Constantin Ciofu, directorul Liceului Tehnologic „Grigore Antipa” din Bacău: Am făcut un calcul pe școală și la disciplinele de cultură generală dispar 6,09 norme în 4 ani, pe noile propuneri de planuri-cadru / Dacă într-o școală înseamnă 11%, cred că peste 5.000 de norme vor dispărea la nivel național. Oamenii pleacă

Normele profesorilor care predau discipline de cultură generală și tehnice la liceele tehnologice se vor reduce cu 6,09, respectiv 3,72 în 4 ani, a avertizat directorul Liceului Tehnologic „Grigore Antipa” din Bacău, Constantin Ciofu, în cadrul dezbaterii publice organizate de Ministerul Educației pe tema noilor planuri-cadru pentru liceu, care a avut loc la Iași pe 25 februarie. În urma unei analize a planurilor-cadru, întocmite de acesta, a rezultat că 11% dintre normele profesorilor din școala pe care o conduce vor dispărea. Pe baza acestui procent, directorul a estimat că ar dispărea peste 5.000 de norme în toată țara la disciplinele de cultură generală. Din acest motiv, un număr mare de profesori vor fi nevoiți să părăsească sistemul sau să facă reconversie profesională.

„Am făcut un calcul la nivelul liceului pe care îl reprezint. Acest calcul vizează un ciclu de învățământ – până la sfârșitul anului școlar 2029-2030. La discipline de cultură generală dispar 6,09 norme în acești ani. La ingineri dispar 3,72. În schimb, vor crește normele pe maiștri sau profesori de pregătire, instruire practică la 4,59 și, probabil, în momentul în care ați afirmat că nu scad normele ați adunat cu siguranță global. Global, global, dar oamenii pleacă”, a explicat Constantin Ciofu.

„Domnule secretar de stat, oamenii pleacă. Dacă acest 6,09 la 56 de norme, cât am în școală, reprezintă aproape 11%, dacă facem la nivel național acest procent, ajungem la o cifră foarte mare de norme care se reduc. Cred că peste 5.000 de norme vor dispărea de la cultură generală. Nu vreau să bag în panică pe nimeni, doar vreau să spun că acest pericol ne paște”, a completat acesta.

Directorul a menționat o consecință a reducerii normelor profesorilor care predau materii de cultură generală: cadrele didactice vor apela la reconversia profesională, însă trecerea de la o disciplină la o alta cu totul diferită este dificilă.

„Și ce ne mai paște? Fenomenul de deprofesionalizare. De ce spun lucrul ăsta? Cu siguranță profesorii de discipline de cultură generală, ca să poată rămâne în sistem, trebuie să facă reconversie. Una este să facă reconversie profesorul de matematică, pe TIC sau informatică, alta este să facă reconversie pe alimentație publică sau pe mecanică. Pot să o facă, vor să rămână în sistem, dar calitatea care va fi?”.

Constantin Ciofu a ridicat și problema repartizării computerizare deficitare, care nu încurajează elevul să opteze pentru un liceu tehnologic. Elevii aleg licee teoretice și sunt influențați de părinți, colegi și profesori.

„Copiii care învață în aceste licee nu vin pentru că își doresc liceele astea. Vin pentru că această repartizare computerizată are deficiențe. Se repartizează elevul în baza unei medii și a unor opțiuni. Opțiunea elevului de clasa a IX-a este influențată negativ, de cele mai multe ori, în primul rând de către părinți. Fiecare părinte își dorește ca propriu copil să parcurgă un ciclu de învățământ la un liceu teoretic, fără să știe care sunt cunoștințele, competențele și abilitățile copilului”.

„De cine mai pot fi influențate negativ? De către colegii de clasă. Spiritul de turmă, vă rog să mă scuzați. «Hai să mergem la liceele populare». Mai sunt influențate, îmi pare rău să o spun, de către profesori, care nu vor să se simte jigniți sau nu vor să scadă renumele școlii când se duce la un liceu tehnologic sau, mai nou, la școală profesională”, a mai precizat acesta.

Astfel, liceele tehnologice sunt din ce în ce mai puțin căutate, motiv pentru care profesorii care predau la acestea trebuie să le promoveze pe cont propriu, a subliniat directorul.

„Acest lucru conduce la suprapopularea liceelor teoretice și depopularea liceelor tehnologice. La liceele tehnologice, ca să putem face cifra de școlarizare, merge fiecare profesor cu mașina proprie, pe propria cheltuială, să promoveze oferta de școlarizare. De ce? De ce trebuie să facă profesor lucrul ăsta?”.

El a propus crearea unui buget național la nivelul Ministerului Educației, dedicat achiziționării de materii prime, necesare pentru atelierele de practică în ar trebui să studieze elevii care nu sunt acceptați de agenții economici, dar și elevii de clasa a IX-a, acolo unde personalul și infrastructura permit.

„Vă rog din suflet să militați pentru un buget necesar achizițiilor de materii prime. La ora actuală aceste achiziții se fac din donațiile profesorilor, din donațiile părinților și cum se descurcă școala în relația cu o parte dintre agenții economici”.

„Lipsa de disciplină îl face pe agent să nu fie interesat de acel copil. Ori îi dăm muncă de necalificat, îl punem să spele pe jos, îl punem să spele vasele, ori îl dăm deoparte și chiar îl trimitem acasă. Noi trebuie să avem grijă de acești copii. Trebuie să-i educăm și pe acești copii. Propun ca stagiului de pregătire practică și practica curentă la clasa a IX-a să se facă în ateliere, acolo unde există personal calificat și infrastructură și acei copii care pun probleme agenților, la fel, să facă tot în atelierele școlii.”, a mai adăugat Constantin Ciofu.

De precizat, oficialii prezenți la acest eveniment nu au oferit niciun răspuns problemelor ridicate de directorul liceului.

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a încurajat toți profesorii prezenți la dezbaterea publică de la Iași să își imagineze școala în care predau prin prisma planurilor noilor planuri-cadru, după cum a scris Edupedu.ro.

• „Vă rog, veniți cu analize, cu simulări, cu propuneri noi, astfel încât în final să avem proiecte de planuri-cadru care să fie larg acceptate de sistem, și de elevi, și de părinți, și de profesori, și de autoritățile locale, și de mediul social, economic”, a îndemnat acesta.

În cadrul dezbaterii cu elevii și profesorii Colegiului Național „Mihai Viteazul” din București cu privire la proiectele de planuri-cadru pentru liceu, ministrul a susținut că estimările arată că numărul de norme „per sistem” va crește.

Ieri, la prezentarea raportului săptămânal, Daniel David a declarat că „norma didactică nu este stabilită doar prin ore de predare. Pot fi și alte activități de consolidare, remediale sau alte activități pe care le permite legea”.

Potrivit Legii 198/2023, norma didactică, adică numărul de ore dedicat activităților didactice de predare-învățare-evaluare, de instruire practică și de evaluare curentă a elevilor, se stabilește respectând articolul 207, alineatul 4:

• „18 ore pe săptămână pentru profesorii din învăţământul gimnazial, liceal şi postliceal, pentru profesorii din unităţile şi clasele cu program integrat şi suplimentar de artă şi sportiv, precum şi din unităţile de educaţie extraşcolară, care au dobândit cel puţin licenţierea în cariera didactică;

• 14 ore pe săptămână pentru profesorii din învăţământul preuniversitar care au dobândit gradul didactic I sau titlul de profesor emerit şi care desfăşoară activitate de mentorat;

• 24 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică şi maiştrii-instructori, pentru cei care au dobândit cel puţin licenţierea în cariera didactică;

• 20 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică şi maiştrii-instructori, pentru cei care au dobândit cel puţin gradul didactic I şi care desfăşoară activitate de mentorat”.

De precizat, profesorii care au vechime de peste 25 de ani și grad didactic I beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore săptămânal.

Cât despre prevederea din legea menționată, conform căreia profesorilor cu vechime mai mare de 15 ani și grad didactic Ii se reduce norma, intrarea în vigoare a acesteia a fost amânată.

Informații de context

Ministerul Educaţiei a lansat pe 31 ianuarie în consultare publică proiectul noilor planuri-cadru pentru învăţământul liceal, însă propunerile au stârnit controverse în rândul elevilor, profesorilor și părinților. Principalele nemulțumiri se referă la reducerea numărului de ore pentru o serie de discipline și reducerea unora dintre ele la statutul de discipline opționale.

Ministrul Educației, Daniel David, a explicat, în cadrul evenimentului de lansare a raportului național de alfabetizare matematică din România, că discuțiile privind noile planuri-cadru ar trebui să meargă în altă direcție, nu în cea a numărului de ore și discipline. Acesta a precizat că dorește ca accentul să fie pus pe modul în care disciplinele vor fi predate.

Totodată, ministrul i-a încurajat pe toți cei implicați în educație să aibă o contribuție la aceste documente și a garantat că părerile tuturor vor fi ascultate.

• „Numărul de ore nu mai este alocat unor discipline în primul rând de către Minister, ci au un cuvânt mai important de spus și școala (curriculum de specialitate flexibil) și elevul (CDEOȘ)! Prin această descentralizare încurajăm performanța, pentru a se păstra sau chiar a se crește numărul actual de ore la anumite discipline.”, a transmis acesta.

Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației, a tras un semnal de alarmă cu privire la modul în care propunerile de modificare a planurilor-cadru trebuie făcute. „O propunere constructivă nu este «Vreau mai multe ore de disciplina X». O propunere constructivă este «Uitați, acesta este planul cadru de la filiera, profilul, specializarea X. Aici, la disciplină X, aș vrea mai mult ora cutare, considerând că merită să încărcăm programul elevilor cu o oră în plus pe săptămână» sau explicând că poate există o altă disciplină căreia noi i-am dat un rol mai important”, a subliniat el.

Amintim că proiectele planurilor-cadru se află în dezbatere publică timp de cinci săptămâni. Până pe 6 martie 2025, doritorii pot trimite propuneri și observații referitoare la aceste proiecte pe adresa de email consultare@rocnee.ro.

Procesul de consultare include și patru întâlniri regionale cu prezență fizică, desfășurate în 4 centre universitare din țară, care vor fi urmate de o sesiune online, pe 6 martie, pentru a asigura participarea tuturor celor interesați.

Până în prezent, au avut loc 3 întâlniri, la București (11 februarie), Cluj-Napoca (14 februarie) și Iași (25 februarie). Urmează dezbaterea publică de la Timișoara, care va avea loc pe 4 martie.