Cum a dispărut un articol dintr-un jurnal german de chimie, pentru că obiecta față de eforturile de sprijinire a diversității

670 de vizualizări
Sursa: captura Wiley Online Library
Ultimele zile au fost martorele unor evenimente rare în media: sub presiunea publicului și a propriilor angajați, două publicații s-au lepădat de câte un articol pe care îl publicaseră, din cauza conținutului acestuia. Dacă povestea de la New York Times, unde un articol de opinie al unui senator care făcea apel la folosirea armatei împotriva protestatarilor a atras acuzații de fascism, a făcut turul Internetului, al doilea caz a tulburat lumea cercetării, dar nu prin informații științifice, ci prin atitudinea autorului la adresa eforturilor de sprijin al diversității în lumea științei.

Publicația germană Angewandte Chemie a șters, vineri, un eseu de opinie intitulat “Reflecții asupra actualei stări de fapt”, articol venit ca răspuns la eseul “Sinteza organică – încotro?”, publicat acum 30 de ani. Redactorul-șef al Angewandte Chemie a spus că eseul a fost șters deoarece nu reflectă valorile publicației, a cărei responsabilitate nu este doar de a difuza cunoștințe de încredere, ci și să ia poziție în fața “dicriminării, nedreptății și inechității”. Reprezentantul AC arată că aceasta apreciază valoarea diversității de opinie pentru a alimenta schimbarea și dezbaterea, dar că acel eseu nu-și avea locul în jurnal.

Ce spunea acel articol?

RetractionWatch notează că materialul șters, semnat de profesorul Tomáš Hudlický de la Universitatea Brock din St. Chatharines, Ontario (Canada), susținea că eforturile de promovare a diversității în domeniul chimiei afectau rezultatele științifice.

Autorul, așa cum e citat de sursa menționată, susținea că statutul preferențial acordat femeilor și minorităților în lumea academică, ar fi contraproductiv deoarece ar rezulta în discriminare față de candidații cei mai merituși. Autorul afirma că asemenea practici ar fi ajuns până acolo încât apartenența unui candidat la “grupuri sociale preferate” ar avea o importanță mai mare decât calificările sale.

ReactionWatch notează că eseul a stârnit un val de reacții negative pe Twitter, unde afirmațiile sale au fost interpretate drept discriminatorii. Și este citat și autorul, potrivit căruia “Nimic nu a avut drept scop să inflameze spiritele, dar se pare că unora nu le-a plăcut”.

Printre opiniile exprimate pe Twitter, citate de site-ul menționat:

  • “Acest individ afirmă că, dacă sunt admiși mai mulți minoritari și mai multe femei, bărbații albi ar avea mai puțin timp de antenă”
  • “Un pas mai lipsea până să afirme că cine nu este bărbat alb e acolo doar pentru că e angajați de dragul diversității”
  • Iar Institutul Canadian de Chimie și Societatea Canadiană pentru Chimie, al căror membru este profesorul Hudlický, au emis un punct de vedere comun în care se declară “îngrozite” de articolul în cauză și condamnă perspectiva autorului față de diversitate și incluziune. Cele două organizații arată că: “din perspectivă istorică, știința a exclus femeile și comunitățile marginalizate. Ca studenți, profesori, cercetători și profesioniști în domeniul chimiei, recunoaștem că această excludere sistemică a lipsit lumea chimiei, a ingineriei chimice și tehnologiei chimice de talent și diversitate”.

 


2 comments
  1. Despre azot : se poate ridica punctul de fierbere sau de topire ? Mă gândeam la clima . In timpul fierberii sau topirii a se introduce o substanță care sa stopeze una din cele două .

  2. Asa zisa “Corectitudine politica” e pe punctul de a ingropa Occidentul.
    Vor veni insa chinezii care-i vor invata rapid pe occidentali corectitudinea politica marca Hong Kong…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

VIDEO Robert Chiș-Ciure, neurocercetător român la International Centre for Neuroscience and Ethics: O poziție academică permanentă într-o universitate din România, pentru un profesor asistent, se plătește cu 3.500 de lei net, în București. Cum putem avea cercetare cu un asemenea salariu de debut?

Cum poate avea România cercetare dacă un profesor asistent debutant, într-o universitate din București, primește un salariu de 3.500 de lei net, spune cercetătorul român Robert Chiș-Ciure. Acesta a participat…
Vezi articolul

Scrisoare fără precedent de susținere a directorului celui mai mare proiect de cercetare din România: peste 100 de cercetători, ingineri, doctoranzi de la Laserul de la Măgurele anunță că îl sprijină pe Nicolae Zamfir, ținta unor “tentative de discreditare”

O bună parte din cercetătorii de la Măgurele fac front comun în sprijinul directorului celui mai mare proiect de cercetare din România, Nicolae Zamfir. “Subsemnații, cercetători la Centrul ELI-NP, protestăm…
Vezi articolul