Aproape două treimi dintre tinerii romi nu sunt în sistemul educațional și nici pe piața muncii, potrivit Strategiei naționale pentru incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2022-2027

904 vizualizări
Foto: © Ffang | Dreamstime.com
Aproape două treimi dintre tinerii romi nu sunt în sistemul educațional, altă formă de învățământ și nici pe piața muncii, fiind clasificați în categoria NEET, iar procentul fetelor rome este semnificativ mai mare decât al bărbaților în această privință, potrivit Strategiei naționale privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2022-2027, propusă spre adoptare de Guvern într-un proiect de hotărâre.

Dacă nu sunt în sistemul de învățământ și nici pe piața muncii, „tinerii romi și în special tinerele rome se află în risc ridicat de excluziune socială”, după cum se arată în document.

De menționat este că aproximativ 8 din 10 copii romi părăsesc timpuriu școală, lucru care este echivalat cu posibilități reduse de a obține locuri de muncă calificate. (FRA (2016) și Eurostat).

Potrivit strategiei amintite, principalele cauze pentru care tinerii romi părăsesc timpuriu școala sunt următoarele: 

  • rate mari de sărăcie și excluziune socială
  • ponderea scăzută a ocupării formale
  • condiții de locuire precară, discriminare, rasism instituțional.

Termenul „NEET” se folosește pentru a descrie categoria de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare – Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă (Eurofound). Inițial, termenul viza categoria de vârstă 15-24 de ani, dar categoria a fost extinsă pentru a cuprinde persoanele cu vârsta între 15 și 29 de ani.

În strategie apare că „în anul 2018, aproximativ 15% dintre tinerii din România erau NEET (nu sunt pe piața muncii, în educație sau în alte programe de formare), în scădere față de perioada de după criza economică”, cu referire la datele Eurostat.

Foto: Captură Eurostat

Cu toate acestea, procentul de 15% folosit în strategie, pentru anul 2018, nu există în datele Eurostat. Potrivit Eurostat, în 2018, procentul tinerilor NEET, cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani, era de 21.3%. În 2020, procentul tinerilor NEET (15-29 de ani) a fost de 20.6%.

„La nivelul României, tinerii care au cel mult nivelul de învățământ gimnazial sunt în mai mare măsură în situația de a fi NEET, o situație similară de altfel și la nivelul Uniunii Europene. Așadar, cei mai mulți tineri NEET au părăsit timpuriu școala (populație 18-24 de ani care are cel mult nivelul de învățământ gimnazial) și se califică pentru o paletă scăzută de ocupații (…)”.

Cu referire la strategia amintită, aceasta punctează că este o diferență mare între persoanele de etnie romă și media națională. Altfel spus, peste 60% din tinerii romi cu vârsta între 15 și 29 de ani nu merg la școală și nici nu lucrează.

Un alt aspect identificat în strategie are legătură cu procentul copiilor romi înscriși la grădiniță. „Încă de la grădiniță se poate vorbi despre un procent extrem de mare de copii romi care nu participă, ceea ce influențează în mod negativ participarea ulterioară în sistemul de învățământ. Conform datelor FRA (2016) și Eurostat, numai 38% dintre romi erau înscriși la grădiniță în anul 2016, mult sub media națională de 88%”.

Conform documentului, „cauzele neparticipării la învățământul preșcolar sunt similare cauzelor pentru părăsirea timpurie a școlii, iar impactul autorităților locale, inclusiv al serviciului de asistență socială, în furnizarea de informații privind beneficiile participării la învățământul preșcolar este un redus. La aceste cauze se adaugă faptul că participarea la învățământul preșcolar presupune costuri ridicate, dar trebuie să avem în vedere că învățământul secundar superior și grupa mare din învățământul preșcolar devin obligatorii până cel mai târziu în anul 2020, grupa mijlocie până cel mai târziu în anul 2023, iar grupa mică până în anul 2030”.

Au fost identificate cazuri de segregare a romilor în școli sau clase separate, precum și nivelul scăzut al așteptărilor cadrelor didactice cauzate de prejudecățile față de persoane de etnie romă, conform strategiei.

În document apare că „la nivel național se urmărește prevenirea și/sau combaterea segregării școlare în învățământul preuniversitar, în vederea asigurării creșterii calității educației. Monitorizarea segregării școlare reprezintă o prioritate, fiind important ca acest proces să se deruleze în bune condiții și să se culeagă date, în baza cărora să se poată obține o diagnoză exactă a fenomenelor de segregare școlară și a dinamicii lor.”

Ordinul nr. 6.134/2016 prevede la articolul (2) că „în învățământul preuniversitar este interzisă segregarea școlară pe criteriul etnic, al dizabilității sau al cerințelor educaționale speciale, pe criteriul statutului socioeconomic al familiilor, al mediului de rezidență și al performanțelor școlare ale beneficiarilor primari ai educației, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare și ale prevederilor prezentului ordin”.

Segregarea școlară pe criterul etnic este definită la art. 4, alin. (1) din ordinul precizat anterior: „Constituie segregare școlară pe criteriul etnic separarea fizică a antepreșcolarilor, preșcolarilor sau elevilor aparținând unui grup etnic în unitățile de învățământ preuniversitar/grupe/clase/clădiri/ultimele două bănci/altele, astfel încât procentul antepreșcolarilor, preșcolarilor sau elevilor aparținând grupului etnic respectiv din totalul elevilor din unitatea de învățământ preuniversitar/grupă/clasă/clădire/ ultimele două bănci/altele este disproporționat în raport cu procentul pe care copiii aparținând grupului etnic respectiv îl reprezintă în totalul populației de vârstă corespunzătoare unui ciclu de educație în respectiva unitate administrativ-teritorială.”

Ordinul nr. 5.633 din 23 decembrie 2019 pentru aprobarea Metodologiei de monitorizare a segregării școlare în învățământul preuniversitar stabilește că unitățile de învățământ au obligația de a monitoriza repartizarea echilibrată a copiilor/elevilor: „pentru prevenirea și/sau combaterea segregării școlare, unitățile de învățământ preuniversitar, indiferent de nivelurile de învățământ acoperite în activitatea lor, au obligația de a monitoriza repartizarea echilibrată a copiilor/elevilor în grupe/clase, clădiri, ultimele două bănci, pentru asigurarea diversității socio-culturale a comunității.

România a cheltuit peste 2 miliarde de lei pentru reducerea abandonului școlar între 2012-2021

Amintim că Edupedu.ro a scris că România a cheltuit peste 2 miliarde de lei pentru reducerea cu 2 puncte procentuale a ratei de părăsire timpurie a școlii în perioada 2012-2021. Rata acestui indicator a scăzut de la 17.8% în 2012, la 15.6% în 2020. Nu a fost atins obiectivul propus în Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România de a înregistra valoarea de 11.3% în 2020.

Ce este rata de părăsire timpurie a școlii

Rata de părăsire timpurie a școlii este definită ca procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 18-24 de ani care au terminat cel mult clasa a VIII-a și care au abandonat școala în acel moment, nu au mai urmat nicio altă formă de școlarizare sau formare profesională. Se mai numește abandon școlar timpuriu.

Ce este abandonul școlar

Rata abandonului școlar este diferența dintre numărul elevilor înscriși la începutul anului școlar și cel al elevilor aflați în evidență la sfârșitul aceluiași an școlar, exprimată ca raport procentual față de numărul elevilor înscriși la începutul anului.

Ce este sărăcia

Potrivit Institutului Național de Statistică, „sărăcia este situaţia în care se află acei oameni ale căror venituri sunt atât de scăzute încât le este imposibilă atingerea unui standard de viaţă considerat ca fiind acceptabil în societatea în care trăiesc, care se confruntă cu dezavantaje multiple legate de şomaj, venituri mici, condiţii de locuit precare, îngrijirea inadecvată a sănătăţii şi bariere în accesul la învăţământ, cultură, sport şi petrecerea timpului liber”. 

Ce este excluziunea socială

Excluziunea socială se referă la factorii multiplii și schimbători care au ca efect excluderea oamenilor de la participarea la interacțiunile sociale normale, practicile și drepturile societății moderne. Sărăcia este unul dintre cei mai evidenți factori de acest tip, însă excluziunea socială se referă de asemenea la drepturi deservite inadecvat de locuire, educație, sănătate și acces la servicii. Excluziunea socială afectează indivizi și grupuri, în special în funcție de mediile de rezidență (rural/urban) atunci când apar forme de discriminare și segregare; excluziunea socială evidențiază deficitele infrastructurii sociale și riscul creării și consolidării unei societăți scindate, cu două fețe” (Comisia Comunităților Europene, 1993: 1).

Foto: © Ffang | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


1 comment
  1. Nu se educa, nu vor sa munceasca, in ciuda imenselor politici sociale pentru ei si totusi ii tinem in spate pe bani grei din munca noastra cum putem, sanatosi, bolnavi. Timp in care esi cheltuie ajutoarele sociale de orice fel pe bautura, tigari, pacanele si toarna plod dupa plod ca deh, statul da bani: de caldura, de familie defavorizata, de alocatii marite, de burse sociale, bani de liceu, bani de naveta, bani pentru retard mintal, bani pentru durut in cwr de munca,de scoala, de societate. Continuati cu astea, ca va fi cum zicea Duminica acum 10 ani. Un Roman va ajunge sa duca in spate 10 rromi pana in 2030. Nu suntem departe.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

EXCLUSIV Universitățile vor putea preda online de anul viitor, spune ministrul Educației. Sorin Cîmpeanu: Activitățile online și ponderea lor pe fiecare domeniu și diferențiat la licență, master sau doctorat vor fi prevăzute în noi standarde care vor fi elaborate de ARACIS într-un termen de 90 de zile

Universitățile vor putea preda online începând de anul viitor, spune ministrul Educației, care a declarat pentru Edupedu.ro că pentru ca aceste cursuri online să fie recunoscute și finanțate de stat…
Vezi articolul

Consiliul Elevilor acuză Ministerul Educației de un „masacru al burselor școlare” prin eliminarea mediilor de la 8.50 la 9.50 în acordarea bursei de merit și susține că instituția „face economie pe spatele a milioane de elevi” / Amenință cu proteste generale dacă nu se revine asupra deciziei

„Ministerul Educației tocmai ce a decis să priveze zeci de mii de elevi de dreptul la educație, printr-un masacru al burselor școlare, care se vor acorda pentru un număr mult…
Vezi articolul

FSE condamnă decizia Guvernului României de a bloca angajările în sistemul de învățământ și amenință cu greva în toamnă, dacă vor fi probleme cu salariile

Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET“ condamnă decizia Guvernului României de a bloca angajările în sistemul de învățământ, conform unui comunicat primit la redacție. Sindicaliștii spun că decizia este cu…
Vezi articolul