Când vom avea vaccinul anti-coronavirus? Răspunsuri și ipoteze ale cercetătorilor, publicate de UEFISCDI

2.525 de vizualizări
Ce sunt testele serologice
FOTO: CDC/Douglas Jordan
Dezvoltarea și fabricarea unui vaccin pentru COVID-19 reprezintă probleme urgente, dar rezolvarea lor va dura probabil multe luni, potrivit unui articol publicat pe siteul UEFISCDI, preluat și tradus de la Agenția Britanică pentru Cercetare și Inovație (UKRI) în cadrul unui proiect prin care Unitatea Executivă de Finanțare va trata subiectul COVID-19 cu știri verificare și informații relevante împreună cu specialiștii și cercetătorii Societății Române de Bioinformatică.

Revenind la vaccin, se pare că va dura mai mult timp până vom avea un vaccin, potrivit autorilor, din cauza etapelor necesare pentru a dovedi că vaccinul propus este sigur și eficient precum și din cauza duratei necesare pentru producția a milioane de doze.

Este probabil ca multe vaccinuri „candidate”, care inițial par promițătoare, sa eșueze pe parcursul procesului de testare. Procesul de dezvoltare a unui vaccin nou începe cu un așa-numit vaccin „candidat”, despre care o echipă de oameni de știință consideră că are potențial. Aceasta este cea mai rapidă parte a procesului și durează cel mult câteva săptămâni.
Vaccinurile trebuie să fie sigure
Siguranța vaccinului este evaluată inițial în studii de laborator cu șoareci sau iepuri. Dacă animalele nu prezintă semne de boală după ce li s-a administrat vaccinul, atunci testele încep la om, iar numărul de subiecți crește treptat.
În faza I, numită și prima încercare la om, vaccinul este administrat unui grup mic de voluntari sănătoși (10 – 100). Scopul nu este de a testa dacă vaccinul protejează împotriva bolii, ci dacă este sigur sau dacă provoacă reacții adverse severe.
În faza a II-a, vaccinul candidat este administrat unui grup mai mare de subiecți (100 – 1.000), iar în faza a III-a, unui grup și mai mare (1.000 – 100.000). Studii separate pot fi necesare la adulți, copii și vârstnici. Se întâmplă uneori ca, vaccinurile care par sigure atunci când sunt administrate unui număr mic de persoane, acestea să aibă efecte adverse atunci când sunt administrate unui număr mai mare de oameni. Acest lucru se explica prin faptul că orice complicație rară este mai puțin probabilă atunci când grupul de subiecți este mic.
Monitorizarea continuă este importantă în cazul complicațiilor care apar cu efect întârziat.[1] În timpul unei pandemii, aceste studii secvențiale pot fi scurtate și suprapuse parțial, dar este important ca mii de persoane vaccinate sa fie urmărite timp de câteva luni, înainte de a aproba vaccinul pentru uz general.
Vaccinurile stimulează imunitatea la virus, dar pot de asemenea să stimuleze inflamația în organism. Acest lucru se poate manifesta fie ca durere sau inflamație în locul în care subiectul a fost injectat, sau ca simptome generale precum febră sau oboseală (simptome similare bolii COVID-19). Pentru majoritatea vaccinurilor, aceste reacții sunt ușoare și afectează doar o mica parte din subiecți.
Dacă există semne mai grave de inflamație sau dacă vaccinul provoacă o funcționare defectuoasă a sistemului imunitar în alte moduri, [2] este posibil ca vaccinul candidat să nu fie adecvat pentru utilizare pe scară largă. Când sunt identificate astfel de efecte adverse, apar în mod inevitabil întârzieri în procesul de producție.
Vaccinurile trebuie să fie eficiente
Dacă un vaccin determină producerea de anticorpi, la șoareci sau la om, acest fapt nu înseamnă neapărat că vaccinul va proteja împotriva bolii. În mod ideal, înainte de a trece la studiile pe oameni, cercetătorii ar trebui să poată demonstra că vaccinul va proteja animalele de laborator de boală, în momentul în care acestea sunt infectate experimental cu virusul respectiv. În cazul bolilor provocate de coronavirusurile anterioare (SARS și MERS), a fost dificilă găsirea unei specii animale care sa fie afectată de boală în același mod cu modul în care este afectat omul. Cu toate acestea, cercetările anterioare pot ajuta oamenii de știință să accelereze procesul de testare pe animale pentru COVID-19.
Efectul protector al unui vaccin la om este evaluat folosind o serie de studii asemănătoare cu seria de studii întreprinse pentru siguranță. Dacă vaccinul generează un răspuns al sistemului imunitar, de exemplu dacă anticorpii pot fi detectați în studiul de faza I, atunci studiile mai mari de faza II și faza III pot fi realizate pentru a urmări dacă vaccinul protejează împotriva infecției sau a bolii.
Deși COVID-19 este o boală nouă, cercetările asupra SARS și MERS ne-au ajutat să înțelegem modul în care organismul uman răspunde la coronavirusuri și modul în care răspunsul sistemului imunitar generează protecție împotriva bolii [3 4].
Studii umane restrânse pot fi, de asemenea, utilizate pentru a calcula doza și programul corect pentru vaccin. Unele vaccinuri generează un răspuns imun puternic după o singură doză, dar altele necesită o doză de rapel după o lună sau după o perioadă mai îndelungată. Această strategie crește, de asemenea, durata studiilor.
Pentru a evalua dacă un vaccin previne COVID-19 printre cei expuși la infecție, acesta trebuie testat în studiile de faza III, într-un cadru în care infecția are loc în mod activ. Ca răspuns la focarul de Ebola din Africa de Vest în 2014/15, vaccinul anti-Ebola rVSV a fost trecut prin toate cele trei faze ale dezvoltării clinice în doar 12 luni, prin coordonarea centralizată a Organizației Mondiale a Sănătății, a organizației Medici fără Frontiere și producător. În această perioadă, în Guineea, existau în continuare cazuri de Ebola, iar protecția vaccinului a fost demonstrată prin vaccinarea contactelor cazurilor reziduale, pe măsură ce acestea apăreau în comunitate. [5]
Referințe 
1. Guerra Mendoza Y, Garric E, Leach A, et al. Safety profile of the RTS,S/AS01 malaria vaccine in infants and children: additional data from a phase III randomized controlled trial in sub-Saharan Africa. Human Vaccines & Immunotherapeutics. 2019;15(10):2386-2398. DOI: 10.1080/21645515.2019.1586040.
2. Peeples L. News Feature: Avoiding pitfalls in the pursuit of a COVID-19 vaccine. PNAS. 2020 Mar .DOI: 10.1073/pnas.2005456117.
3. Prompetchara E, Ketloy C, Palaga T. Immune responses in COVID-19 and potential vaccines: Lessons learned from SARS and MERS epidemic. Asian Pacific Journal of Allergy and Immunology. 2020 Mar;38(1):1-9. DOI: 10.12932/ap-200220-0772.
4. Cohen J, Kupferschmidt K. Vaccine designers take first shots at COVID-19. Science. 2020 Apr;368(6486):14-16. DOI: 10.1126/science.368.6486.14.
5. Henao-Restrepo AM, Camacho A, Longini IM, et al. Efficacy and effectiveness of an rVSV-vectored vaccine in preventing Ebola virus disease: final results from the Guinea ring vaccination, open-label, cluster-randomised trial (Ebola Ça Suffit!). The Lancet. 2017 Feb;389(10068):505-518. DOI: 10.1016/S0140-6736(16)32621-6.

Sursa: UK Research and Innovation (UKRI) – How long will it take to develop a COVID-19 vaccine?

Tradus si adaptat de membrii Societății Române de Bioinformatică cu acordul UKRI;
FOTO: CDC/ Douglas Jordan
Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Universitatea din București reacționează în cazul Emilia Șercan: Condamnăm ferm acțiunea de intimidare a acesteia. Ne solidarizăm cu jurnalista Emilia Șercan

“Suntem profund îngrijorați de situația jurnalistei Emilia Șercan și condamnăm în mod ferm acțiunea de intimidare a acesteia”, spune rectorul Universității din București, Mircea Dumitru. Într-o luare de poziție față…
Vezi articolul