BAC 2024 Competențe la Limba engleză. Proba explicată de profesoara Cristina Mocanu și sfaturi pentru candidați: Răspunsurile la întrebările orale să denote spontaneitate și coerență. Fără paragrafe pe care elevii să le citească în fața comisiei

37.067 de vizualizări
Sfaturi Competențe Engleză BAC / Foto: Cristina Mocanu
Candidații la Bacalaureat 2024, care susțin proba la limba engleză, de certificare a competențelor într-o limbă de circulație internațională, trebuie să fie atenți la cuvintele-cheie de la proba de înțelegere a textelor scrise, iar la proba orală – să fie relaxați, dar și respectuoși față de evaluatori, să nu citească răspunsurile scrise pe ciornă și să arate mai degrabă spontaneitate și coerență în gândire.

Sfaturile vin de la profesoara Cristina Mocanu, cu o experiență de peste 15 ani, de la Colegiul Național „Costache Negruzzi” din Iași. Edupedu.ro a discutat cu aceasta pentru a veni în sprijinul cititorilor Edupedu.ro, parte dintre ei absolvenți de liceu care se pregătesc pentru primele probe de Bacalaureat 2024 – sesiunea de vară.

Profesoara a explicat structura probei de competențe lingvistice la limba engleză și a oferit și indicații sub formă de ghid pentru candidați. Dintre sfaturile Cristinei Mocanu: pentru proba de ascultare a textului audio (listening), elevii să parcurgă întrebările de două ori pentru a se familiariza cu tema discuției și să asculte cu atenție participanții înregistrați pentru a repera termenii-cheie care să-i ajute în alegerea răspunsurilor.

În ceea ce privește proba de redactare, candidații trebuie să folosească un vocabular cât mai variat, să folosească conectori pentru a-și marca ideile relevante alese pentru dezvoltarea subiectului dat, dar și să utilizeze structuri gramaticale diverse din cele învățate în liceu pentru a-și maximiza șansele către cel mai mare punctaj, scrie profesoara.

Când sunt probele de competențe lingvistice. Conform calendarului de Bacalaureat 2024, evaluarea competențelor lingvistice (proba C) are loc pe 25 – 27 iunie 2024. În aceleași zile se desfășoară și Evaluarea Națională la clasa a VIII-a.

Citește și:

Redăm sfaturile profesoarei integral mai jos:

„În fiecare an, emoțiile examenului național de Bacalaureat încep cu probele de evaluare a competențelor digitale și lingvistice. Anul acesta, probele se vor desfășura în perioada 17-27 iunie, conform calendarului examenului de Bacalaureat 2024.

Proba C de evaluare a competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională̆ studiată pe parcursul învățământului liceal are un format asemănător, semnificativ redus, examenelor internaționale de certificare a competențelor lingvistice, prin promovarea cărora proba poate fi, de altfel, echivalată anterior de către absolvenți, prin prezentarea unui certificat valabil, obținut cu un nivel minim B1 (CEFR). 

Proba la limba engleză presupune un test de complexitate medie ce va evalua toate cele patru tipuri de competențe lingvistice (ascultare, citire, scriere și vorbire), oferind absolvenților un calificativ de la A1 la B2 pentru fiecare dintre ele. Proba se desfășoară, de regulă, pe parcursul a două-trei zile, în funcție de numărul de candidați înscriși de la instituția școlară.

Prima etapă a probei presupune evaluarea competențelor de înțelegere a unui text audiat (Listening) și constă în audierea a două înregistrări de nivel A1-A2 și B1-B2 precum și răspunsul la un număr total de 10 întrebări. Timpul de lucru efectiv alocat acestei probe este de 20 de minute, timp în care absolvenții vor asculta cele două înregistrări, de câte două ori și vor transcrie pe foaia de examen răspunsurile.

Primul material audio se prezintă sub forma unei prezentări/descrieri realizate de o singură voce, în vreme ce a doua înregistrare prezintă interacțiunea verbală dintre două persoane, de obicei un interviu.

Rezolvarea cu succes a cerințelor probei de înțelegere a unui text audiat presupune deopotrivă abilitatea de a înțelege conținutul celor două materiale audio, precum și utilizarea unor strategii de comprehensiune și soluționare a sarcinii de lucru. În cadrul probei, este așadar esențial ca absolvenții să țină cont de câteva indicații ce îi vor ajuta să-și eficientizeze competențele:

  • să își aloce timp (aproximativ 45 de secunde) pentru a se familiariza cu întrebările și cele patru variante de răspuns și a selecta/sublinia cuvintele-cheie ce îi vor ghida apoi în selectarea răspunsurilor corecte;
  • să asculte cu atenție fiecare dintre secvențele înregistrate, diferențiind, mai ales în cazul celei de-a doua, vocile care rostesc textul;
  • să identifice indicii lingvistice în textul audiat care să facă legătura între întrebări și variantele de răspuns, având in vedere și faptul că ele se bazează adeseori pe sinonimie și nu pe folosirea efectivă a acelorași cuvinte în materialul audio și în cerință;
  • să aleagă răspunsul corect la întrebări bazându-se, în principal, pe prezența efectivă a informațiilor/sinonimelor și nu pe deducții din context.

Proba de înțelegere a unui text scris (Reading) presupune lectura a două texte-suport, de nivel A1-A2, respectiv B1-B2. Sarcinile de lucru asociate celor două texte implică alegere multiplă, de tipul True/False/Doesn’t say și respectiv, patru variante de răspuns la întrebări legate de text.

În rezolvarea cerințelor, la fel ca și în cazul probei anterioare, este esențial ca elevii să țină cont de câteva recomandări:

  • să citească textele suport de cel puțin două ori, subliniind cuvintele cheie și analizând elementele de structură a textului (introducere, paragrafe, concluzie);
  • să utilizeze strategii de lectură a textului (scanning and skimming, inferring, context clues, etc.) care îi ajută în identificarea sensului global și a detaliilor necesare rezolvării cerințelor;
  • să verifice corelația dintre text și răspuns, asigurându-se că informațiile care stau la baza alegerii uneia dintre variante se regăsesc efectiv în text (prin sinonimie sau transcriere) și nu sunt doar intuite din context;
  • să nu aleagă răspunsul corect prin omiterea celorlalte variante, ci mai degrabă prin verificarea atentă a fiecărei opțiuni, în corelație cu textul.

Proba de evaluare a competențelor de scriere în limba engleză (Writing) presupune redactarea a două texte, unul funcțional (de tipul e-mail sau scrisoare), de nivel A1-A2 și altul nonliterar (de tip eseu), de nivel B1-B2. Pentru maximizarea punctajului, în elaborarea și redactarea ambelor texte, candidații trebuie să țină cont de câteva sugestii:

  • să respecte cerința, abordând-o în detaliu și prezentând idei relevante pentru tema propusă;
  • să își organizeze ideile în scris în mod coerent, respectând structura specifică tipului de item. De exemplu, este foarte important ca eseul argumentativ să aibă o introducere, un thesis statement, paragrafe dezvoltate care prezintă problema din perspective diferite, restatement și o concluzie;
  • să folosească elemente variate de vocabular, conectori lingvistici și formule specifice limbajului formal sau informal (în funcție de cerință);
  • să utilizeze corect structurile gramaticale corespunzătoare nivelului de limbă;
  • să redacteze corect textul, din punct de vedere al ortografiei și al punctuației din limba engleză, adeseori diferite de limba română (cum ar fi absența alineatelor sau folosirea Oxford comma).

Proba de evaluare a competențelor de producere a mesajelor orale (Speaking) este structurată pornind de la trei întrebări deschise, două de nivel A1-A2 și una de nivel B1-B2, ce presupun enumerarea unor idei cu privire la o temă dată, descrierea unor evenimente/persoane și argumentarea opiniei asupra unui enunț dat. La fel ca și în cazul probelor anterioare, absolvenții pot obține punctajul maxim, în măsura în care au în vedere următoarele recomandări:

  • să își structureze coerent răspunsurile la întrebări, exprimând idei relevante pentru temele propuse;
  • să nu redacteze, în timpul alocat pregătirii răspunsurilor, texte/paragrafe, pe care apoi să le citească în fața comisiei de examen. Răspunsurile la întrebări trebuie să denote, pe cât posibil, spontaneitate și coerență în gândire, exprimate liber;
  • să ofere răspunsuri dezvoltate la toate cele trei întrebări, utilizând un vocabular specific nivelului de limbă, precum și conectori lingvistici și formule specifice limbajului academic;
  • să utilizeze corect structurile gramaticale ale limbii engleze;
  • să folosească pronunția, intonația și accentul specifice limbii engleze;
  • să gestioneze eficient elementele de limbaj non-verbal si paraverbal, să mențină contactul vizual cu examinatorii și să aibă o atitudine serioasă, dar relaxată în același timp.

În ansamblul ei, Proba C de evaluare a competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională studiată pe parcursul învățământului liceal are un nivel de dificultate mediu și oferă absolvenților oportunități variate de a-și pune în valoare abilitățile lingvistice, în încercarea de a obține punctajul maxim, aferent nivelului B2.

Proba de evaluare, ca și studiul unei limbi străine în general, nu presupune memorare, dimpotrivă, stimulează gândirea critică și încurajează exprimarea opiniilor personale, ceea ce o face probabil una dintre cele mai eficiente din cadrul examenului de Bacalaureat, reliefând măsura în care tinerii adulți sunt pregătiți pentru interacțiuni multiculturale în contexte locale și globale”.

Despre profesoara Cristina Mocanu:

Cristina Mocanu este mentor, formator și profesor de limba engleză la Colegiul Național „Costache Negruzzi” din Iași. Absolventă a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, deține un masterat în Studii Americane și un doctorat în domeniul studiilor culturale, având o experiență didactică de peste 15 ani, pe parcursul căreia a conceput și coordonat numeroase proiecte de inovație educațională, cu o tematică ce variază de la performanța academică, responsabilitate socială, la digitalizare și educație media, în colaborare cu numeroase instituții și organizații non-guvernamentale, potrivit descrierii furnizate de aceasta.

Conform aceleiași descrieri, alumna a programului Fulbright Teaching Excellence and Achievement, profesoara are o experiență internațională relevantă, implementând proiecte educaționale sau beneficiind de stagii de pregătire și cercetare în Uniunea Europeană, Asia și Statele Unite ale Americii.

Calendarul examenului național de Bacalaureat 2024, Sesiunea iunie – iulie 2024:

3 – 7 iunie 2024: Înscrierea candidaților la prima sesiune de examen

7 iunie 2024: Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a

  • 17 – 19 iunie 2024: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
  • 19 – 20 iunie 2024: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
  • 19 – 21 iunie 2024: Evaluarea competențelor digitale – proba D
  • 25 – 27 iunie 2024: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C
  • 1 iulie 2024: Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă
  • 2 iulie 2024: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă
  • 4 iulie 2024: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă
  • 5 iulie 2024: Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă

8 iulie 2024: Afișarea rezultatelor la probele scrise până la ora 12.00) și depunerea contestațiilor în intervalul orar 12.00 – 18.00

9 – 11 iulie 2024: Rezolvarea contestațiilor

12 iulie 2024: Afișarea rezultatelor finale


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Elevii cer ca autoritățile locale să deschidă audiențe online, să anunțe permanent numărul de cazuri de Coronavirus în comunități, numărul de izolați, de persoane testate, situația achizițiilor: Democrația a avut de suferit odată cu instaurarea stării de urgență

Consiliul Național al Elevilor solicită Guvernului “transparentizarea activității autorităților publice locale, prin informarea permanentă a cetățenilor privind procesul decizional de la nivel local” cu privire la numărul de cazuri de…
Vezi articolul

Numărul real al tinerilor români care nu au competențe de bază este chiar mai mare decât cel raportat în PISA 2022, care nu a luat în calcul elevii pe care școala i-a pierdut pe parcurs, adică 1 din 4 adolescenți în vârstă de 15 ani – concluzie a Raportului național PISA 2022

„Se poate afirma că mai mulți elevi de 15 ani din România nu au atins un nivel de competență de bază la matematică, lectură sau științe”, decât arată cifrele și…
Vezi articolul