Crina Neagu, profesor de psihologie: Noi educăm copiii acestei generații, nu pe cei ai generațiilor trecute

5.105 vizualizări
Foto: arhiva personală
Acum că rezultatele concursului de titularizare s-au afișat, am pregătit un nou interviu, acum alături de Crina Neagu, profesor de psihologie și științe sociale, care ne împărtășește o viziune asupra învățării și lucrului la clasă. Acum și pentru viitor.

Interviul este realizat de Ștefan Lefter, elev în clasa a XI-a la Colegiul “Mihail Cantacuzino” din Sinaia, și face parte dintr-o serie de articole prin care Ștefan explorează meseria de profesor, pe care vrea să o urmeze.

Ștefan Lefter: Prin ce trece un profesor de științe socio-umane în ziua de astăzi? Sunt sau nu abordate conceptele din științele socio-umane în plan educațional? Se pune accent pe potențarea lor ca mijloc de cunoaștere personală, cognitivă și a cognitivului?

Crina Neagu, profesor: “În primul rând, vreau să-ți mulțumesc pentru că m-ai ales să particip, alături de colegii mei, la seria de interviuri legate de învățământ pe care o scrii pentru site-ul Edupedu – Știri la zi despre educație.

Legat de întrebarea ta, „prin ce trecem ca profesori de științe socio-umane” pot spune că trecem și azi prin aceleași provocări ca și acum câteva mii de ani 😊. Pe frontispiciul Templului de la Delphi stă scris: “nosce te ipsum”, adică „Omule, cunoaște-te pe tine însuți!”. Acestui îndemn, vechi „de când lumea și pământul” (cum ne place nouă, românilor să ne exprimăm atât de plastic și frumos 😊 ) îi răspund științele socio-umane.

Disciplinele socio-umane predate în învățământul românesc sunt: educaţie civică (ciclul primar), cultură civică (ciclul gimnazial), logică, argumentare și comunicare, psihologie, sociologie, economie, filosofie (ciclul liceal). Deci fie că este vorba de Educația Civică predată în clasele mici sau de Filozofia cu care „se joacă” tinerii claselor a 12-a, prin aceste discipline provocăm și învățăm copiii, mai apoi tinerii să se cunoască pe ei și să cunoască lumea din jur. Cel puțin acesta este obiectivul meu atunci când intru în clasă. Aceste discipline răspund cu succes întrebărilor pe care elevii (și nu numai) și le pun: „Ce este societatea?”, „Cum am evoluat?”, „Ce norme și valori există?”, „Cine sunt eu?”, „Cine sunt eu în raport cu ceilalți?”, „Cum sunt văzut de către cei din jur?”, „De ce abilități, talente, predispoziții dispun pentru a-mi croi un drum în viață?” etc.

Disciplina ”Psihologie”, pe lângă vastul aport informațional pe care îl aduce elevilor (predarea conceptelor specifice ştiinţelor sociale pentru organizarea demersurilor de cunoaştere şi explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaţa reală), are și o puternică latură de autocunoaștere și dezvoltare personală. Educația este un proces ce se poate întinde pe tot parcursul vieții, nu doar în prima parte, așa cum poate am fi tentați să credem, sau până la încheierea anumitor cicluri de studiu din sfera educației formale.

Învățarea pe tot parcursul vieții este un concept din ce în ce mai larg răspândit și promovat atât în lume (în engleză se regăsește sub conceptul de LLL – long life learning), cât și în România. Învățarea pe tot parcursul vieții în cel mai larg sens include toate formele de învăţare: educaţia formală, educaţia non-formală şi educaţia informală. Conform Strategiei Naționale de Învățare pe tot Parcursul Vieții 2015-2020: „Învăţarea informală include autoeducarea, în cadrul căreia persoana nu îşi testează cunoştinţele acumulate, nu este coordonată instituţional şi, de obicei, nu este sistematică.” Se poate spune deci, că dezvoltarea personală este un element important în evoluția societății în ansamblul său, și un aspect important pe care tânărul apoi adultul, va pune accentul pe parcursul întregii sale vieții.

Astfel, prin informațiile pe care le aduc, dar mai ales prin competențele pe care le creează, disciplinele socio-umane au un aport esențial în dezvoltarea acestei capacități de învățare continuă pe care o găsesc extrem de utilă – de unde și practicitatea lucrului de a știi cum să înveți, ce să înveți și prin ce, tocmai pentru a-ți atinge un potențial maxim, adaptabil și util tot timpul în viață.

Ștefan Lefter: La o singură școală sunt prea puține ore pentru un post titularizabil? Cum vă faceți o catedră, o normă și cât efort presupune asta? De ce trebuie să dați Titularizarea în fiecare an?

Crina Neagu, profesor: Un post titularizabil presupune să existe un cumul de 18 ore din aceeași disciplină și respectivele ore să nu fie ocupate. Titularizarea este un concurs pentru ocuparea acestor posturi în funcție de nota obținută. Este necesar să existe acest număr de ore (catedră completă vacantă) pentru a nu mai fi nevoit să repeți concursul anul viitor. Cu toate că se pot cumula cu orele de Consiliere Vocațională (în cadrul claselor cu învățământ dual) și cu Sociologie (clasa a 11-a profil umanist), în zonele cu populație mai mică (deci și cu licee cu număr mai mic de clase), în cazul disciplinei „Psihologie” este mai dificil să se adune acest număr de ore, psihologia predându-se doar în clasa 10-a. Eu sunt profesor la Colegiul „Mihail Cantacuzino” din Sinaia și la Colegiul „Ion Kalinderu” din Bușteni și nu am normă completă. Pentru o completare de normă ar trebui să mai fac naveta undeva în județ, la o școală sau două. Și, cum se știe, nu este chiar ușor să circuli pe valea superioară a Prahovei 😊.

Ștefan Lefter: În perioada aceasta, de vacanță, se vorbește de formarea online a cadrelor didactice. Ați participat la vreun curs? Ce relevanță le găsiți?

Crina Neagu, profesor: Consider că este foarte important pentru cadrele didactice să fie ”în trend” cu tehnologia, iar eu am participat la câteva cursuri de metodică online. Noi educăm copiii acestei generații, nu pe cei ai generațiilor trecute. Și nu putem ști tot! Să recunoaștem. Oricât de tineri am fi. Dacă avem ocazia să învățăm ceva nou, nu înțeleg de ce nu am face-o. Căci doar asta promovăm și insuflăm. După terminarea școlii, tinerii își vor folosi cunoștințele într-o piață a muncii în care este esențial să ai un grad cât mai ridicat de alfabetizare digitală. Acestea fiind ”datele problemei”, în domeniile educației în general și în cel al învățământul formal în special, va fi necesară implementarea, adaptarea și crearea de noi instrumente și metode pentru ca tinerii să fie în aliniament cu societatea în general, și cu piața muncii în special. Pentru că se vede clar: peste 70% din absolvenți lucrează în alt domeniu față de cel pe care îl studiază. Și, mai mult de atât, foarte mulți pot ajunge șomeri și neangajați. Iar aici avem un ciclu, legat de ce spuneam mai sus: trebuie să ținem pasul cu lumea din jurul nostru – digital – la clasă – acasă – în viață. Pandemia a forțat notele digitalizării, cam scrântit, dar era posibil să nu fi trecut așa de repede în online prea curând. Plecând de la școală, serviciu, până la economie, administrație.

Ștefan Lefter: Psihologia și științele educației sunt domenii foarte apropiate, dar puțin căutate. Care ar fi motivul?

Crina Neagu, profesor: Apropo de științele educației, am citit statistica ta dintr-un articol precedent și am remarcat că nu sunt mulți tineri care să-și dorească să îmbrățișeze profesia de dascăl. Motivele sunt multiple: de la cele materiale (slabă monetizare a cadrului didactic din învățământul preuniversitar, slaba dotare materială a școlilor etc.) până la cele de ordin social și moral (profesia de profesor nu are gradul de respect cuvenit și nici relevanță în ochii societății românești). La aceste motive obiective eu consider că se mai adaugă un motiv de ordin subiectiv: este dificil să îți asumi responsabilitatea de mentor la o vârstă așa de fragedă, când încă ești tu însuți în formare și în autodescoperire (căci despre acest aspect este în esență educația).

Este, de asemenea, adevărat că profesia de dascăl necesită să ai „o chemare”, să ai un har dat.  Puțini oameni simt această chemare, iar cei care o simt de pe băncile liceului sunt și mai puțini, ca tine. Consider că aceștia sunt excepția și datorită lor elevii au norocul să rămână cu amintiri extraordinare și cu modele comportamentale care îi vor încânta toată viața.

Dar există și acea categorie de profesori (unde consider că mă încadrez și eu) care considerăm că am acumulat destulă experiență de viață (cunoștințe formale, un anumit grad de înțelegere al societății și al cerințelor acesteia etc.) încât să ne putem prezenta în fața elevilor noștri pentru a-i putea educa corespunzător.

Legat de psihologie, pot spune că raportat la trecut (și mă refer aici la anii 90), cerința legată de această știință și de cele corelate cu ea (psihologia educațională, organizațională, socială etc.) este într-o continuă creștere. Și aici pot să dau un exemplu personal: când am terminat liceul și am ales să dau la Facultatea de Psihologie cei din jur mă întrebau de ce aș dori să lucrez ”cu nebunii”. Acum, după 20 de ani, oamenii au o cu totul și cu totul altă abordare. Societatea a învățat să facă diferența dintre un psiholog și un psihiatru. Oamenii au mai multă încredere să meargă la psiholog decât aveau acum ceva timp. Ceea ce demonstrează tendința către dezvoltare personală la care făceam referire la începutul interviului.

Ștefan Lefter: În final, vă rog să îmi spuneți câteva cuvinte despre dumneavoastră și activitatea pe care, prin acest interviu, clasele dumneavoastră o apreciază mult.

Crina Neagu, profesor: Vreau să-ți mulțumesc încă odată pentru aprecierea pe care o primesc de la voi și sunt recunoscătoare că pot face parte din viețile voastre.

Când am ales să studiez psihologia, acum 20 de ani, nu mi-am propus să devin profesor, doream să cunosc mai bine oamenii și să-i ajut să se exprime, să se cunoască pe ei înșiși mai ușor. În facultate am studiat Psihologia socială, un domeniu care m-a fascinat (Psihologia socială este subdomeniul psihologiei care studiază comportamentul individual în context social). Fără să știu atunci conceptul științific sau tendințele sociale, m-am îndreptat ușor către dezvoltarea personală. Cu timpul, ideea de a lucra cu tinerii și adolescenții în formare, pentru a-i ajuta să își dezvolte competențe și valori de adaptare, de cunoaștere, de  interacțiune socială s-a concretizat în meseria de profesor.

Apreciez foarte mult curajul și atitudinea proactivă, creatoare a elevilor și sunt foarte fericită că pot face parte din viața lor. Cu toate că, formal, eu sunt cea care dețin cunoștințele, la nivel de interacțiune umană, fiecare oră a noastră creează o plusvaloare atât pentru voi, cât și pentru mine.”

Citește și:

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

6 comentarii
  1. Stimata doamna, eu vorbesc de formarile din vara promise de minister. Nu ma luati pe mine cu Prahovs si digitalnation din mai, unde oricum inscrierea nu este individuala. Vreau sa stiu ce fotmare a asigurat ministerul ca eu sa pot proiecta, adapta, preda materia online, asa cum mi a bagat pe gat in fisa postului?? Ce inseamna asta? Chiar atata prosteala pe fata si lumea crede. Oameni buniiii, NU S-A FACUT NICIO FORMARE DUPA NICIO VACANTA!!! Va rog sa intelegeti ca e o minciuna. Nu am primit nicio masca, nicio tableta, nicio formare, nicio indrumare. Nimic. Absolut nimic.

  2. Asteptam momentul cand cei de la CMC Sinaia vor prezenta si interviurile profesorilor de la disciplinele reale (matematica, informatica, chimie), discipline care au un impact imediat in economie si societate. Acest liceu a continuat sa decada incepand cu anii 2010, calitatea elevilor din prezent fiind cu mult sub ceea ce era in urma cu peste 15 ani, apropiindu-se de nivelul scolilor profesionale de pe vremuri denumite SAM (Scoli de Arte si Meserii). Ca de exemplu, la Colegiul Mihail Cantacuzino Sinaia se putea intra in anii 2005 la specializarea mate-info cu o medie peste 8.60 la examenul de capacitate. In prezent la aceasta specializare se poate intra cu orice medie, chiar cu note sub 5 la evaluarea nationala, colegiul avand prea multe locuri pentru elevi. La Colegiul Ion Kalinderu din Busteni situatia este si mai grava, estimez ca peste 70-80% din elevi au obtinut doar note de 2 (doi) si 3 (trei) la matematica la testele nationale. Ce se poate face in acest caz in absenta unui invatamant dual profesional?

    1. “discipline (reale) care au un impact imediat”… alt prof’ de mate frustrat ca nu face pregatire… Stii cat am “folosit” din matematica intensiva de la CMC profil real ?!! RASPUNS: 5%… evident cu un impact imens in “Ieconomie”… pacat ca n-am facut psiholgie…

  3. La ce formare online ai participat, madam? Ca nu a mai inceput nimic. Am incercat efectiv sa ma strecor prin formari in alte judete si nu accepta inscrieri. Jumatate din ccd uri sunt inscrisr sau nu au cursuri sau nu au decat pe oferta veche si cu bani. Ce formare, inde e formarea , marea formare anuntata de anisie pentru vacanta???

    1. Bună, am participat la un curs susținut de Casa Corpului Didactic Prahova și la unul al celor de la digitalnation.ro, în plus am urmărit multe tutoriale și articole din .com

      1. Madam Anisie a anuntat ca in vara porneste formarea profesorilor. Nimic in CCD Arad, Bacau, Botosani, Buzau, Iasi-inchis, gazduieste mobilitatea in locul isj inchis pe caz de covid. Sa continui? Lista poate continua. Unde e fomarea din vacanta de vara anuntata de Anisie???? UNDE? Nu le e rusine sa minta poporul cu televizorul??

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

ANALIZĂ Paradoxul cadourilor pentru educatoare și profesori la privat, explicat de un psiholog și un antropolog. De unde vine febra cadourilor dezbătute pe Whatsapp?

Câți bani punem pentru doamna și ce luăm? “Atențiile” pentru profesori și educatoare monopolizează zilele acestea discuțiile dintre părinți, pe grupurile de Whatsapp. Iar febra strânsului de bani pentru profesori…
Vezi articolul

OFICIAL Pentru toți profesorii din preuniversitar anul acesta școlar nu se fac decât cursuri de formare continuă în sistem online, iar evaluarea finală va fi tot online pe bază de portofoliu / Furnizorii trebuie să obțină avizul Comisiei Speciale de Acreditare din minister

În anul școlar 2020-2021 nu se desfășoară activități de formare continuă în sistem față-în-față sau blended-learning, ci doar în sistem online, asta prevede ordinul nr. 5.767 din 15 octombrie 2020…
Vezi articolul

Răzgândirea ministrului Educației: Uniformele se transformă într-o “eşarfă, o pălărie, ceva, un semn distinctiv”, în recomandările către școli / Ce a decis instanța, cu privire la obligativitatea uniformei

“Nu ştiu dacă uniforma este neapărat necesară; o eşarfă, o pălărie, ceva, un semn distinctiv i-ar fi ajutat pe paznici, poate şi pe profesorul de serviciu să îl detecteze pe…
Vezi articolul