ne putem uita la rapoartele de la evaluările naționale II-IV-VI. Pentru EN II 2015 când acești elevi erau clasa a II-a nu avem raportul publicat pe site-ul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE).

Raportul de clasa a VI-a de la Evaluarea Națională din anul 2019 arată că 110.346 de elevi au avut înregistrări valide în baza de date a ministerului Educației la proba de Limbă și comunicare, asta însemnând „înregistrare din baza de date care conține codurile alocate elevului la toți itemii din testul ENVI administrat la proba de Limbă și comunicare”.

• Iar raportul despre proba de Matematică și științe de la EN VI 2019 arată că, la 1 octombrie 2019, 116.665 de elevi aveau teste înregistrate în baza de date cu coduri alocate la toți itemii din test.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) obținute la solicitarea Edupedu.ro arată că, în anul școlar 2019-2020, erau în clasa a VII-a 148.049 de elevi înscriși. La finalul anului școlar au rămas 145.930, iar dintre ei au promovat 142.064, arată tot un raport INS. Cu alte cuvinte, de la începutul clasei a VII-a și până la final s-au pierdut aproape 6.000 de elevi (5.985).

O scădere de peste 10.000 de elevi se produce doar pe parcursul a câteva luni, în clasa a VIII-a.

Potrivit dosarului de presă cu rezultatele finale de la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a 2024, 131.180 de elevi sunt înscriși la examenul pentru admiterea la liceu în clasa a IX-a. Dintre ei, participă la probe doar 93,9%, al doilea cel mai mic procent raportat la precedenții 8 ani cu date în raport.

Mai precis, 123.185 de elevi au fost prezenți la probe. Dintre ei, 94.660 au obținut medii peste 5 (76,8%), iar 132 au avut medii de 10. Numărul de medii de 10 a fost cel mai mic din intervalul 2013-2023.

A urmat în vara anului 2021 admiterea la liceu. Au fost 91.315 candidați la repartizarea computerizată, dintre care 89.983 au fost repartizați în prima etapă și 1.332 au rămas de repartizat în a doua etapă, arată dosarul de presă de la ministerul Educației.

Pe lângă cei 89.983 de candidați repartizați la admiterea computerizată, 10.710 au fost admiși la licee vocaționale, 600 în învățământul militar, 1.449 pe locuri rezervate rromilor, 706 în învățământul special și 10.086 în învățământul profesional. În total – 113.534 de elevi, arată calculul Edupedu.ro.

• Conform aceluiași document, 99.199 de locuri au fost ocupate la licee și 9.216 au fost rămase libere după prima etapă de repartizare.

Reformă curriculară amânată de miniștri politicieni

Generația care a susținut acum simularea examenului de Bacalaureat este aceeași care, în școala primară și gimnazială, a urmat un curriculum nou, centrat pe formarea și dezvoltarea competențelor, și care ar fi trebuit să continue reforma curriculară și în liceu. După 9 ani de reformă curriculară aplicată, Ministerul Educației nu a reușit însă să finalizeze planurile-cadru și programele școlare pentru ciclul secundar superior, iar reforma a fost întreruptă. Cei trei miniștri liberali – Monica Anisie, Sorin Cîmpeanu și Ligia Deca – propuși și susținuți de președintele Klaus Iohannis, au abandonat reformarea curriculumului pentru liceu și au amânat pe toată durata mandatelor lor între 2019 și decembrie 2024 orice îmbunătățire a parcusului liceal al acestei generații.

Pentru ei, Ministerul Educației a trimis anual, vara, uneori și cu 10 sau 11 zile înainte de începerea cursurilor, ghiduri cu „repere metodologice” pentru zeci de discipline școlare, documente pentru profesori ca să știe să coreleze curriculumul din gimnaziu bazat pe competențe cu cel din liceu bazat pe cunoștințe. Reperele metodologice rămân valabile la clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a până când generațiile actuale din ciclul liceal termină studiile. Elevii care intră la liceu în septembrie 2026 vor face cursuri pe noile planuri-cadru de liceu, până acum dezbătute în mandatul ministrului Daniel David.

Elevii de liceu din prezent, născuți în anii 2007-2011, învață după manuale aprobate în 2004, în ciuda faptului că sunt primele generații care au trecut prin clasa pregătitoare și au urmat planurile și programele noi de învățământ primar și gimnazial. Deși în 2021 Ministerul Educației lansase în consultare noile planuri-cadru pentru liceu, acestea nu au fost aprobate pe motiv că au fost „prea multe propuneri de modificare”. Sorin Cîmpeanu, ministrul de atunci, a anunțat inițial că e nevoie de „o pauză de reflecție”, promițând ulterior că planurile vor fi gata în toamna lui 2022, apoi în septembrie 2023 – niciuna dintre aceste promisiuni nefiind respectată.

Aceasta a fost, de altfel, a doua tentativă eșuată de reformare a planurilor-cadru pentru liceu. Prima a avut loc în 2018, când Ministerul Educației a lansat un set de planuri în dezbatere publică, fără o consultare reală cu actorii din educație – profesori, elevi, părinți –, iar în urma protestelor generate, documentele au fost retrase. Astfel, generația actuală de liceeni se află într-o situație paradoxală: după un parcurs școlar început cu promisiunea modernizării educației, ei ajung să încheie studiile liceale în același sistem învechit, fără coerență curriculară.

În perioada gimnaziului nu au avut în niciun an școlar manualele de la începutul cursurilor. Aceste manuale au venit, de regulă, abia la jumătatea primului semestru. Iar în clasa a VI-a ministrul de atunci al Educației, Liviu Marian Pop, a experimentat pe această generație, manuale unice, făcute de Editura Didactică și Pedagogică. Tot în mandatul său a apărut și primul manual de Educație fizică și Sport din istoria învățământului modern din România, la fel și cel de Dirigenție – Consiliere și orientare în carieră.

Abilitarea curriculară a profesorilor de Gimnaziu se contura cu rezultate abia în 2020, prin proiectul-mamut CRED, al Ministerului Educației, când apăreau primii absolvenți. Până atunci, profesorii nu au avut formare pentru predarea pe competențe. Elevii erau deja în clasa a VII-a la acel moment.

Deși ar fi trebuit să aibă o Evaluare Națională la finalul clasei a VIII-a transdisciplinară și o admitere la liceu pe bază de portofoliu educațional, nimic din toate acestea nu s-a întâmplat. Ministrul Remus Pricopie a decis, împreună cu Guvernul Ponta, prin OUG 117/2013 ca aceste prevederi din Legea 1/2011 să nu se aplice la timp. Mircea Dumitru și Guvernul Cioloș au mai amânat apoi încă o dată aplicarea, iar alte guverne au făcut la fel.

Iar în ceea ce privește bacalaureatul, elevii de clasa a XII-a din anul 2025 vor susține în vară examenele după structura aprobată prin legea educației de acum 30 de ani, adică legea educației 84/1995, care prevede examen la o disciplină obligatorie a profilului – limba și literatura română, disciplină specifică – matematică sau istorie – și o disciplină la alegere în funcție de specializare.