În județul Hunedoara, aproape 60 de profesori au acceptat diminuarea normei didactice de predare, în anul școlar 2025-2026, potrivit buletinului informativ al SIP Hunedoara. Este vorba despre profesori titulari și suplinitori. Acest lucru este unul dintre efectele Legii Bolojan.
- Din această toamnă, norma didactică de predare a crescut, în medie, cu 2 ore. Este vorba despre Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Alte măsuri se referă la mărirea numărului de elevi în clasă, scăderea tarifului pentru plata cu ora și comasarea școlilor.
„58 este numărul cadrelor didactice titulare și suplinitoare care au acceptat diminuarea normei didactice de predare”, potrivit SIP Hunedoara.
Edupedu.ro a scris că profesorii pot opta, din proprie inițiativă, pentru diminuarea normei și a salariului aferent, conform unui document publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre Ordinul ministrului educației nr. 5.198/2025 pentru aprobarea Procedurii privind constituirea normelor didactice de predare-învățare-evaluare în învățământul preuniversitar, an școlar 2025-2026.
În buletinul informativ se mai arată că 7 cadre didactice au demisionat după 1 septembrie 2025 și 8 profesori au care au renunțat la plata cu ora după încadrarea pe orele respective.
Conform buletinului informativ, în județul Hunedoara, efectele sistemice ale aplicării Legii nr. 141/2025 sunt următoarele:
- „111 este numărul cadrelor didactice titulare din mediul urban ale căror catedre au fost constituite și cu alte discipline decât specializarea/specializările de bază;
- 91 este numărul cadrelor didactice titulare din mediul urban ale căror catedre au fost constituite și cu alte discipline decât specializarea/specializările de bază;
- 85 este numărul cadrelor didactice titulare pentru care completarea normei didactice s-a realizat într-o altă unitate/în alte unități;
- 58 este numărul cadrelor didactice titulare și suplinitoare care au acceptat diminuarea normei didactice de predare;
- 586,25 este numărul posturilor didactice desființate la nivelul judetului;
- 69,50 este numărul posturilor didactice auxiliare desființate la nivelul judetului;
- 157,57 este numărul posturilor administrative desființate la nivelul județului;
- 22 este numărul cadrelor didactice care s-au pensionat după data de 1 septembrie 2025;
- 7 este numărul cadrelor didactice care au demisionat după 1 septembrie 2025;
- 8 este numărul cadrelor didactice care au renunțat la plata cu ora după încadrarea pe orele respective;
- 8919,29 este numărul orelor care sunt la plata cu ora, corespunzător unui număr de 598,09 posturi;
- 186 este numărul grupelor/claselor care funcționează în regim simultan (fața de 188 în anul școlar precedent);
- 11 este numărul grupelor/claselor din învățământul special cu efective de preșcolari/elevi peste numărul maxim;
- 192 este numărul claselor cu efective de elevi peste numărul maxim;
- 92 este numărul claselor în care numărul elevilor este de 30-34;
- 7 este numărul claselor în care numărul elevilor este mai mare de 34 de elevi;
- 738 este numărul grupelor/claselor în care sunt înscriși copii cu c.e.s.;
- 3 este numărul directorilor/directorilor adjuncti care și-au dat demisia sau nu au dorit prelungirea contractului de management după apariţia legii.
Aceste cifre sunt de raportat la următoarele dimensiuni ale educației hunedorene:
– 5893,25 posturi, din care 3966,08 didactice de predare, 554,25 didactice auxiliare și 1346,57 administrative;
– 6300 de contracte individuale de muncă, din care 4292 pentru personal didactic, 592 pentru personal didactic auxiliar si 1366 pentru personal administrativ”, conform buletinului informativ.
Despre norma didactică
Conform Legii Bolojan, noile norme didactice sunt:
- pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână
- pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică
- excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână
- profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat)
- în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori
- cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister
În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este valabil un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială.
Este prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.
Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.
Citește și:
Profesorii sunt avertizați să fie sceptici la declarațiile ministrului Daniel David referitoare la faptul că nu se discută despre o nouă majorare a normei didactice de predare. Sindicat din Educație: Ținând însă seama de lipsa de credibilitate a unor astfel de declarații, dovedită în cursul acestui an, ele trebuie receptate cu un grad mare de scepticism
OFICIAL Profesorii pot opta, din proprie inițiativă, pentru diminuarea normei și a salariului aferent, dacă nu sunt mulțumiți de orele primite în alte școli. În acest caz, le este afectată și vechimea în muncă/învățământ
R.P.
Ștefan Lefter
Redacția
Alexa Stănescu
5 comments
Situația în care se află Maria Ștefănie, membru al Sindicatului Învățământului Preuniversitar (SIP), ridică semne de întrebare serioase cu privire la compatibilitatea rolurilor pe care le exercită. Prezența sa simultană în două ipostaze – cea de membru al unei organizații sindicale și cea de parte într-un litigiu reprezentat chiar de sindicat – conturează un posibil conflict de rol dificil de justificat din perspectiva eticii profesionale și a bunei‑credințe instituționale.
Informațiile publice disponibile pe portalul instanțelor de judecată arată că numele său apare într-un dosar aflat pe rolul Tribunalului, în care SIP acționează „în numele membrului de sindicat Ștefănie Maria”. Această suprapunere între poziția sindicală și postura procesuală generează o zonă gri, în care se amestecă interese personale, reprezentare colectivă și responsabilități publice. În mod firesc, o astfel de situație ridică întrebări legitime despre **seriozitatea, transparența și corectitudinea** modului în care sunt gestionate aceste roluri.
Transparența nu este un detaliu opțional, ci o condiție esențială pentru menținerea credibilității oricărei forme de reprezentare publică. În domeniul educației, unde standardele morale ar trebui să fie nu doar respectate, ci și exemplare, astfel de ambiguități devin cu atât mai problematice. Cadrele didactice au dreptul să știe că organizațiile care pretind că le apără interesele o fac fără compromisuri, fără confuzii și fără suprapuneri care pot afecta încrederea colectivă.
În absența unor clarificări oficiale, situația descrisă riscă să erodeze încrederea membrilor de sindicat și să alimenteze percepția că anumite persoane pot beneficia de poziții privilegiate sau de tratament preferențial. Or, într-o structură sindicală, egalitatea de tratament și integritatea sunt fundamentale.
Realitatea administrativă seamănă uneori cu un joc de șah: fiecare piesă are un rol bine definit, iar regulile sunt clare. O piesă nu poate fi, în același timp, și jucător, și arbitru. Atunci când totuși pare că se întâmplă acest lucru, întrebările nu doar că devin firești — devin necesare pentru sănătatea instituțională a întregului sistem.
Dovada acestei situații este publică și poate fi consultată aici:
https://portal.just.ro/97/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=9700000000140198&id_inst=97
S-a stabilit. Oficial, neoficial, editorial:
Educația este inamicul public numărul 1.
Nu corupția.
Nu incompetența decizională.
Nu improvizația legislativă.
Nu subfinanțarea cronică.
Educația.
Ea a votat bugete mici.
Ea a schimbat legi de trei ori pe an.
Ea a decis că reforma se face prin ordonanță de urgență.
Ea a stabilit că stabilitatea e opțională.
Profesorul, se știe, are o pasiune ascunsă:
să strice societatea din interior, oră cu oră, catalog cu catalog.
Școala, acest adversar perfid, își face planurile în cancelarie:
cum să mai supraviețuiască încă un an
fără manuale la timp,
cu programe schimbate pe genunchi,
și cu explicații date zilnic pentru decizii pe care nu le-a luat.
Dar, desigur, inamicul trebuie să fie cineva vizibil.
Nu un mecanism.
Nu o decizie.
Nu un minister abstract.
Educația are avantajul că:
• nu se apără spectaculos;
• nu iese în stradă zilnic;
• încă mai speră că lucrurile se pot repara.
De aceea este candidatul ideal.
Când lucrurile merg prost, e vina școlii.
Când merg bine, e „în ciuda sistemului”.
Iar când cineva spune, calm, că educația este o investiție și nu o povară, i se răspunde cu un zâmbet superior:
„Da, da… dar costă.”
Așa este.
Costă răbdare.
Costă consecvență.
Costă gândire pe termen lung.
Lucruri scumpe. Incomode. Neprofitabile electoral.
De aceea, poate, e mai simplu să declarăm educația dușman.
Cu dușmanii nu negociezi.
Îi subfinanțezi.
Îi discreditezi.
Și apoi te miri că rezultatul nu arată bine.
Dar nu-i nimic.
Educația s-a mai descurcat și așa.
A făcut generații cu resurse puține,
cu salarii modeste,
și cu o răbdare pe care nimeni n-a trecut-o în buget.
Doar să nu ne mirăm, peste ani,
când „inamicul public nr. 1”
va fi exact cel care nu a mai avut puterea să repare ce alții au stricat.
Acum extrapolați, va rog, la nivel national.
Demisia, david!
Oprea, interesul național, e un măscărici pe lângă dan’el, educatorul națiunii!
SIP interpretează subiectiv datele.
Pentru o informare completă a cititorilor, considerăm că era necesară solicitarea unui punct de vedere al Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara, singura autoritate care deține date administrative validate privind normele, demisiile și posturile didactice.
Dialogul public câștigă atunci când toate părțile implicate sunt consultate
Ce punct de vedere al ISJ (HD sau din oricare alt județ)? Instituțiile astea bugetofage trebuiau să dispară, conform legii în vigoare deja de doi ani. Ce date administrative colectează și folosesc ei, când an de an (zeci de ani) strâng dosare cu șină de la cei care se înscriu la diverse – concursuri, examene de grad, cursuri, etc. MINISTERUL – nu inspectoratele, care îi sunt teoretic subordonate – NU ȘTIA câți profesori are în sistem, la începutul anului. Pariez că habar n-au nici acum.
Despre ce discutăm aici?