Burse în valoare de până la 11% din salariul minim și un Consiliu național pentru investiții în infrastructură școlară, printre cerințele din Raportul privind starea învățământului preuniversitar din perspectiva elevilor

1.789 de vizualizări
Sursă foto: INQUAM Photos / Octav Ganea
Reprezentanții elevilor solicită crearea unei instituții la nivel național care să monitorizeze investițiile în infrastructura școlară – „Consiliul Național pentru Investiții în Infrastructură Școlară”, cu rol de coordonator financiar, se arată în Raportul privind starea învățământului din perspectiva elevilor, obținut de Edupedu.ro. De asemenea, reprezentanții elevilor mai solicită burse cu valori cuprinse între 9,45% – 11% din salariul minim net, integrarea consilierii și orientării în carieră în planurile-cadru, integrarea practicilor de acordare a feedback-ului profesor-elev și elev-profesor în procesul de evaluare sau stabilirea unor criterii de finanțare diferențiată pentru unitățile de învățământ din mediile defavorizate.

Mai jos, o parte din recomandările cuprinse în raportul elaborat în ultimele zile de reprezentanții elevilor:

Stabilirea, anual, prin hotărâre de guvern, a cuantumului burselor școlare și includerea sumelor pentru acordarea acestor burse în bugetul de stat, pe linie dedicată, către autoritățile locale, conform Legii 38/2019, după cum urmează:

  • o bursa de ajutor social: lunar, 9,45% din salariul minim net pe economie;
  • o bursa de studiu: lunar, 10,15% din salariul minim net pe economie;
  • o bursa de merit: lunar, 11% din salariul minim net pe economie;
  • o bursa de performanță: lunar, 15% din salariul minim net pe economie.

Monitorizarea, de către Ministerul Educației, prin inspectoratele școlare, a respectării criteriilor de acordare a burselor de către administrațiile publice locale și unitățile de învățământ, în conformitate cu OMECTS nr. 5576/2011;

Crearea unei instituții la nivel național, privind investițiile în infrastructură școlară (ex.: CNIIS – Consiliul Național pentru Investiții în Infrastructură Școlară), cu rol de coordonator financiar, pentru a asigura caracterul unitar al investițiilor în această sferă. În plus, este necesară formarea autorităților publice locale, pentru a putea realiza investiții responsabile și sustenabile în infrastructura școlară, conform legii;

Integrarea consilierii și orientării în carieră în planurile-cadru: Variantele de planuri-cadru pentru gimnaziu realizate de către Ministerul Educației nu pun accent pe consilierea școlară și profesională a elevilor, fapt care poate conduce la alegerea eronată a profilului pe care elevul îl va urma de-a lungul studiilor liceale. În cazul în care această măsură va fi aplicată și la nivelul învățământului liceal, șansele ca elevii de liceu să își aleagă specializarea în mod informat și asumat scad semnificativ.

Integrarea practicilor de acordare a feedback-ului profesor-elev și elev-profesor în procesul de evaluare, astfel încât evaluarea să nu fie formată doar din notă, ci și din feedback, care să înlesnească procesul de învățare al fiecărui elev;

Modificarea formulei de calcul a costului standard per preșcolar/elev, adecvarea coeficienților de corecție existenți la nevoile de finanțare și includerea altor coeficienți de corecție care să țină cont de situația socio-economică a familiei, gradul de risc în care se află elevul, etc. Astfel, se va contribui la diminuarea diferențelor și la consolidarea echității în educație; – măsură care se regăsește într-o formă similară și în raportul România Educată.

Stabilirea unor criterii de finanțare diferențiată pentru unitățile de învățământ din mediile defavorizate, precum rata angajării pe teritoriul UAT-ului din care face parte unitatea de învățământ și venitul mediu/cap de locuitor, pentru a determina nevoile reale ale comunității școlare și, implicit, ale elevilor din respectivele comunități; – măsură care se regăsește într-o formă similară și în raportul România Educată.

Sursă foto: INQUAM Photos / Octav Ganea

Citește și:
Formarea profesorilor în “România Educată”: Stagiatură didactică și mentori la intrarea în sistem, însă fără stimulente financiare pentru mentori / Transformarea definitivatului într-un examen de licențiere pentru cariera didactică la finalul formării inițiale
Banii pentru Educație, în „România Educată”: Creșterea finanțării școlilor care au elevi din medii defavorizate / Facilități pentru ca firmele să-și dezvolte creșe pentru angajați / Burse mai mari pentru elevii din rural
Migrația cu viză de flotant, subiectul unei viitoare cartografieri a școlilor, cuprinsă în România Educată
Disciplinele STE(A)M – subcapitol separat în “România Educată”: La TIC să se predea și despre tehnologii mobile și Internet of Things / Educația bazată pe investigație să fie inclusă în formarea inițială a profesorilor
DOCUMENT Structura sistemului de educație propusă de președinție în “România Educată”: Bacalaureat “cu trunchi comun” pentru toate tipurile de liceu, Evaluare Națională opțională pentru elevii admiși prin examen la liceu, transferul de la profesional la teoretic, colegiile terțiare nonuniversitare

4 comentarii
  1. Daca asta ii motiveaza pe elevi sa fie mai atenti, sunt de acord. Dar trebuie impus si o limita la absente nemotivate. Totodata parintii sa nu mai faca presiune pentru orice nota.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like