Educație Statistici Știri

Curtea de Conturi: Şcolile din România au primit de la primăriile şi consiliile judeţene doar 0,6% din totalul finanţării pe anul 2016. Echivalentul a 21 de lei pe elev, pe an

Citire în 5 min
Subfinanţarea cronică a Educaţiei şi şcolilor româneşti este reflectată în cel mai recent Raport de audit al performanței privind finanțarea învățământului preuniversitar, în perioada 2014-2016, făcut de Curtea de Conturi. În anul 2016, primăriile și consiliile județene au contribuit la finanțarea școlilor cu suma de 65.087.355 lei, sumă care reprezintă un procent de doar 0,60 % din finanțarea de bază efectuată de la bugetul de stat.

Suma de 65 de milioane de lei, cât au alocat primăriile şi consiliile judeţene din bugetele proprii pentru finanţarea de bază a şcolilor din localităţile sau judeţele lor, raportata la cele 3 milioane de elevi, înseamnă o alocare de aproximativ 21 de lei pe an, pentru fiecare elev. Restul finanţării a fost asigurată din Bugetul Central.

SURSA: Curtea de Conturi

Cum sunt finanţate şcolile

Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar are trei componente:

  1. finanţarea de bază,
  2. finanţarea complementară,
  3. finanţarea suplimentară.

Finanţarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată (TVA), prin consiliile județene/locale. Dar din finanțarea de bază se pot face numai anumitecategorii de cheltuieli:

  • cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora;
  • cheltuieli cu pregătirea profesională;
  • cheltuieli cu evaluarea periodică a elevilor;
  • cheltuieli cu bunuri şi servicii;

Potrivit prevederilor art.104 alin. (3) și (4) din Legea educației naționale nr. 1/2011, finanţarea de bază a unei unităţi şcolare rezultă prin aplicarea unei formule de multiplicare a costului standard per elev/preşcolar cu coeficienţi specifici unităţii şcolare şi cu numărul de elevi şi se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului. Baza de calcul al fondurilor alocate unităţilor de învăţământ prin şi din bugetele locale, pentru finanţarea de bază, o constituie costul standard per elev/preşcolar. Costul standard per elev/preşcolar se determină pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu, de către Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar, în condiţiile legii şi conform normelor metodologice elaborate de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Elevii au reclamat probleme cu stablirea acestui cost pentru anul 2019, într-o scrisoare adresată Guvernului.

Finanţarea de bază, aprobată anual prin legea bugetului de stat, se repartizează pe comune, oraşe şi municipii de către direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, cu asistenţa tehnică de specialitate a inspectoratelor şcolare judeţene.

Dacă vor să susțină școlile din localitățile lor, primăriile și consiliile locale au posibilitatea să o facă, potrivit art. 103 alin.(2) din Legea nr. 1/2011, care prevede: ”Consiliile locale şi consiliul judeţean, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti pot contribui din bugetele proprii la finanţarea de bază şi
complementară a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat.” În realitate însă, primăriile nu se înghesuie să aloce fonduri pentru școli.

Cât au contribuit Primariile de Sector din București la finanțarea școlilor

Raportat la sumele totale virate de Trezoreria Ministerului de Finanțe în contul școlilor ca finanțare de bază, sumele care reprezintă contribuție proprie a primăriilor sunt de maximum 3% (Sector 6). Primăriile Sectorului 1 și 5 au dat școlilor 0 lei din bugetele proprii, iar administrațiile de la Sectoarele 2, 3 și 4 au avut alocări cuprinse între 0,04 și 0,36% din finanțarea de bază a școlilor pentru anul 2016, potrivit Curții de Conturi.

Citeşte şi: Silvia Mușătoiu, directorul Liceului Șincai, nu vrea să semneze contractul modificat de Primar: ”Sigur că vreau să cheltuim banii după bunul nostru plac, bunul nostru plac nu percepe comisioane la contracte”


Situația este asemănătoare în toată țara. În anul 2016, primăriile au contribuit la finanțarea școlilor cu suma de 65.087.355 lei, sumă care reprezintă un procent de 0,60 % din finanțarea de bază efectuată de la bugetul de stat. Potrivit raportului citat, numai în cazul a două județe au fost efectuate plăți de peste 2% din finanțarea de la bugetul de stat repartizată județului (cea mai mare implicare în finanțarea cheltuielilor de personal din învățămîntul preuniversitar, la nivelul anului 2016, au avut-o județul Călărași cu un procent de 2,51% și județul Giurgiu cu un procent de 2,25%).

În rest, în 27 de județe și București primăriile s-au implicat în finanțarea acestor cheltuieli într-un cuantum sub 1% sau deloc (ex. Arad, Bacău, Botoșani, Cluj, Galați, Harghita, Hunedoara, Mureș, Satu Mare, Suceava, Vaslui)

Cheltuielile cu bunuri și servicii sunt în medie de 483 lei pe lună, pe școală

Conform datelor din programul Sistemul Integrat al Învățământului Românesc -SIIR, plățile din finanțarea de bază pentru Titlul II – Bunuri și servicii (grupa 20.01 -20.30), pentru cele 19.554 de unități de învățământ preuniversitar, aflate în evidența Ministerului Educației Naționale, au fost în 2016 în sumă medie anuală pe unitate de învățământ de 5.807 lei. Cel mai mult au contat în această sumă cheltuielile pentru încălzit, iluminat și forța motrică 2.309 lei/an/școală.

Cheltuielile cu materiale pentru curățenie – suma medie 212 lei/an, respectiv 17,66 lei/lună.

Finanțarea complementară se aprobă anual prin legea bugetului de stat și se repartizează pe comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București, de către direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București (și cu asistența tehnică a inspectoratelor școlare județene, respectiv al municipiului București), având drept destinație cheltuieli cu bunuri și servicii (de la grupa 20.02 – Reparații curente până la grupa 20.30 – Alte cheltuieli cu bunuri și servicii), cheltuieli privind asistența socială, alte cheltuieli și active nefinanciare.

În prezent, conform datelor statistice, în România există 3.181 de unități administrativteritoriale de bază, din care 103 municipii, 217 orașe și 2.861 comune. Acestea cuprind 13.750 de localități, din care 320 de orașe/municipii reședință, 2.861 de sate reședință, 473 de localități componente ale orașelor/municipiilor, 470 de sate aparținătoare de orașe/municipii și 9.626 de sate componente ale comunelor.

FOTO: Business photo created by freepik – www.freepik.com

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO76BTRLRONCRT0471641001
CONT EUR: RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la Banca Transilvania pe numele "ASOCIATIA EDUPEDU PT EDUCATIE".

Te mai poate interesa

BAC 2019 Pregătire gratuită la istorie. În fiecare sâmbătă la 10, Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti

Mihai Peticila

“Un copil pasionat de lectură este un copil salvat”. Ce cărţi a ales o învăţătoare ca să-i îndrăgostească pe elevi de citit

Mihai Peticila

Ecaterina Andronescu: Licitația de anul acesta va fi pentru manuale de clasa a VII-a. La clasa I, editura unică încasează un nou contract

Raluca Pantazi

1 comentariu

Lasă un comentariu

* Folosind acest formular sunteți de acord cu stocarea și prelucrarea datelor dumneavoastră pe acest site.