Clasele diverse vor crește solidaritatea socială, pe termen lung – Șerban Iosifescu, cercetător în științele educației

Serban Iosifescu / Foto: Facebook Serban Iosifescu
“Tragerea la sorți a elevilor este bună pentru a demonstra că avem mult mai mulți învățători și profesori de calitate decât se crede”, spune Șerban Iosifescu, cercetător în științele educației și președinte al Agenției guvernamentale care evaluează calitatea școlilor de stat și private. Acesta susține că, prin repartiție randomizată, “clasele diverse vor duce la acceptarea diversității și la diminuarea atitudinilor rasiste și segregaționiste la elevi și la familiile acestora” și că, “pe termen lung, va crește solidaritatea socială.”

La o zi după ce Ministerul Educației a anunțat prin proiectul metodologiei de înscriere la școală că de anul acesta copiii vor fi repartizați aleatoriu în clasele pregătitoare, și după ce Inspectoratul București a stabilit inclusiv repartizarea prin tragere la sorți a învățătorilor la clase, Șerban Iosifescu a publicat pe pagina sa de Facebook o succintă analiză a aplicării acestor măsuri.

Șerban Iosifescu, cercetător în științele educației și președinte al ARACIP:

“Tragerea la sorți a elevilor este bună pentru a demonstra că avem mult mai mulți învățători și profesori de calitate decât se crede. Iată ce am învățat cunoscând bine câteva școli din România (cu mai multe clase paralele, din mediul urban, dar și rural):

  • repartiția elevilor, în clasa pregătitoare, în funcție de dorința părinților – cu ‘flotant’ sau fără, cu șpagă sau fără – duce la segregarea claselor în funcție de nivelul de educație și venitul familiei;
  • clasele care au copii ‘de familie bună’ obțin rezultate mai bune, cauzate de o combinație de teme multe, concursuri și sprijin din partea părinților (acești părinți chiar au posibilitatea și voința să-și ajute copiii); deci, nu neapărat calitățile învățătorului duc la aceste rezultate; iar învățătorul respectiv capătă ‘renume’;
  • clasele celelalte obțin, prin forța lucrurilor, rezultate mai slabe și nu neapărat din vina învățătoarelor; care învățătoare nu se bucură de același renume – deci, vor avea, în continuare, mai puține opțiuni;
  • clasele segregate continuă să existe mulți ani, adesea pe tot parcursul școlarității: ‘ce să-i fac, așa s-au făcut de la început, nu mai am cum să le schimb…’ – zice directorul;
  • ca urmare se dezvoltă atitudinile și mentalitățile rasiste și pro-segregare în rândul elevilor și al părinților (‘iată ce rezultate obținem dacă îi punem pe cei buni într-o clasă și pe proști în celelalte’);
  • prin presiuni de tot felul (să nu uităm că părinții elevilor din clasele ‘bune’ au bani și putere), se ajunge ca și la gimnaziu aceste clase să aibă parte de profesori ‘cu rezultate’;
  • absolvenții acestor clase obțin rezultate bune la EN (Evaluarea Națională) și ajung, desigur, la licee ‘bune’; ceilalți elevi ne interesează mai puțin (‘oricum nu-i duce capul; oricum familiilor lor nu le pasă’).

Prin repartiție randomizată:

  • se oferă posibilitatea învățătoarelor cu mai puțin prestigiu să-și dovedească meritul; sunt convins că vor obține rezultate la fel de bune – și, poate, chiar mai bune – decât învățătoarele ‘cu prestigiu’, care au ajuns să se bazeze mult prea mult pe sprijinul suplimentar al părinților;
  • clasele diverse vor duce la acceptarea diversității și la diminuarea atitudinilor rasiste și segregaționiste la elevi și la familiile acestora;
  • pe termen lung, va crește solidaritatea socială.”
Citește și:

 

 

4 comentarii
  1. ”clasele diverse vor duce la acceptarea diversității și la diminuarea atitudinilor rasiste și segregaționiste la elevi și la familiile acestora;
    pe termen lung, va crește solidaritatea socială”
    Clasele “diverse” duc până una alta la înflorirea învățământului particular. Un copil cu CES, unul de etnie romă și unul cu ADHD sunt suficiente motive pentru transferul la particular. Ceea ce statului român îi convine pentru că mai face economii la buget până ce particularii beneficiază de finațarea per elev. Și se mai descurcă aceste școli și la dotări sau consumabile din taxele de la părinți.

  2. Sa presupunem ca la o scoala sunt 2 invatatoare cu stiluri diferite de predare. Una sa zicem ca se axeaza mai mult pe stiinta iar cealalta mai mult pe creativitate.
    Parintii unii ar vrea la o invatatoare iar altii la cealalta. Dar scoala ii impare aleatoriu la una din ele indiferent de preferinte. Uni vor ajunge unde au vrut iar altii nu. E corect, e mai bine asa?
    Nu mai bine fieacare parinte isi exprima optiunea la ce invatatoare ar vrea si abia daca sunt mult mai multe cerinte pentru una din ele si prea putine pt cealalta sa se aplice anumite reguli de impartire?

  3. Foarte bine punctat ! Felicitari !!!
    Am spus intotdeauna ca e usor sa iei un elev de 9 si sa-l duci la 10 si e foarte greu sa duci un elev de 3-4 la 5-6 ! Acolo e o munca titanica si din pacate neapreciata !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate

Avertisment al Comisiei Europene, cu privire la formarea profesorilor în România: “Foarte puțină pregătire practică, mai ales în tehnicile moderne de predare sau în pedagogia incluzivă”

“Formarea inițială a profesorilor oferă foarte puțină pregătire și training practic, mai ales în tehnicile moderne de predare sau în pedagogia incluzivă”, avertizează Comisia Europeană, într-un raport în care critică…
Vezi articolul

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca anunță că vrea să creeze un pol al universităților din Transilvania, după ce a ratat intrarea în primele consorții paneuropene cu finanțare europeană

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca își anunță intenția de a construi “un pol academic în Transilvania”, după ce a ratat primul val de finanțări europene pentru construirea de „Universități europene”. UBB…
Vezi articolul