Cum sunt plătiți profesorii români, comparativ cu cei din alte țări europene: printre cele mai mari creșteri salariale din ultimii ani, dar tot cu mult în urma celor din statele vest-europene – raport Eurydice

7.144 de vizualizări
Foto: © Sergey Novikov – Dreamstime.com
România se numără printre țările europene cu cele mai mici salarii pentru profesori, dar și cu cele mai mari creșteri salariale din ultimii ani, potrivit ultimului raport Eurydice pe tema salarizării cadrelor didactice în Europa, dat publicității luni, cu ocazia Zilei Educației. Raportul, bazat pe datele aferente anilor 2018-2019, arată că salariul anual al profesorilor din România, una dintre țările cu cel mai mic PIB per capita din UE, pornește de la mai puțin de 9.000 de euro și ajunge, la vârful carierei, în jurul a 14.000 de euro anual.

Analiza Eurydice arată, între altele, că cele mai multe țări central și est-europene din UE, inclusiv România, înregistrează de patru ani cea mai mare creștere a salariilor primite de profesorii aflați la început de carieră. România se află, la acest capitol, în același grup cu Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria și Slovacia, unde veniturile profesorilor au crescut datorită unor măsuri luate pe parcursul mai multor ani.

  • Spre deosebire de acestea, salariile au crescut minim sau deloc în țări precum Grecia, Portugalia, Luxemburg, Albania, Bosnia-Herțegovina, Elveția, Liechtenstein și Muntenegru.

În România, ca în Bulgaria, Letonia, Ungaria, Polonia și Slovacia, salariul pentru profesorii la început de carieră este sub pragul de 9.000 de euro pe an. Aceste țări, notează Eurydice, sunt și țările UE cu cel mai redus PIB per capita. Salarii similar de mici sau mai mici se găsesc în Albania, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord, Turcia și Serbia.

Spre comparație, aceste salarii se ridică la 22-28.000 de euro în țări precum Marea Britanie, Franța, Italia, Portugalia, iar cele mai mari salarii sunt în Danemarca, Germania, Luxemburg, Elveția, Islanda, Liechtenstein și Norvegia – țările cu cel mai mare PIB per capita. În Liechtenstein, salariile de pornire se ridică la 70-90.000 de euro anual.

La nivel european, arată același raport, există diferențe semnificative în progresul salarial. În țări ca Marea Britanie, salariul crește rapid în primii ani de carieră și considerabil mai lent mai târziu, în altele evoluează constant. Dacă în Portugalia salariul la apogeul carierei este de peste două ori mai mare decât cel de pornire (după 34 de ani de muncă), creșterea este de 97% în Grecia (după 36 de ani de muncă) sau de 90% în Austria sau Ungaria după 34, respectiv 42 de ani.

  • În România, creșterea este de circa 78% după 40 de ani. În Franța, după 29 de ani de catedră, creșterea este de circa 73%. Creșterea este considerabil mai mică (până în 32%) în țări ca Germania sau Suedia.

Eurydice notează că România a avut cea mai mare creștere a salariului de pornire, ajustat la inflație, între 2014-2015 și 2018-2019: 181% pentru nivel preșcolar și primar, 164% pentru profesorii din învățământul secundar (prin asumarea plății contribuțiilor sociale). Comparativ, în Bulgaria au crescut cu 51%, în Letonia și Lituania cu puțin peste 60%, în Cehia (învățământ preșcolar) – cu 50%.

Același document arată că România se numără printre acele sisteme educaționale europene unde directorii de școală sunt plătiți diferențiat și primesc venituri pentru activități administrative (celelalte țări din acest grup: Bulgaria, Danemarca, Italia, Malta, Olanda, Islanda, Macedonia de Nord, Turcia). În cazul directorilor, România se numără într-un grup de opt țări unde salarizarea e influențată de mărimea școlii.

Salariile de bază, brute, anuale ale profesorilor români, conform datelor agregate de Eurydice (brut, 2018-2019):

  • Salariul de pornire – 8.413 euro
  • Salariu după 10 ani de experiență – 9.913 euro
  • Salariu după 15 ani de experiență – 10.496 euro
  • Salariu la apogeul carierei (circa 40 de ani) – 14.938 euro
Salariile profesorilor din Romania, conform EDUSAL/Eurydice
Raportul detaliat poate fi consultat aici

Foto: © Sergey NovikovDreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


5 comments
  1. Bani…. Da! Și banii sunt buni, dar m-am saturat și sa mi se ceara sa fac performanta cu mâinile goale! Vreau laptop, imprimanta, consumabile, vreau materiale didactice, vreau colective de elevi de max 20 și multe altele…

    1. Să nu cumva sa va sptiți de atâtea sarcini…apropo, PSD vă mulțumește pentru ultima generație de incompetenți și analfabeți funcționali și va transmite “la mai multi și la mai mare”
      Cred că a vrut să vă mulțumească și pentru celelalte 30 generații, dar s.au luat cu alegerile și au uitat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cine este noul ministru al Educației din Franța. Fosta jucătoare profesionistă de tenis Amélie Oudéa-Castéra, colegă de promoție la facultate cu președintele Macron, preia un mega-portofoliu al Educației, Sportului și Jocurilor Olimpice

Noul ministru al Educației din Franța, după ce fostul deținător al portofoliului, Gabriel Attal, a devenit premierul Republicii, este Amélie Oudéa-Castéra, o fostă jucătoare de tenis care a absolvit Școala…
Vezi articolul

Prima reacție la OUG-ul din educație care le permite universităților să înființeze societăți comerciale. Remus Pricopie: Nu este exclus să aflăm că nu educația și știința sunt cele care contează, ci satisfacerea intereselor „comerciale” ale unor grupuri preocupate de orice altceva decât de cercetare

Prima reacție la adoptarea în termen record de către Guvernul Ciucă a Ordonanței de Urgență care modifică Legea actuală a Educației, pentru a le permite universităților să înființeze societăți comerciale.…
Vezi articolul

EXCLUSIV Mircea Miclea: Rezultatele de la Evaluarea Națională reflectă o funcționare cosmetizată a sistemului, oglindesc efortul părinților de a asigura meditații și ocolesc deficitele din ultimii 2 ani. Ce nu au putut cosmetiza este diferența mult prea mare dintre mediul rural și mediul urban. Copiii din rural au obținut de 3 ori mai multe medii sub 5 decât cei din urban

Rezultatele obținute de elevi la Evaluarea Națională 2022, cu un procent al mediilor peste 5 care a ajuns pentru prima dată peste nivelul dinaintea introducerii camerelor de luat vederi în…
Vezi articolul