Cele cinci mari universități membre ale Consorțiului Universitaria susțin organizarea examenului de Bacalaureat 2020: Ne dorim tineri cu încredere în ei, rezilienți și conștienți că efortul le este răsplătit

8.109 vizualizări
Foto: Pixabay.com
“Eliminarea examenului de Bacalaureat și/sau diminuarea exigențelor acestui examen ar atrage după sine consecințe nefaste pentru educabili și pentru sistemul de învățământ în sine”, atrag atenția cele cinci mari universități membre ale Consorțiului Universitaria. Într-o luare de poziție comună, ASE București, Universitatea Al. I. Cuza din Iași, Universitatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din București și Universitatea de Vest din Timișoara spun: “ne dorim ca toți tinerii României să fie motivați și încrezători în forțele proprii, să aibă atitudine de învingători și să nu se considere intrați pe ușa din dos”.

“Contează ceea ce ne dorim pentru această generație și pentru viitorul nostru – ne dorim o generație cu o identitate marcată de frustrare și emoții negative, cu un respect de sine scăzut, cu credința că efortul nu contează, o generație submotivată și, ca urmare, neperformantă sau ne dorim tineri cu încredere în ei, în capacitatea lor de a face față provocărilor, rezilienți și conștienți că efortul le este răsplătit?”, se arată în comunicatul Universitaria, remis Edupedu.ro.

“Orice măsură care pune în pericol identitatea asumată la această vârstă [17-18 ani] are consecințe peste generații, nu numai pe plan individual, ci și social”, atrag atenția universitarii.

Comunicatul integral al Consorțiului Universitaria:

“Examenul de bacalaureat – examenul unei națiuni

Tabloul măsurilor de prevenție sub semnul căruia stă această perioadă, cu restricționarea anumitor drepturi care limitează satisfacerea unor nevoi semnificative pentru ființa umană, cum ar fi nevoia de independență, nevoia de apartenență la un grup (nevoia de afiliere) sau nevoia de siguranță emoțională, provoacă o reacție firească de frustrare. Atunci când vorbim de adolescență și tinerețe timpurie, adică de vârsta de 17-18 ani, când personalitatea caută să se manifeste într-un mod original, să se diferențieze și astfel să își exprime identitatea, frustrarea capătă noi valențe, putând ataca această identitate și putând fi însoțită de emoții negative, tensiune sau tulburări de comportament. Identitatea este o construcție socială câștigată în ani, cu greu, cu efort, cu sondarea zonelor de lumină și de umbră ale personalității tinerilor, fiind o achiziție cu care aceștia trăiesc și prin care se definesc întreaga lor viață. Din această rațiune, orice măsură care pune în pericol identitatea asumată la această vârstă are consecințe peste generații, nu numai pe plan individual, ci și social.

În spectrul structurilor noastre motivaționale, nu avem doar nevoile mai sus menționate, ci și nevoia de a fi respectați, de a ne fi recunoscute meritele și de a simți că potențialul nostru natural este împlinit. Mai mult, ne clădim logica existenței noastre pe baza unor credințe, a unor valori care ne influențează așteptările, ne setează standardele și ne motivează comportamentul. Calea ușoară poate că este mai puțin marcată de efort, este mai atrăgătoare, dar este și lipsită de satisfacții și demontează una din credințele pe care se bazează o societate progresistă, și anume credința că efortul contează pentru rezultate, iar rezultatele contează pentru recompensă și pentru satisfacția în viață.

Contează ceea ce ne dorim pentru această generație și pentru viitorul nostru – ne dorim o generație cu o identitate marcată de frustrare și emoții negative, cu un respect de sine scăzut, cu credința că efortul nu contează, o generație submotivată și, ca urmare, neperformantă sau ne dorim tineri cu încredere în ei, în capacitatea lor de a face față provocărilor, rezilienți și conștienți că efortul le este răsplătit?

La această întrebare reprezentanții Consorțiului Universitaria (Academia de Studii Economice din București, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj- Napoca, Universitatea din București, Universitatea de Vest din Timișoara) răspund la unison – ne dorim ca toți tinerii României să fie motivați și încrezători în forțele proprii, să aibă atitudine de învingători și să nu se considere intrați pe ușa din dos într-o societate pe care ne-o dorim mai bună și mai performantă.

Orice tip de proces vizează îndeplinirea unor obiective specifice, nu se desfășoară doar de dragul procesului în sine. Procesul de învățământ nu face excepție de la această regulă generală. În contextul educației există trei activități fundamentale care definesc procesul: predare – învățare – evaluare. Toate trei sunt obligatorii pentru un proces de învățământ complet. Eliminarea sau ciuntirea uneia din aceste activități atrage după sine diminuarea șanselor de îndeplinire a obiectivelor vizate.

În contextul procesului de învățământ, evaluarea are dublu rol: de reglare pe parcurs a calității educației și de selecție a educabililor (la finalul unui ciclul de învățământ) pentru treptele superioare la care se desfășoară procesul. Ambele roluri sunt esențiale pentru un proces didactic calitativ și echitabil. Lipsa unei evaluări adecvate pe parcurs reduce șansele unui proces de învățământ adaptat nevoilor reale ale educabililor, iar lipsa unei selecții adecvate la început/final de ciclul de învățământ atrage după sine inechități și irosirea de resurse.

Examenul de bacalaureat este, pe întregul mapamond, principala formă de evaluare care certifică competențele absolvenților de studii liceale. Practic, principala formă de evaluare care certifică nivelul în care procesul de învățământ desfășurat în timpul studiilor liceal și-a atins obiectivele. Examenul de bacalaureat este o metodă standardizată de măsurare a competențelor dobândite de elevi, în opoziție cu mediile încheiate de profesorii de la clasă care pot avea grile/standarde diferite de evaluare și ca atare pot crea inechități în clasificarea și ierarhizarea absolvenților aceluiași ciclu de învățământ. Studii multiple din domeniul științelor educației evidențiază faptul că, de-a lungul globului, rezultatele absolviților de liceu la examenul de Bacalaureat sunt un predictor foarte bun pentru performanța academică ulterioară de care este capabil un absolvent de liceu.

Avantajele pe care le generează un examen de bacalaureat sunt multe:

  • învățând pentru BAC, elevii își consolidează cunoștințele dobândite de-a lungul anilor;
  • existența unui examen de final de ciclu organizat cu seriozitate este un factor care motivează elevii să-și atingă potențialul, dar și pe profesorii să depună efort pentru organizarea de activități didactice eficiente;
  • o examinarea națională, unitară, este un parametru bun pentru măsurarea calității educației în orice nivel educațional din întreaga țară, care poate fi utilizat pentru îmbunătățirea eficientă a calității educației;
  • o examinare națională unitară este o garanție a faptului că în școală se va urma standardul național de învățământ, inclusiv conținutul educațional, profilurile de competențe și altele care au fost reglementate la nivel național;
  • o examinarea sumativă poate motiva suplimentar toate părților interesate ale educației (administrația națională și locală și societatea) să ofere infrastructură educațională, astfel încât să construiască o atmosferă de educație bună;
  • reînvierea conștiinței tuturor părților interesate ale educației (părinți, societate civilă, legislatori, public, industrii) pentru a fi responsabili în îmbunătățirea calității educației.

Dincolo de pierderea avantajelor de mai sus, eliminarea examenului de Bacalaureat și/sau diminuarea exigențelor acestui examen ar atrage după sine consecințe nefaste pentru educabili și pentru sistemul de învățământ în sine. Între acestea, principalele ar putea fi următoarele:

  • crearea unei inechități sociale majore prin punerea pe același palier a celor care sunt capabili de performanță academică de nivel terțiar cu cei care nu sun capabili de acest nivel de performanță academică;
  • demotivarea generațiilor viitoare de elevi față de învățare, în contextul în care recompensele sociale și de carieră academică și/sau profesională nu mai sunt legate de nivelul de performanță academică de care este capabil uni individ;
  • riscul ca locurile din nivelul de învățământ terțiar să fie ocupate de către studenți care știm de la bun început că nu pot face față exigențelor studiilor terțiare ar fi unul crescut, sporind astfel riscul de irosire a resurselor de către sistem și a resurselor personale chiar ale celor care au accesat studii superioare dar nu le-au putut finaliza cu succes;
  • diminuarea atractivității profesiilor care necesită pregătire de nivel mediu și crearea unui vid de profesioniști la nivelul acestora, cu consecințe pe piața forței de muncă; creșterea numărului de șomeri care finalizează studii superioare (cu diplomă sau nu) dar nu sunt capabil să îndeplinească exigențele profesionale ale domeniului în care au urmat studiile terțiare.

Dincolo însă de toate aceste argumente care au parcurs latura psihologică, latura pedagogică și educațională, aspectele civice și de echitate ce guvernează o societate dezvoltată, mesajul nostru ferm este acela că învățământul superior are nevoie de o ancoră puternică iar aceasta este calitatea absolvenților de liceu care au promovat examenul de Bacalaureat. Creșterea calității învățământului românesc din ultimii 10 ani, reliefată prin prezențele universităților românești în clasamentele internaționale, prin polarizarea clară a atenției candidaților înspre universitățile performante nu trebuie să fie amenințată de decizii și acțiuni politicianiste ieftine și care pot avea ca și consecință distrugerea și decredibilizarea nu numai a învățământului superior românesc ci a societății înseși.

Prof. Univ. Dr. Marilen Gabriel PIRTEA

Președintele în exercițiu al Consorțiului Universitaria Rectorul Universității de Vest din Timișoara”

Descarcă de aici, în format .PDF, poziția Consorțiului Universitaria

Citește și:

 

 

 

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

9 comentarii
  1. Cel mai bine este să se organizeze examene de admitere la facultate in mod serios, așa cum se făcea înainte de 1989. Atunci se făcea carte. Dacă se vor îmbolnăvi copiii, cine va răspunde? Domn’ profesor universitar? Examene foarte serioase de admitere la facultate! Aceasta este soluția!

  2. De ce nu organizati dvs. examen de admitere la facultate, fara a se tine cont de nota de la bac? Sustinerea bacului o doresc doar elevii care vor sa intre la facultate fara examen, ceea ce este cu mult mai anormal decat anularea bacului in acest an. Si ce relevanta are nota de la istorie de la bac pentru cineva care vrea sa dea examen de admitere la medicina de pilda? Atata ipocrizie…

  3. Îmi pare rău că dumneavoastră sunteți “Președintele în exercițiu al Consorțiului Universitaria Rectorul Universității de Vest din Timișoara”, îmi pare rău pentru cei asupra cărora vă exercitați autoritatea. Aș putea să vă combat fiecare argument prin care susțineți necesitatea susținerii acestui examen de bacalaureat dar nu merită efortul. Nu merită nici un fel de efort din partea mea și știți de ce? Pentru că asta presupune o muncă în plus pentru mine și oricum nu veți înțelege nimic, așa că o să fac și anul acesta ceea ce fac de atâția ani, o să echivalez un examen sumativ din preuniversitar (bacalaureatul) cu un concurs de admitere în învățământul superior, în locul dumneavoastră. Spor la scris articole și vă doresc sa aveți conștiința împăcată dacă o să se îmbolnăvească cineva :eu – profesor, el/ei – elev, părinte, familie.

  4. “învățând pentru BAC, elevii își consolidează cunoștințele dobândite de-a lungul anilor;”
    Desigur, și se arată prin cantitatea de cunoștințe in privinta bac-ului pe care toti oamenii o pastreaza chiar si in ziua de astazi.
    “existența unui examen de final de ciclu organizat cu seriozitate este un factor care motivează elevii să-și atingă potențialul, dar și pe profesorii să depună efort pentru organizarea de activități didactice eficiente;”
    Nimic nu motiveaza adolescentii mai mult sa isi atinga potentialul decat prin a fi nevoiti sa invete subiecte de care nu sunt motivati.
    ‘o examinarea națională, unitară, este un parametru bun pentru măsurarea calității educației în orice nivel educațional din întreaga țară, care poate fi utilizat pentru îmbunătățirea eficientă a calității educației”
    Nu a facut decat sa separe oamenii in functie de cat de dispusi sunt sa se conformeze.
    “o examinarea sumativă poate motiva suplimentar toate părților interesate ale educației (administrația națională și locală și societatea) să ofere infrastructură educațională, astfel încât să construiască o atmosferă de educație bună;”
    Ati avut aceasta oportunitate de ani intregi. Luand in considerare starea mizera a “atmosferii” educatiei care a persistat pana in ziua de astazi, nu cred ca se va schimba mult in viitor.
    “reînvierea conștiinței tuturor părților interesate ale educației (părinți, societate civilă, legislatori, public, industrii) pentru a fi responsabili în îmbunătățirea calității educației.|
    Daca sincer credeti ca prin anularea examenelor se va ajunge cumva la moartea constiintei in privirea educarii va inselati amarnic..
    “crearea unei inechități sociale majore prin punerea pe același palier a celor care sunt capabili de performanță academică de nivel terțiar cu cei care nu sun capabili de acest nivel de performanță academică;”
    Inechitatea exista in contextul in care exista elevi ale caror abilitate este testata in domeniul gresit. Nu judecati pestele dupa abilitatea sa de a se urca in copaci.
    “demotivarea generațiilor viitoare de elevi față de învățare, în contextul în care recompensele sociale și de carieră academică și/sau profesională nu mai sunt legate de nivelul de performanță academică de care este capabil uni individ;”
    Elevii sunt demotivati de sistemul educational de ani intregi. Anularea examenelor nu este catalistul acestui sentiment.
    “riscul ca locurile din nivelul de învățământ terțiar să fie ocupate de către studenți care știm de la bun început că nu pot face față exigențelor studiilor terțiare ar fi unul crescut, sporind astfel riscul de irosire a resurselor de către sistem și a resurselor personale chiar ale celor care au accesat studii superioare dar nu le-au putut finaliza cu succes;”
    Sunt confident ca in contextul in care un elev a trecut 12 clase are abilitatea de a judeca daca va face fata studiilor unei facultati alese. Nu puteti vorbi de resurse irosite in contextul in care doamna Monica Anisie a avut la dispozitie 3 luni pentru a distribui masti numai pentru a anula cu o saptamana comanda inainte de pregatiri.
    “diminuarea atractivității profesiilor care necesită pregătire de nivel mediu și crearea unui vid de profesioniști la nivelul acestora, cu consecințe pe piața forței de muncă; creșterea numărului de șomeri care finalizează studii superioare (cu diplomă sau nu) dar nu sunt capabil să îndeplinească exigențele profesionale ale domeniului în care au urmat studiile terțiare.”
    De ce ar fi un vid? Nu sunt impiedicati de nimeni in a evalua elevii in contextul domeniului ales, consider chiar ca forta de munca va creste din cauza acestei oportunitati.

  5. În universitățile noastre se mai vorbește limba română?! Nu dorește nimeni anularea bacalaureatului, însă condițiile de față nu permit organizarea acestui examen! Sunt NxM probleme, decidenții nu au soluții! Pretind că au soluții! Să vă desenez!!!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Directorul British Council: Momentan, universitățile britanice nu au anunțat ce valoare vor avea taxele de studiu sau dacă vor exista burse pentru studenții europeni / Sfatul ambasadorului Marii Britanii: Înregistrați-vă pentru statusul de „pre-settled”

Momentan nu s-a anunțat valoarea taxelor universitare și nici programe de burse pentru cetățenii UE, spune directorul British Council din România, Nigel Bellingham, pentru Edupedu.ro. Declarația vine în contextul retragerii…
Vezi articolul

Oficial – Plagiatele nu contează pentru Ministerul Educației: Începe evaluarea școlilor doctorale, nimic despre furtul din lucrările de doctorat

Ministerul Educației anunță că demarează evaluarea școlilor doctorale. Ministerul a aprobat Metodologia de evaluare a studiilor universitare de doctorat și a sistemelor de criterii, standarde și indicatori de performanță utilizați…
Vezi articolul