Cei mai numeroși “corona-curajoși” nu sunt în rândul persoanelor needucate, ci în rândul românilor cu studii medii – sondaj IRES

2.589 de vizualizări
Foto: INQUAM Photos – Octav Ganea
Centrul de studii IRES a dat, marți, publicității un sondaj ce oferă unele informații despre cât de mult se tem sau nu românii de coronavirus, după cinci luni de pandemie. Studiul sociologic arată că cei mai mulți oameni sunt îngrijorați de o posibilă îmbolnăvire, dar că cei care sunt îngrijorați puțin sau deloc sunt destui, iar dintre aceștia cea mai puternică înclinație să nu se teamă sunt persoanele cu educație medie, nu “needucații”. Persoanele cu educație slabă sunt îngrijorate în cea mai mare proporție, în condiții de pandemie.
  • Studiul este disponibil integral aici. El a fost realizat pe în 24-25 iulie pe un eșantion de 898 de subiecți, cu vârste de peste 18 ani. Este declarat reprezentativ pentru populația adultă din România, cu eroare maximă tolerată de +/-3,3%.
Ce spune studiul despre gradul de îngrijorare a populației în pandemie

La întrebarea “Dumneavoastră cât de îngrijorat/ă sunteți în legătură cu situația generată de pandemia de Covid-19 în România?“, trei sferturi s-au declarat foarte sau destul de îngrijorat/ă. Un sfert – destul de puțin sau foarte puțin/deloc îngrijorat/ă. Mai precis.

  • Foarte îngrijorat/ă – 37%
  • Destul de îngrijorat/ă – 39%
  • Destul de puțin îngrijorat/ă – 12%
  • Foarte puțin sau deloc îngrijorat/ă – 12%

Deloc sau destul de puțin îngrijorat/ă s-au declarat, în cea mai mare măsură, respondenții din categoria de studii medii. Astfel:

  • Dintre cei cu școlaritate joasă, 81% sunt foarte sau destul de îngrijorați, iar 18% – deloc sau destul de puțin îngrijorați. La fel, în cazul situației cu școlaritate ridicată
  • Dintre cei cu școlaritate medie, aproape o treime (29%) sunt deloc sau destul de puțin îngrijorați, iar 70% – foarte sau destul de îngrijorați.

Situația se complică atunci când vine vorba despre îngrijorarea față de posibila infectare a respondenților sau a membrilor familiei acestora: tot persoanele cu studii medii sunt în cea mai mare proporție puțin sau deloc îngrijorate, dar crește și proporția în rândul celor cu școlaritate ridicată. Astfel:

La întrebarea “Cât de îngrijorat/ă sunteți că s-ar putea ca un membru al familiei dumneavoastră să se infecteze cu noul coronavirus?“, au răspuns:

  • 49% – foarte îngrijorat/ă
  • 26% – destul de îngrijorat/ă
  • 11% – destul de puțin îngrijorat/ă
  • 13% – foarte puțin / deloc îngrijorat/ă

Cum se împart respondenții în funcție de educație?

  • În rândul celor cu școlaritare redusă, 86% sunt foarte sau destul de îngrijorați. Procentul scade la 67% în cazul celor cu educație medie și crește, dar nu mult, până la 75% în cazul celor cu școlaritate înaltă
  • Cei cu școlaritate joasă se declară deloc sau destul de puțin îngrijorați în proporție de doar 12%, procentul crescând la 33% la cei cu școlaritate medie și scăzând apoi la 25% pentru cei cu școlaritate înaltă

Procentele se schimbă din nou, păstrând totuși tiparul, la întrebarea: “Dar să vă infectați dumneavoastră personal?”

  • Foarte îngrijorat/ă – 43%
  • Destul de îngrijorat/ă – 26%
  • Destul de puțin îngrijorat/ă – 13%
  • Foarte puțin sau deloc îngrijorat/ă – 18%

Când vine vorba despre propria persoană, îngrijorarea scade, dar ordinea se menține, din punct de vedere al educației:

  • Cel mai mare procent de persoane care se declară foarte sau destul de îngrijorate se înregistrează la cei cu școlaritate joasă: 77%. Cel mai mic – la cei cu școlaritate medie (63%), dar și cei cu școlaritate înaltă se află la un nivel similar (65%)
  • Cea mai mare proporție a celor care nu sunt îngrijorați se înregistrează la cei cu școlaritate medie (37%), urmați de cei cu școlaritate înaltă (35%), pe când numai 23% dintre cei cu școlaritate joasă nu sunt îngrijorați că se pot infecta personal.

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

EXCLUSIV Profesorul Oliver Jens Schmitt, președintele Secției de Istorie a Academiei Austriece de Științe: Putin vrea să recâștige toate fostele republici sovietice și să recapete controlul inclusiv asupra României. Ca și în 1940, România este amenințată de corupția multor politicieni, de slăbiciunea instituțiilor sale, de o propagandă pro-rusă / Cum pot fi identificați agenții de influență ai Rusiei în România

„Președintele rus Vladimir Putin vrea să inverseze prăbușirea Uniunii Sovietice, să recâștige toate fostele republici sovietice, inclusiv Republica Moldova, și să recapete controlul asupra fostelor state vasale, inclusiv România”, avertizează…
Vezi articolul

Profesorul de Istorie Bogdan Murgescu: Dacă am fi fost neafiliați NATO, eram vulnerabili la același gen de agresiune / Putin joacă la loterie soarta țării sale, poate chiar și soarta lumii / Ceea ce se va întâmpla va depinde foarte mult de capacitatea Ucrainei de a rezista

România se află într-o poziție foarte bună fiind membră NATO în contextul agresiunilor actuale, altfel eram la fel de vulnerabili ca Ucraina, a explicat pentru Edupedu.ro profesorul universitar Bogdan Murgescu…
Vezi articolul

Examenele de admitere la liceu, susținute prin pachetul de legi ale educației – o sursă de inechitate în ochii OCDE. Organizația propunea, într-un raport de anul trecut, soluții prin care “să se pună mai puțin accentul pe rezultatele examenelor”

Admiterea pe bază de examen la licee de elită cum sunt colegiile naționale, urmărită prin pachetul noilor legi ale educației, este un model contestat de experții în educație ai Organizației…
Vezi articolul

EXCLUSIV Mircea Miclea le răspunde sindicaliștilor din FSLI: Cînd analfabetismul funcțional e atît de răspîndit, analiza logică riguroasă e un exercițiu minimal de igienă mintală, la care vă invit, domnilor!

Fostul ministru al educației Mircea Miclea le răspunde sindicaliștilor din FSLI, care s-au declarat jigniți de afirmațiile sale și au spus că așteaptă scuze publice. Într-o replică trimisă Edupedu.ro, cercetătorul…
Vezi articolul