BREAKING România este ultima țară europeană la capacitatea de a-i ține pe copii și tineri în școală: o treime dintre adolescenți și 1 din 6 copii nu erau înscriși în școală, în 2023 / Un sfert dintre tinerii români de 18-24 de ani nici nu învață, nici nu muncesc – Raportul anual OCDE „Education at a Glance 2025”, despre efectele cheltuielilor mici și ale lipsei de acțiune în educație

România, țară cu un sistem de educație lovit în prezent de măsurile de austeritate impuse de guvernul Bolojan, este ultima țară din Europa din punct de vedere al cheltuielilor per elev/student în învățământ, în rândul statelor membre și partenere ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Iar dacă țara cunoaște o situație peste medie din punct de vedere al salarizării profesorilor, după creșterile rezultate în urma grevei din 2023, rezultatele școlii sunt printre cele mai slabe la nivelul OCDE, potrivit celui mai nou raport anual al acestei organizații privind educația, ”Education at a Glance 2025”, publicat marți, 9 septembrie.

• Acesta semnalează numărul mare de copii și tineri care se lasă de școală sau care nici nu muncesc, nici nu învață. Iar la nivelul învățământului superior, raportul notează că, dacă performanțele studenților existenți sunt notabile, ponderea acestora la nivelul populației este mult mai scăzută decât în alte țări.

Investiția în educație

„România cheltuie 6069 de dolari per elev/student, din școala primară până în învățământul postliceal și cel terțiar, ceea ce o plasează în coada listei de țări, care merge de la 2000 de dolari la peste 27.000 de dolari” per elev, arată OCDE în nota pentru România din cadrul raportului „Education at a Glance 2025”.  

Mai precis, raportată la puterea de cumpărare, cheltuiala guvernamentală cu educația, per elev/student (2022), este cea mai mică din Europa (dacă nu este luată în calcul și Turcia), în rândul țărilor membre și partenere OCDE. Singurele țări pe care România le depășește la acest capitol sunt Peru, Mexic, Africa de Sud, Turcia, Brazilia, China, Argentina, Costa Rica și Chile. La nivel european, România se apropie de nivelul Greciei, Ungariei și Bulgariei.

• România cheltuia, astfel, per elev/student mai puțin de jumătate din media OCDE, de circa 12.500 de dolari, potrivit datelor aferente anului 2022.

Documentul arată că, la fel cum se întâmplă în majoritatea țărilor, cheltuielile guvernului sunt mai mari la nivel universitar decât în preuniversitar. Dar și la acest nivel România este considerabil în urma mediei OCDE, cu o cheltuială de doar 10329 dolari per student față de 15.102 dolari în medie la nivelul întregii organizații.

• De notat că OCDE folosește în acest raport date din 2022, care au fost depășite de alocările din anii ulteriori. Însă alocarea din 2025 a fost afectată de raportări fără fundament în realitate care, după cum a arătat Edupedu.ro, au dus la decontarea lipsei de fonduri de către profesori și elevi, în urma măsurilor de austeritate. 

Calculată ca procent din PIB, la nivelul anului 2022, înaintea creșterilor salariale din 2023, OCDE notează că cheltuielile cu educația ale României, de 2,5% din PIB, erau atunci de aproape două ori mai mici decât media OCDE din acel an (4.7%).

Ruperea de educație: tineri fără ocupație și care părăsesc școala

Nota de țară pentru România, din cadrul „Education at a Glance 2025”, arată că România – țară care, în pachetul de măsuri de austeritate, a luat decizii ce afectează bursele și școlile mici – bifează scoruri mult sub media OCDE și în coada țărilor membre din Europa când vine vorba despre capacitatea de a-i ține pe elevi în școală.

Astfel, raportul notează că ponderea adulților tineri (25-34 de ani) care au cel mult studii gimnaziale a reușit să scadă cu două puncte procentuale în ultimii 5 ani, de la 26% în 2019 la 24% în 2024. Dar România se află pe ultimul loc în Europa la acest capitol, la egalitate cu Spania, cu procent de aproape două ori mai mare decât media OCDE (13% în 2024) și de peste două ori mai mare decât media UE (11% n 2024).

Totodată, OCDE avertizează că este foarte ridicat riscul de a nu avea loc de muncă în cazul tinerilor cu 25-34 de ani din România și face trimitere, în acest sens, la ponderea ridicată a tinerilor de 18-24 de ani care nu sunt nici angajați, nici nu studiază (NEET). Dacă, la acest capitol, media populației NEET este de 14%, în România ea se ridică la 22% – cel mai mare procent din Europa, cu excepția Turciei (România mai este depășită, în rândul țărilor membre și partenere OCDE, doar de Africa de Sud, Columbia, Costa Rica și Brazilia).

• La nivel european, România se află, din punct de vedere al ponderii NEET, la 5 puncte procentuale distanță de următorii clasați, Spania și Grecia. 

Totodată, România se remarcă printr-un procent enorm – 16% în 2023 – al copiilor de 6-14 ani care nu sunt înscriși la școală, față de o medie OCDE de doar 2% în același an. Dintre țările membre și partenere OCDE incluse în raport, doar Arabia Saudită are un procent mai mare. Iar România cunoaște o scădere abruptă la acest parametru față de 2013, când 93% dintre copiii din această categorie de vârstă erau înscriși la școală. 

La nivelul adolescenților de 15-19 ani, situația este mai gravă: o treime dintre aceștia (32%), în România, nu erau înscriși în nicio formă de program educațional, în anul 2023 – iarăși în creștere considerabilă față de 2013, când 23% dintre tinerii români cu aceste vârste nu figurau deloc în școli.

• Comparativ, la nivel OCDE doar 16% dintre tinerii de 15-19 ani nu erau înscriși la școală în acel an. Iar situația României era mai proastă într-un singur alt stat inclus în raportare – Peru. 

În cazul învățământului superior, raportul notează că România obține un rezultat peste media OCDE când vine vorba despre procentul studenților care finalizează studiile de licență în perioada alocată (3 ani) – 62% din total, comparativ cu o medie OCDE de 43%. 

• În același timp, însă, procentul adulților cu studii superioare finalizate este printre cele mai mici la nivel OCDE și ultimul la nivelul țărilor europene incluse în raport. Astfel, dacă în medie la nivel OCDE 42% dintre adulții de 25-64 de ani aveau studii superioare în 2024, în România doar 19% dintre ei aveau astfel de studii, potrivit raportărilor oficiale. România avea, astfel, rezultate la fel de „bune” ca cele ale Chinei și „mai bune” doar decât Africa de Sud, Indonezia, India.

Cât timp petrec elevii la școală

Potrivit raportului OCDE, un factor care, alături de dimensiunea claselor și norma didactică, influențează mult costurile cu salarizarea profesorilor și numărul de profesori este cel legat de timpul alocat școlii. În acest caz, documentul semnalează că elevii din România petrec la școală considerabil mai puțin decât media europeană. 

Mai precis, la nivelul anului 2025, elevii din România petrec, în învățământul primar și gimnazial obligatoriu, puțin peste 6.000 de ore (2.700 în învățământul primar și 3.335 în cel secundar inferior). Documentul arată că aceasta înseamnă cu aproape 1.600 de ore mai puțin decât media OCDE (4560 ore în învățământ primar și 3044 în gimnaziu). La nivel UE, media este de 6.894 ore, cu aproape 900 mai mult decât în cazul României. 

Analiza organizației pentru România notează că diferențele se mențin notabile și dacă luăm în calcul numărul de ore de școală obligatorie pe an: 540 de ore în școala primară, respectiv 834 de ore în gimnaziu. Aceste valori sunt mult mai mici față de media OCDE, de 804 ore anual în școala primară și 909 ore în gimnaziu. 

• Iar o bună parte din timpul petrecut în afara școlii este destinat vacanțelor: potrivit raportului OCDE, în școala primară elevii din România petrec cu 3,1 săptămâni mai mult în vacanță decât colegii lor din celelalte țări luate în calcul (16,6 săptămâni pe an, față de 13,5 săptămâni în medie la nivel OCDE).

Salariile profesorilor 

În cazul profesorilor, documentul anual al OCDE, ce ia în calcul creșterile salariale decise în 2023, notează că „salariile relative ale acestora sunt ridicate. Învățătorii câștigă cu 14% mai mult decât media angajaților cu studii superioare, pe când, în medie la nivel OCDE, ei câștigă cu 19% mai puțin”. 

Nota de țară prezintă drept un plus și opțiuni afectate între timp de măsurile de austeritate, cum ar fi compensațiile suplimentare pentru ore în plus, pentru participarea la programe de mentorat sau pentru desfășurarea altor sarcini. 

Iar analiza punctează că mărirea salariilor profesorilor „poate fi o provocare financiară, cheltuielile cu personalul reprezentând cea mai mare parte a cheltuielilor cu educația”.

Nota de țară pentru România ce însoțește Education at a Glance 2025 (sursa: OCDE):

Citește și:

România – mult în urma mediei OCDE la rezultatele educației, de la finalizarea studiilor liceale și universitare și integrarea pe piața muncii la cheltuielile per elev și student, arată raportul internațional Education at a Glance 2024, în a doua ediție comparativă cu date despre învățământul românesc

ANALIZĂ Reformele esențiale pentru Educația din România, conform datelor UE și OCDE, la care „ministrul Reformei” a renunțat pentru tăierile impuse de ministrul autodeclarat al Austerității, Daniel David

Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene: Cheltuielile cu Educația sunt o investiție, nu un cost / România este penultima în UE la procentul din PIB pentru acest domeniu și antepenultima la cheltuiala din total buget, arată un raport CE

DOCUMENT Noul raport OCDE de evaluare privind Educația și Competențele în România cere un nou model de finanțare pentru educație, în care educația timpurie să fie prioritară, reforme mai rapide, un cuvânt mai puternic de spus școlilor, măsuri urgente pentru comunitățile sărace