Când și în ce condiții funcționează educația bilingvă? Studiu de caz: predarea în engleză în școlile din Spania – El Pais

481 de vizualizări
Foto: © Flynt | Dreamstime.com
Rostul educației bilingve și modalitatea de predare a unor limbi străine în astfel de sisteme face obiectul unei dezbateri aprinse în Spania, pornind de decizia câtorva zeci de centre educaționale și școli din această țară de a abandona, în ultimii ani, predarea în limba engleză, considerând că ar fi ineficientă. El Pais abordează într-o analiză această dezbatere și argumentele în favoarea și împotriva învățământului bilingv, care în România este practicat, de asemenea, în școli de stat și private.
  • El Pais abordează chestiunea prin prisma educației în limba engleză, pornind de la un fenomen: aproape 90 de centre educaționale au renunțat la educația bilingvă, considerând-o ineficientă. Engleza a avut un statut aparte, făcând parte dintr-un program britanic-spaniol vechi de 25 de ani. Acesta urmărea ca elevii să devină “fluenți” în engleză, aspect considerat decisiv pentru perspectivele de angajare.

Deși, pe parcursul anilor 2000, numărul elevilor înscriși în programe bilingve din școlile spaniole a crescut cu aproape 500%, numărul nemulțumiților a început apoi să crească la rândul său. Unul dintre motive fiind apariția unor așteptări neîntemeiate, potrivit analizei El Pais.

Publicația citează apărători ai sistemului, care favorizează predarea limbii engleze nu într-o manieră în care elevii să-și însușească intonația și accentul britanic perfect, ci capacitatea de a comunica eficient în limba de circulație internațională care le permite să se facă înțeleși aproape în orice circumstanțe.

“Acum este important să poți comunica, puritatea accentului e depășită”, este citată Maria Luisa Perez, profesor de studii engleze la Universitatea din Jaén și expert în domeniu. Declarația ei este pusă în contextul în care multe școli cu predare în limba engleză nu le mai cer profesorilor să știe bine sau suficient limba străină, nu neapărat foarte bine.

  • Potrivit lui Perez, “e o greșeală să te gândești că elevii vor ajunge să vorbească engleză așa cum vorbesc spaniolă; obiectivul este ca ei să atingă un nivel funcțional, care să le permită să comunice și să muncească pe viitor”.

Publicația citează reprezentanți ai unor școli unde se predă în limba engleză și care sunt mulțumiți de rezultate, atât timp cât nu există pretenția ca elevii să învețe la perfecție limba străină într-un interval scurt, iar accentul se pune pe conținut, nu pe accentul folosit în limba străină. În același timp, notează El Pais, sunt profesori care susțin că elevii nici nu învață cum trebuie limba engleză, nici nu asimilează conținutul care li se predă în limba străină.

Este menționat, totodată, un studiu realizat acum trei ani de universitățile din Jaén and Córdoba, care a studiat rezultatele elevilor din programe bilingve, în spaniolă și engleză:

  • Cei care au studiat în aceste programe au avut rezultate mai bune la engleză decât cei din programe în spaniolă;
  • Cei din programe bilingve au avut rezultate ușor mai bune la studiile de limbă spaniolă;
  • Cei din programe bilingve, aflați în al patrulea an de învățământ secundar au avut rezultate ușor mai bune și la alte materii studiate în engleză, comparativ cu cei care au studiat doar în limba spaniolă.

Același raport a indicat și o sursă a problemelor existente în acest sistem: lipsa de pregătire adecvată a profesorilor, atât pentru comunicare în limba engleză, cât și pentru predarea într-o manieră în care accentul e pus pe transmiterea eficientă a informației, nu pe perfecțiunea exprimării.

Foto: © Flynt | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
locuri în cămine - Studenția online

Cele mai bune universități din România în 2021 rămân Babeș-Bolyai, Universitatea din București și Politehnica – Metarankingul independent al Ad Astra / Ministerul Educației face un alt clasament, cu alți specialiști numiți luna aceasta / Daniel David: “Noi suntem experți fără cupolă”

Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, Universitatea din București și Universitatea Politehnica din București conduc în Metarankinngul Universitar 2021, prezentat de asociația cercetătorilor Ad Astra, clasament marcat de evoluții notabile comparativ…
Vezi articolul

Copiii din România au înregistrat, în doi ani de pandemie, întârzieri de învățare de 4-6 luni, mai mari decât în cazul elevilor din Europa de Vest sau chiar din Republica Moldova – studiu McKinsey / România – întârzieri similare cu cele din Polonia, Ucraina sau mai multe țări africane

Elevii din România au înregistrat, în primii doi ani de la declanșarea pandemiei Covid-19, întârzieri de învățare de 4-6 luni, mai mult decât media pentru Europa și Asia Centrală, potrivit…
Vezi articolul

Jumătate dintre liceeni spun că prea puțini dintre profesori le trezesc dorința de a învăța / O problemă-cheie semnalată de elevi: „relevanța scăzută a învățării pentru viața de zi cu zi și pentru viitorul lor profesional” – Studiu despre „calitatea vieții liceenilor” din România

Mai bine de jumătate dintre elevii de liceu din România spun că au puțini profesori sau chiar niciun profesor care să le trezească dorința de a învăța, iar mulți exprimă…
Vezi articolul

Profesorul Liviu Papadima, despre noile proiecte de planuri-cadru pentru liceu: Ce are de făcut Ministerul Educației este să vină, cât de urgent cu putință, cu o serie de propuneri administrative care să convingă că, de această dată, reforma curriculară va funcționa. Enumăr câteva

Mai multe propuneri administrative pe care Ministerul Educației și Cercetării ar trebui, în opinia profesorului Liviu Papadima, „să convingă că, de această dată, reforma curriculară va funcționa”. Acesta scrie într-un articol…
Vezi articolul