Burse de până la 590 Euro pe lună pentru profesorii din Ucraina care vor să lucreze în universitățile românești, anunțate de ministrul Educației / Și studenții refugiați vor putea primi burse, la fel ca cei români

2.584 de vizualizări
Foto: © Lightfieldstudiosprod | Dreamstime.com
„Bursele pe care Ministerul Educației le acordă în această situație sunt niște burse pe care le apreciez ca generoase: 590 € pe lună pentru profesori, 390 € pe lună pentru cei cu titlul de conferențiar obținut într-o universitate din Ucraina, 360 € pentru lector sau șef de lucrări, și 330 € pe lună pentru asistenți universitari”, a declarat ministrul Educației, în cadrul unei conferințe de presă, despre bursele profesorilor din Ucraina care vor lucra în universitățile românești. El a spus că „există un program SEPUS, un program care gestionează schimburile universitare prin care universitățile românești pot primi cadre didactice refugiate din Ucraina”.

Acesta a precizat că studenții din Ucraina care vor studia în universitățile românești vor primi burse, la fel ca studenții români: „Avem în pregătire un proiect de hotărâre de guvern prin care acești refugiați din Ucraina se poată beneficia și de burse în același fel în care beneficiază și studenții români”, a mai spus Sorin Cîmpeanu.

Amintim că Edupedu.ro a scris că tinerii din Ucraina se pot înscrie în orice moment la universitățile din România, chiar dacă nu au diplome și acte de studii, și vor beneficia de finanțare de la bugetul de stat pentru anii universitari 2021-2022 și 2022-2023.

  • „În anii universitari 2021—2022 și 2022—2023, prin excepție de la prevederile alin. (3), studenții, cetățeni ai Ucrainei, pot beneficia de finanțare de la bugetul de stat sau din alte surse, prin Ministerul Educației și, respectiv, instituțiile de învățământ superior, conform art. 224 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.”, se arată în ordinul publicat săptămâna trecută în Monitorul Oficial.

„Cei care se adresează cu aceste solicitări sunt de două categorii: cei care dețin acte de studii prin care pot demonstra că au urmat cursurile unei universități din Ucraina, iar Ministerul Educației a afișat pe site-ul propriu lista tuturor universităților din Ucraina acreditate și recunoscute. A doua categorie de solicitanți, care nu pot face dovada acestor acte. Am precizat că cei care nu posedă acte de studii pot să semneze o solicitare pe propria răspundere prin care se angajează ca până la finalizarea studiilor, înainte de a examenele de diplomă, să aducă acele acte de studii prin care se poate confirma parcursul lor în universitățile din Ucraina”, a completat ministrul.

El a precizat că „fiecare universitate are dreptul să constituie la nivelul ei și comisii și evaluări ca să certifice nivelul competențelor acestor refugiați”.

Sorin Cîmpeanu a menționat că se află în pregătire un ordin comun ce prevede metodologia de decontare a serviciilor de cazare și masă acordate de universități: „Avem în pregătire un ordin de ministru comun între Ministerul Educației, Ministerul de Interne și cel al Apărării Naționale. Prin acest ordin de ministru, vom putea să decontăm, se va stabili metodologia de decontare a serviciilor de cazare și masă pe care universitățile le-au acordat până acum și pe care le vor acorda în continuare.”

Foto: © Lightfieldstudiosprod | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


5 comentarii
  1. Bursa (probabila!) pentru cadrele didactice universitare din Ucraina se poate acorda o singura data! Cred ca nu au cum sa fie angajati! Iar programul respectiv nu se numeste Sepus ci CEEPUS (Central European Exchange Program for University Studies)!

  2. Pentru romanii foarte bine pregatiti, cu studii de master, doctorat dar fara pile si nerefugiati cand vor exista posturi disponibile in universitati? Intreb pentru un prieten.

    1. În schimb pe noi ne tratează ca pe niște gunoaie… Trebuie să primești elevi/studenți în plus (de care te ocupi: teme, teste, materiale etc., dincolo de înghesuiala din săli), dar nu a pus nimeni problema că faci muncă neplătită. Ei, pentru străini avem de toate! Și mie mi-e greață. Foarte greață.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Ministerul Educației nu recunoaşte analfabetismul funcțional: nu există o definiție la nivel internațional. Ecaterina Andronescu: avem 40% analfabetism funcțional

Ministerul Educației susține, într-o clarificare trimisă Edupedu.ro, că “nu există o definiție, un indicator sau o valoare asociate la nivel internațional a noțiunii de analfabetism funcțional”. Documentul este semnat de…
Vezi articolul

Scrisoare deschisă a Academiei Române: Mai puține ore de Fizică înseamnă scăderea capacității creative a tinerilor pentru domeniile de vârf, România urmând să ajungă o țară ‘outsourcing’

Un număr redus de ore de fizică poate reprezenta un moment în care firul educației științifice din țara noastră să se rupă iremediabil, atrage atenția Academia Română într-o scrisoare deschisă,…
Vezi articolul

FOTO Președintele comisiei naționale pentru concursul de directori de școli, Sorin Ion, secretar de stat la Educație, a plecat în Finlanda, pentru o săptămână, într-un proiect Erasmus+, pe fonduri europene, în plină probă de interviuri. Managerul de proiect, despre includerea lui Sorin Ion în deplasare, acesta nefiind angajat al ISMB: S-a făcut doar un proces-verbal

Secretarul de stat Sorin Ion, președintele comisiei naționale pentru organizarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de directori și directori adjuncți de școli, Mihaela Ștefan, inspector general al Inspectoratului Școlar București…
Vezi articolul

Experții din sănătate trebuie să emită recomandările necesare pentru testarea în școli, așa încât actul educațional să nu fie afectat, cere Consiliul elevilor / “La acest moment, nu cunoaștem aproape nimic”

“Solicităm ferm ca experții în sănătate publică să emită o serie de recomandări cu privire la procesul de testare non-invazivă din școli, în așa fel încât actul educațional să nu…
Vezi articolul