Cât de mult sprijină cercetătorii din România transparența în cercetare? Un sondaj urmărește să afle părerea comunității științifice despre fenomenul Open Science

417 vizualizări
Foto: © Dreamstime.com
Cercetătorii din România sunt invitați, în această perioadă, să participe la un sondaj pe tema științei deschise, obiectul unor politici-cheie la nivel european ce trebuie aplicate și în nivel național. Sunt ei oare reticenți față de transparentizarea datelor de cercetare, sau o sprijină? Potrivit hub-ului din cadrul Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) ce derulează analiza, “pe baza rezultatelor obținute se va stabili agenda evenimentelor și inițiativelor” pentru tranziția către știința deschisă, în România.

Sondajul este realizat de Open Science Knowledge Hub din cadrul Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), în colaborare cu Catedra Unesco pentru Politici în Știință și Inovare. El poate fi completat până în data de 12 februarie. 

Potrivit hub-ului din cadrul UEFISCDI, “acest demers este gândit în contextul provocărilor asociate strategiei europene privind știința deschisă (Open Science), și urmărește a înțelege nevoile comunității pentru dezvoltarea de inițiative, organizarea de evenimente pentru „capacity building” și transfer de cunoaștere în vederea facilitării tranziției către știința deschisă.”

Ce spune Hub-ul pentru știință deschisă al UEFISCDI:

  • În contextul valului fără precedent de colaborare între cercetare și societate, în pandemia Covid-19, “s-a vorbit tot mai mult despre importanța științei deschise („Open Science”). De altfel, una dintre misiunile Comisiei Europene este ca, până în 2030, știința deschisă să devină un adevărat sistem de cunoaștere bazat pe cercetare comună. Prin accesul liber la rezultatele cercetării se urmărește obținerea unor cercetări mai bune și mai eficiente, creșterea nivelului de inovații în sistemul public și privat, cu scopul de a răspunde cât mai prompt nevoilor societății.
  • În viziunea europeană, știința deschisă presupune o reconfigurare profundă pentru instituțiile de cercetare și practicile științifice actuale. Este necesar, astfel, să fie dezvoltate și adoptate noi politici, noi modalități de finanțare, de evaluare și recompensare a cercetătorilor pentru a contribui la creștere calității și relevanței cercetării pentru societate. În tot acest demers, un rol la fel de important îl are implicarea cetățenilor în procesul de cercetare, ceea ce a condus la apariția conceptului de „citizen science”.
  • Toate statele din Uniunea Europeană lucrează în acest moment la dezvoltarea de politici și instrumente prin care să se realizeze viziunea “Open Science” și a cloud-ului comun pentru date de cercetare (European Open Science Cloud).
  • În România, rolul Open Science Knowledge Hub Romania (OSKH) din cadrul UEFISCDI “este de a facilita accesul comunităţii româneşti la reţele şi iniţiative internaţionale dedicate științei deschise şi de a contribui la dezvoltarea cadrului de colaborare şi dialog între actorii implicaţi. Pentru identificarea obiectivelor și instrumentelor necesare tranziției către știința deschisă, OSKH se bazează pe o consultare continuă a comunității pentru a găsi soluțiile optime de implementare a direcțiilor europene.“

Photo 102911927 © ChormailDreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educația din România și, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro își poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Reprezentanții români ai Rețelei de Universități de la Marea Neagră: Mai multe proiecte despre dezvoltarea cooperării economice și științifice la Marea Neagră au fost lansate la Bruxelles

Mai multe proiecte privind dezvoltarea cooperării economice și științifice la Marea Neagră au fost lansate la Bruxelles vineri, anunță Secretariatul Național Român al Rețelei Universităților de la Marea Neagră (SNR RUMN) într-un…
Vezi articolul

Tudor Prisecaru, președintele Senatului Politehnica București și fost secretar de stat în Ministerul Cercetării – numit vicepreședinte cu rang de subsecretar de stat la Autoritatea Națională pentru Cercetare

Politehnica București păstrează un reprezentant al său la conducerea principalului for care va administra cercetarea din România – Autoritatea Națională pentru Cercetare. Tudor Prisecaru, președinte al Senatului UNST Politehnica și…
Vezi articolul

România și UNESCO au semnat la Paris reînnoirea Centrului Internațional pentru Pregătire Avansată și Cercetare în Fizică (CIFRA) de la Măgurele / Acordul reprezintă o continuare a proiectelor de cercetare în fizică și domenii interdisciplinare aferente, spune ministrul cercetării, inovării și digitalizării

Ministrul Cercetării, inovării și digitalizării, Sebastian Burduja, și directoarea generală adjunctă pentru sectorul științe naturale al UNESCO, Shamila Nair-Bedouelle, au semnat la Paris acordul dintre Guvernul României și Organizația Națiunilor…
Vezi articolul

Ministrul Teleman: Creditul fiscal și facilitatea “patent box” ar putea stimula cercetarea / Doi noi consilieri în minister – Oana Craioveanu și Cătălin Rizea / Discuții alături de secretarul de stat Dragoș Ciuparu pe tema cercetării în PNRR

Creditul fiscal și facilitatea de tip “patent box – crearea de facilități pentru firmele care utilizează patente” au fost menționate săptămâna trecută, ca posibile măsuri de stimulare a cercetării, de…
Vezi articolul

Profesorii universitari și cei de liceu, printre profesiile cu cea mai mare expunere la inteligența artificială, arată un raport al Comisiei Europene

Inteligența artificială generativă ar putea avea un impact mai mare asupra ocupațiilor care implică activități cognitive complexe, precum analiza informațiilor, redactarea de texte sau rezolvarea de probleme, iar multe profesii…
Vezi articolul