Cum influențează educația părerile românilor despre epidemia Covid-19, vaccinare și starea de urgență – Concluziile ultimului studiu IRES, care spune că 4 din 5 români ar renunța la libertăți în schimbul siguranței, iar 1 din 3 nu s-ar vaccina

Sursa Foto: Unicef
Patru din cinci români spun că ar renunța la drepturi și libertăți pentru a rămâne în siguranță într-o criză precum cea cauzată de Covid-19. O treime spun că nu s-ar vaccina sub nicio formă, iar jumătate cred că virusul este mai puțin periculos pe cât se crede. Jumătate cred că statul a ascuns informații importante, iar o treime văd încă statul ca pe un partener de încredere. Acestea sunt o parte dintre concluziile unui studiu despre impactul stării de urgență, dat luni publicității de IRES. Ce efect are nivelul educației în felul cum românii și-au format opiniile în această perioadă? EduPedu.ro vă prezintă concluziile studiului, dar și efectul studiilor asupra opiniilor respondenților, așa cum reiese din prezentarea institutului de cercetare.
  • Studiul (versiunea detaliată aici) a fost realizat pe un eșantion de 1.027 indivizi de 18 ani și peste. Eșantionul este declarat drept reprezentativ la nivel național, cu o eroare maximă tolerată de +/-3,1%. El a fost realizat în perioada 13-14 mai prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de calculator)

Cele “10 concluzii după starea de urgență”, conform IRES:

#1. 8 din 10 români spun că ar renunța la drepturile și libertățile lor pentru a rămâne în siguranță într-o situație de criză similară celei generate de virusul SARS-CoV2.

#2. Peste 4 din 10 români ar fi dispuși să se vaccineze împotriva COVID – 19 odată ce ar exista un vaccin omologat, dar 33% spun că nu s-ar vaccina sub nicio formă. 6 din 10 români ar fi dispuși să se testeze în schimbul primirii unui ”pașaport de imunitate.

#3. Aproape jumătate dintre români cred că virusul SARS-CoV2 este mai puțin periculos pe cât se crede, în timp ce 1 din 5 români apreciază că este chiar mai periculos.

#4. Jumătate dintre români cred că statul a ascuns informații importante în această criză și același procent cred că statul și presa au avut o înțelegere pentru a trunchia, denatura sau limita informații cu privire la COVID – 19.

#5. Doar o treime dintre români mai văd statul ca pe un partener de încredere.

#6. România va ieși mai dezbinată după criza generată de pandemia de COVID – 19, cred jumătate dintre români.

#7. Viitorul sigur devine grija principală pentru mai mult de jumătate dintre români.

#8. Apropierea celor dragi este lucrul cel mai de preț care le-a lipsit românilor în perioada stării de urgență.

#9. Aproape 1 din 3 români se așteaptă ca situația financiară proprie să se degradeze după 15 mai.

#10. Peste jumătate dintre români cred că situația economică a țării se va degrada după ieșirea din starea de urgență.

Cum au răspuns românii intevievați și ce influență a avut nivelul educației:

1. Care este lucrul cel mai de preț care v-a lipsit în această perioadă de criză?

Sursa: IRES

Cel mai mult au lipsit: apropierea celor dragi (49%), drepturile și libertățile (24%), călătoriile/vacanțele – 13%, socializarea – 10%

Potrivit notelor IRES, persoanele cu educație scăzută au răspuns, în proporții mai ridicate, că cel mai mult le-a lipsit apropierea celor dragi (la fel au răspuns vârstnicii, persoanele din mediul rural, votanți PSD).

2. Ce activității au făcut mai mult sau mai puțin în perioada stării de urgență?

Sursa: IRES

Românii spun că au navigat mai mult pe internet, că s-au uitat mai mult la TV și la filme. O treime spun că au gătit mai mult decât obișnuiau, o cincime au mâncat mai mult.

Persoanele cu educație înaltă au răspuns mai degrabă că au navigat mai mult pe Internet. Persoanele cu educație redusă au raportat cele mai mici creșteri ale activităților de nagivare pe internet, privitul la televizor, vizionarea de filme sau vorbitul la telefon, dar toate categoriile de public au raportat astfel de creșteri.

3. Care este principala lecție învățată în criză?

Sursa: IRES

Aproape 1 din 5 români spun că principala lecție învățată pe perioada crizei generată de pandemia de COVID – 19 este importanța igienei. 10% dintre participanții la studiu declară că au conșientizat importanța celor dragi, 9% vorbesc despre importanța sănătății, iar 7% despre importanța respectării indicațiilor autorităților și responsabilitate.

Persoanele cu educație scăzută, alături de vârstnici și votanții PNL, sunt mai optimiste în privința șanselor ca lucrurile să revină la normal până în iunie.

4. Credeți că acest virus este atât de periculos pe cât se crede?

Sursa: IRES

Rezultate: Este mai periculos – 20%. Este atât de periculos pe cât se crede – 26%. Este mai puțin periculos – 49%

Persoanele cu educație scăzută, dar și cei cu vârste de cel mult 50 de ani, cei care locuiesc în mediul rural și respondenții din Moldova cred mai degrabă că virusul e mai puțin periculos. De asemenea, respondenții cu educație scăzută, asemenea celor din mediul rural, celor din Moldova și votanților USD-PLUS tind să creadă mai mult că autoritățile au exagerat gravitatea pandemiei. Respondenții cu studii superioare, persoanele cu vârste între 51-65 de ani și votanții PNL cred mai degrabă opusul.

5. Cine cred românii că a decis în mai mare măsură cum se va acționa în țara noastră?
35% – specialiștii; 56% – politicienii

Sursa: IRES

Persoanele cu educație ridicată, cele de peste 51 de ani și votanții PSD, PNL și USR-PLU au crezut mai mult decât media în existența specialiștilor.

6. Întrebarea: Credeți că statul român și presa au avut o înțelegere pentru a trunchia, denatura sau limita informațiile cu privire la Covid-19?

Sursa: IRES

Da -50%, Nu – 45%

Peste jumătate dintre români, indiferent de nivelul studiilor, apreciază că mass media a informat corect publicul pe parcursul crizei. Dar dintre cei care afirmă că media nu au informat corect, 46% au educație înaltă, comparativ cu 37% studii reduse.

Numărul celor care consideră că statul a ascuns informații importante este la fel de mare, indiferent de nivelul studiilor

În privința unei înțelegeri stat-presă, peste jumătate dintre respondenții cu studii reduse au crezut într-o astfel de înțelegere (41% – studii înalte)

7. În ce măsură statul este văzut ca partener de încredere, după criză:

Sursa: IRES

în foarte mare măsură – 6%; mare măsură – 30%; în mică măsură – 41%; în foarte mică măsură 21%

Persoanele cu educație ridicată și vârstnicii, alături de votanții PNL și USR-PLUS, tind să crediteze cu mai multă încredere statul

Respondenții cu educație scăzută, dar și votanții PNL ș USR-PLUS tind să crediteze mai mult ideea că România va ieși mai unită din această perioadă

8 din 10 români spun că ar renunța la drepturi și libertăți pentru a rămâne mai în siguranță. Mai dispuși să renunțe la drepturile și libertățile lor sunt persoanele cu educație scăzută, cele din mediul rural, cele din Transilvania și Banat, femeile și respondenții de 51-65 de ani, dar si cei care spun că ar vota cu PNL sau USR-PLUS

8. Cea mai mare grijă după această criză:

Sursa: IRES

Un viitor sigur – 55%; banii – 17%; locul de muncă – 11%; starea de sănătate – 9%

Persoanele cu educație medie și superioară sunt mai preocupate mai degrabă pentru un viitor sigur. Pentru cele cu o educație scăzută, grija banilor este importantă într-o măsură mai mare.

9. Testare și vaccinare:

Sursa: IRES

61% s-ar testa pentru a primi pașaport de imunitate la Covid-19, 37% – nu; 44% ar fi dispuși să se vaccineze imediat ce ar fi omologat un vaccin, 33% – sub nicio formă, 22% ar avea rețineri

Repondenții cu educație scăzută (și cei din mediul rural și din Moldova) sunt mai reticenți la testare decât media

50% dintre respondenții cu educație scăzută ar fi dipuși să se vaccineze, comparativ cu 44% în cazul celor cu educație înaltă sau 40% – educație medie. Cei cu educație înaltă ar avea unele rețineri în proporție de 28% (17% în cazul celor cu educație scăzută). 32% dintre respondenții cu educație redusă spun că nu s-ar vaccina sub nicio formă (26% în cazul celor cu educație înaltă, 35% – educație superioară).

10. Cum vor evolua lucrurile, după ieșirea din starea de urgență:

Sursa: IRES

Persoanele cu educație redusă tind mai degrabă să creadă că numărul îmbolnăvirilor se va ameliora, la fel și în cazul posibilității de a călători în străinătate

Toate categoriile, după educație, cred mai degrabă că situația economică se va degrada, dar persoanele cu educație ridicată cred în mai mare măsură acest lucru decât cei cu educație redusă.

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO: RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate

Extremele de acasă – Oana Moraru: Un copil cu părinți nediscriminatoriu permisivi, inconstanți, indeciși, superprotectivi, este la fel de rănit sufletește ca cel care este bătut acasă

“Suntem într-o mare eroare dacă ne imaginăm că educarea lor în clase ar trebui să se facă numai pe fascinație, atragere hipnotică spre învățare. Că e rolul dascălului să-l ‘păcălească’…
Vezi articolul
Contestații BAC

Evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a “au fost făcute de nespecialiști în evaluare educațională”. Nu ai nevoie de inspectorate să-ți facă propuneri de îmbunătățire a performanțelor elevilor – analiza cercetătorului Dacian Dolean

“Plătitorul de taxe din România plătește un preț foarte scump pentru lipsa de competență în domeniul științelor educației”, avertizează cercetătorul Dacian Dolean, după ce Ministerul Educației a publicat rezultatele Evaluărilor…
Vezi articolul