Cum pot adolescenții să-și protejeze sănătatea mintală, în timpul pandemiei de coronavirus. Psihoterapeuta Lisa Damour, pentru UNICEF: Ne putem depăși sentimentele dureroase trăindu-le și înfruntându-le direct

3.291 de vizualizări
Cum pot adolescenții să-și protejeze sănătatea mintală
Lisa Damour / Foto: Captura Youtube.com
UNICEF publică 6 strategii pentru tinerii care se confruntă cu noua normalitate temporară: izolarea în case alături de părinți și închiderea școlilor. Experții organizației pentru copii au contactat-o pe Lisa Damour, psihoterapeută specializată în consilierea adolescenților, directoarea Centrului de Cercetări asupra Psihologiei Fetelor din cadrul Liceului “Laurel” din Shaker Heights, Ohio, editorialistă la New York Times, pentru a afla cum pot trece mai ușor adolescenții peste izolarea și schimbările de rutină aduse de pandemi de coronavirus (COVID-19).

Cu școli închise și evenimente anulate, mulți adolescenți ratează activități importante, dar și interacțiuni obișnuite, de zi cu zi, cum ar fi discuțiile cu prietenii sau participarea la clasă, scrie UNICEF, în materialul dedicat adolescenților. 

Cum pot adolescenții să-și protejeze sănătatea mintală

1. Acceptați că anxietatea este absolut normală

Dacă închiderea școlilor și titlurile alarmiste vă provoacă neliniște, să știți că nu sunteți singurii care simt asta. De fapt, aceasta este reacția normală“, notează organizația.

Psihoterapeuta Lisa Damour spune că anxietatea este o funcție normală și sănătoasă, care ne alertează în caz de pericol și ne ajută să luăm măsuri de protecție”. „Anxietatea te ajută să iei deciziile necesare în situația actuală: să nu îți petreci timpul cu alte persoane sau în grupuri mari, să te speli pe mâini și să nu îți atingi fața”, susține aceasta, precizând că tot acesta este și mecanismul care ne face să „avem grijă de ceilalți oameni din comunitatea noastră, să ne gândim și la cei din jurul nostru.

2. Diversificați-vă activitățile

Psihologii știu că, atunci când ne aflăm în situații dificile de durată, este bine să împărțim problemele în două categorii: cele în privința cărora putem face ceva și cele în privința cărora nu putem face nimic,” spune dr. Damour.

În condițiile actuale, există o modalitate care ne ajută să facem față situației: să ne ocupăm timpul cu diverse activități: să ne facem temele, să vedem un film preferat sau să citim o carte înainte de culcare.

3. Găsiți noi căi să țineți legătura cu prietenii

Dacă vreți să vă petreceți timpul cu prietenii, menținând totodată distanța socială, rețelele de socializare sunt canale de comunicare excelente. Fiți creativi: acceptați o provocare Tik-Tok, cum este #safehands. „Sub nicio formă nu aș subestima creativitatea adolescenților”, spune dr. Damour. „Intuiția îmi spune că vor găsi căi de a ține legătura online unii cu ceilalți diferite ce cele folosite până acum.”

Dar psihoterapeutul avertizează că „accesul nelimitat la ecrane și la rețele sociale nu este o idee bună. Nu este sănătos, nu este inteligent și îți poate amplifica anxietatea”.

4. Faceți lucruri pentru voi înșivă

V-ați dorit vreodată să învățați ceva nou, să citiți o carte sau să studiați un instrument muzical? Acum este momentul! Concentrându-vă asupra voastră și găsind modalități de a folosi timpul nou-găsit, reușiți să vă protejați sănătatea mintală în mod productiv.

Am făcut o listă cu toate cărțile pe care vreau să le citesc și cu lucrurile pe care am tot spus că le voi face”, spune dr. Damour.

Când vine vorba de sentimentele dureroase, singura cale de ieșire este să le simțim pentru a le putea depăși

5. Dați frâu liber sentimentelor

Este teribil de frustrant să ratăm evenimente cu prietenii, hobby-uri sau meciuri. „Acestea sunt pierderi importante. Pentru adolescenți sunt, pe bună dreptate, foarte supărătoare”, spune Damour.

Cea mai bună cale de a face față acestor dezamăgiri? Dați-vă voie să le simțiți. „Ne putem depăși sentimentele dureroase doar trăindu-le și înfruntându-le direct. Dați-i înainte și fiți triști, iar dacă veți reuși să vă lăsați să simțiți tristețea, veți începe rapid să vă simțiți mai bine.”

Fiecare își manifestă sentimentele în felul său. „Unii copii se vor exprima prin artă, alții vor dori să vorbească cu prietenii și să se folosească de tristețea comună ca mijloc de legătură într-o vreme când nu pot fi alături fizic, iar alți copii vor dori să afle cum pot contribui la băncile de alimente”, spune Damour.

6. Fiți buni cu voi și cu ceilalți

Unii adolescenți au fost supuși bullyingului și abuzurilor la școală din cauza coronavirusului. „Reacția martorilor la abuz este cea mai bună modalitate de a sancționa orice formă de bullying”, spune Damour. „Nu trebuie să ne așteptăm ca cei vizați, copii și adolescenți, să-i înfrunte pe agresori, ci trebuie să îi încurajăm să caute ajutor și sprijin la prieteni sau adulți”, susține aceasta.

Dacă vedeți că un prieten este supus intimidării, abordați-l și încercați să-i oferiți sprijin. Dacă nu faceți nimic, victima va simți că toată lumea este împotriva sa sau că nimănui nu îi pasă. Cuvintele voastre pot schimba lucrurile în bine.

Acum, mai mult ca niciodată, trebuie să fim atenți să nu distribuim sau să postăm lucruri care îi pot răni pe ceilalți, avertizează psihoterapeutul.

Foto: Captură Youtube.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cine este Marcel Boloș, propus ministru la Cercetare-Digitalizare: fost ministru al Fondurilor Europene și autor al primei variante de PNRR, în care majoritatea banilor pentru Educație ajungeau la Colegiile Centenare / “Tehnocrat” și preot, doctor în contabilitate și management, unul dintre doctorate – omis în cel mai recent CV

Marcel Boloș, om cu 20 de ani de activitate în administrația locală și centrală și cu experiență în domeniul fondurilor europene, fost ministru aflat chiar în cărți, acum doi ani,…
Vezi articolul

Ce spune despre elevii români TIMSS 2019, testarea care a arătat că România are cel mai mare analfabetism științific funcțional din UE: Multe exerciții teoretice și prea puține experimente, mulți elevi care merg înfometați la școală, inegalități / Recomandările Raportului de țară

Aproape jumătate dintre elevii români simt că le e foame când ajung la școală și la fel de mult spun că au puține cărți în casă, mulți reclamă agresivitate între…
Vezi articolul

Doar 1 din 50 de studenți români din peste 30 de universități din țară au beneficiat de o mobilitate academică internațională – analiză realizată de Alianța organizațiilor studențești / ANOSR: Mobilitățile „nu reprezintă un obiectiv fundamental” pentru instituțiile de profil

Mai puțin de 3%din totalul studenților înscriși în universitățile participante la o cercetare de specialitate au aplicat pentru o mobilitate internațională de studiu sau de practică, iar dintre aceștia și…
Vezi articolul

Daniel David, despre absenteismul elevilor la examenele naționale, cercetat pentru prima dată de Institutul pentru Științele Educației: Știm care sunt cauzele, știm ce ar trebui făcut, așteptăm resursele. Teama mea este că și dacă am avea resurse, de multe ori am observat că autoritățile din zona educației nu înțeleg nevoia specialistului

Daniel David, profesor de psihologie clinică și științe cognitive clinice, rector UBB, spune că ne aflăm “într-un moment de decizie, dacă vrem să facem ceva”, după ce au fost publicate…
Vezi articolul