Crește abrupt riscul de sărăcie în rândul românilor care au doar școala primară sau liceul

În 2017 România a fost pe locul al doilea de la coadă în privința numărului de persoane aflate în risc de sărăcie, în Uniunea Europeană. Într-un raport publicat recent de Eurostat, Sustainable development in the European Union, care contabilizează progresele făcute de UE pentru împlinirea țintelor propuse, apare legătura directă dintre sărăcie și nivelul de educație. Cel mai mare impact al sărăciei este, potrivit acestor date, în familiile în care părinții au cel mult liceul, iar copiii lor sunt mai mici de 6 ani (peste 64% la nivelul UE).
  • Eurostat pune pe locul al doilea, după șomaj, nivelul de educație al părinților, ca explicație pentru familiile în risc de săracie
  • În ultimii trei ani avem o creștere alarmantă (până la nivelul din 2011) a procentului persoanelor aflate în risc de sărăcie care au doar școala primară, gimnaziu și liceul.

Persoane aflate în risc de sărăcie din rândul celor cu studii medii (maximum clasa a 10-a)

20102011201220132014201520162017ANUL
57.956.356.956.757.150.15156.2PROCENTUL %
SURSA: Eurostat

Cu cât nivelul de educației este mai mare, cu atât sărăcia este mai redusă.

De exemplu, riscul de sărăcie și excluziune socială este prezent în doar 7,1% în rândul populației cu studii superioare, iar procentul scade de la an la an.

La nivel european, România era în 2017 pe locul al doilea, după Bulgaria, în topul statelor cu cei mai mulți oameni aflați în risc de sărăcie sau excluziune socială.

Clasamentul statelor europene după procentul persoanelor aflate în risc de sărăcie (Eurostat)
  1. Bulgaria 38.9%
  2. România 35.7%
  3. Grecia 34.8%
  4. Lituania 29.6%

………

28. Cehia 12.2%

Ce înseamnă oameni aflați în risc de sărăcie?

Într-un mod simplificat este vorba despre oameni afectați de cel puțin una dintre aceste trei forme de sărăcie: venituri insuficiente, deprivare materială severă și lipsa locurilor de muncă.

Total
6
Shares
1 comentariu
  1. Pingback: Site Title
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate

Ministerul Educației nu recunoaşte analfabetismul funcțional: nu există o definiție la nivel internațional. Ecaterina Andronescu: avem 40% analfabetism funcțional

Ministerul Educației susține, într-o clarificare trimisă Edupedu.ro, că “nu există o definiție, un indicator sau o valoare asociate la nivel internațional a noțiunii de analfabetism funcțional”. Documentul este semnat de…
Vezi articolul

INFOGRAFIC Cum arată şcoala în “viziunea Andronescu”. Redenumirea claselor şi eliminarea Evaluării Naţionale de la clasa a IV-a, singura care monitoriza sistemul de educaţie

Renunţarea la denumirea “clasa pregătitoare”, dar şi noua structură a învăţământului primar, învăţământului gimnazial sau a celui liceal, anunţate de Ecaterina Andronescu şi susţinute de documentele puse în dezbatere publică,…
Vezi articolul

Ce-l macină pe un profesor la catedră: Dacă nu eşti o profă suficient de bună? Dacă nu te plac deloc pe tine și materia ta? Dar apoi le auzi vocile cristaline: „Bună dimineața, doamna!”

“Să fii profesor e ca şi cum te-ai urca într-un carusel: pleci într-o dimineață de-acasă cu lecțiile „făcute” (la propriu şi la figurat), plină de energie şi de optimism (în…
Vezi articolul