„Dacă toți profesorii și-ar da același interes la clasă pe care îl dau în cazul pregătirilor din privat, școala ar funcționa extraordinar”, spune Adrian Țiripa, elev în clasa a XII-a și olimpic internațional

11.121 de vizualizări
Foto: © Robert Kneschke | Dreamstime.com
„Dacă toți profesorii sau majoritatea profesorilor și-ar da același interes la clasă pe care îl dau în cazul pregătirilor din privat, școala ar funcționa extraordinar, n-ar fi nicio problemă”, a declarat Adrian Țiripa, elev în clasa a XII-a la Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” din Brăila, într-un interviu pentru Edupedu.ro. Adrian a fost admis la Universitatea Princeton din Statele Unite ale Americii și a povestit ce a presupus admiterea, cum s-a pregătit și ce părere are despre sistemul educațional românesc, unde sunt principalele probleme și cum ar putea fi ele rezolvate.

Când a fost întrebat de ce nu a ales o universitate din România, acesta a spus că a dorit să ia o pauză de la mediul pe care îl reprezintă România: „Experiența ca cetățean român din ultimii 2-3 ani m-a făcut să-mi doresc să iau o pauză de la mediul pe care îl reprezintă România, să cunosc alte culturi, să ajung într-un loc în străinătate unde sunt studenți din foarte multe țări, să înțeleg și alte culturi, și altă lume. Și faptul că a rămâne în România pentru facultate ar fi presupus să mă confrunt în continuare cu același mediu viciat și vicios pe care îl reprezintă sistemul educațional român”.

Adrian Țiripa este de părere că există atât soluții ce țin de mentalitate, cât și soluții ce vizează spiritul administrativ și organizarea: „Din punctul meu de vedere, există soluții, să spunem, ce țin de mentalitate și altele ce țin de o efectivă organizare și spirit administrativ. Din punct de vedere al mentalității, dacă toți profesorii sau majoritatea profesorilor și-ar da același interes la clasă pe care îl dau în cazul pregătirilor din privat, școala ar funcționa extraordinar, n-ar fi nicio problemă. Chiar și cu programa învechită și greoaie, neactualizată la societatea secolului 21, s-ar putea face lucruri extraordinare, mai ales că, din punctul meu de vedere, avem lucruri în sistemul de educație românesc pe care alte țări nu le au și pe care am putea face bine să le fructificăm”.

„O dovadă ar fi faptul că România este una dintre țările europene cu cele mai bune rezultate la olimpiadele internaționale, din ultimii ani. Materia pe care noi o abordăm în școală este una foarte avansată, comparativ cu alte țări, și acest lucru face destul de facilă atingerea unui nivel înalt într-un timp destul de scurt”, a menționat elevul.

Acesta a adus în discuție și necesitatea actualizării disciplinelor, astfel încât „materiile să fie sincronizate”: „Dacă ar fi să setăm și partea de materie, aceasta trebuie actualizată, materiile să fie mult mai bine sincronizate, astfel încât, un exemplu, matematica pe care o înveți să te ajute să înțelegi mult mai bine fizica, nu să te lovești la fizică de niște lucruri pe care nu poți să le înțelegi decât până nu faci matematica din anii următori. Adică, în gimnaziu ești nevoit să înțelegi niște lucruri la fizică cu o matematică pe care o faci în liceu”.

  • În 2019, Adrian Țiripa a obținut medalia de argint la Olimpiada Internaţională de Astronomie și a obţinut o diplomă specială pentru cel mai bun rezultat la proba observațională, potrivit informării Ministerului Educației. La Olimpiada Internaţională de Astronomie în format online (IRAO 2021), organizată de Observatorul Astronomic INAF-Brera, Milano – Italia, elevul a obținut medalia de bronz.

Amintim că Adrian Țiripa merge să le vorbească copiilor din mediul rural despre astronomie. A reușit să ajungă în 20 de școli, adică în jumătate din comunele județului Brăila. – detalii aici

Redăm interviul integral cu Adrian Țiripa:

Edupedu.ro: În ce a constat admiterea, care au fost probele?

Adrain Țiripa: Admiterea la facultățile din străinătate are o parte generală. O parte din aplicația mea este valabilă pentru toate universitățile. Aceasta cuprinde: un rezumat al activităților mele, ce fac în viața de zi cu zi, activități în familie, activități sportive, hobby-uri, activități extracurriculare, cum ar fi un sport sau un instrument, activități de voluntariat, o înșiruire a 5 dintre cele mai importante rezultate ale mele academice și alte întrebări, pentru ca universitățile să își dea seama ce fel de profil etnico-cultural-social am, de unde provin. Pe lângă aceste seturi de întrebări, am avut un eseu în care am câteva teme la alegere, niște idei, sau pot să scriu absolut despre ce vreau eu. Am 650 de cuvinte în care eu pot scrie absolut ce vreau eu. Un eseu prin care eu am ales să mă prezint, să-mi prezint crezul, modul în care îmi trăiesc viața, modul în care îmi regăsesc pasiunea în astrofizică și, evident, ce speranțe și planuri am din punct de vedere academic și personal.

Pe lângă asta, pe lângă partea aceasta comună pentru toate universitățile, fiecare universitate în parte îți mai pune niște întrebări în plus. În cazul Princeton University, au fost niște întrebări, cred eu, puțin mai drăguțe. Acesta a fost și unul dintre motivele pentru care am ales Princeton, faptul că întrebările pe care le-am primit au fost puțin ieșite din comun, în sensul că am avut de spus care melodia mea preferată, ce mă face fericit, cum mă intersectez eu cu ideea de implicare civică, să descriu o conversație care m-a marcat. Lucruri de genul acesta care, într-un fel, nu fac nimic altceva decât să ajute, de fapt, universitatea să-ți contureze chiar mai bine profilul psihologic, să-și dea seama ce se află în sufletul tău, ce planuri ai, cine ești tu de fapt. Contează foarte mult cât de bun profesionist ești în anii de liceu, cât de mult îmi place mie să facă astronomia, astrofizica, însă este la fel de important, cred eu, modul în care îți trăiești viața.

Totodată, am avut și un interviu. Se știe că interviurile din Statele Unite nu sunt cele clasice pe care, probabil, ni le imaginăm noi. Sunt niște discuții informale despre ce îți place să faci, de ce vrei la universitatea lor, cu ce îți umpli timpul liber, 30-45 de minute în care, pur și simplu, nu-i nevoie să te îmbraci formal, nu-i nevoie să te îmbraci la cămașă. Totul se întâmplă pe Zoom și doar să fii tu însuți/însăți, asta este tot ce contează. Eu avut foarte mari emoții. După ce am dat interviul, credeam că nu o să fiu acceptat din cauza emoțiilor.

Edupedu.ro: Când ai aflat că ai fost admis?

Adrian Țiripa: Pe data de 16 decembrie, la ora 2 dimineața, am primit mail-ul, dar am preferat să mă uit la el dimineața la 7, înainte de a pleca la școală.

Edupedu.ro: Cu cine te-ai pregătit pentru admitere?

Adrian Țiripă: Ideile, eseurile pe care le-am scris au fost făcute de mine și doar de mine. În schimb, am făcut niște cursuri la Upgrade Education, de scriere creativă, să învăț cum să scriu în limba engleză, astfel încât, dintr-o singură citire, ideile pe care eu am vrut să le transmit să fie cât se poate de clare. Asta a fost probabil și efortul cel mai mare: a reuși într-un spațiu de 150-250 de cuvinte să dezvolți o idee cât se poate, nu știu, de personală, cât mai profundă cu putință, însă într-o manieră cât mai eficientă, astfel încât dintr-o primă citire rapidă cititorul să poată trage o concluzie și să înțeleagă ce ai vrea să transmiți.

Eu am fost parte în acest program cu bursă și, pe lângă asta, a fost și cu scopul de a mă consilia cum să învăț să-mi aleg o universitate, nu mi-au dat nimic de-a gata. În schimb, m-au învățat cum să iau pas cu pas să înțeleg sistemul universitar din Statele Unite cu toate laturile sale, pentru a face eu alegerea cea mai potrivită pentru mine. Pentru că universitățile din Statele Unite sunt destul de diverse și nu sunt pur tehnice, nu merg doar pe latura profesională și încearcă să formeze elevii cât mai echipotent, pe toate laturile posibile. Efortul mare a fost de a găsi acea universitate în care te regăsești cel mai mult. În cazul meu a fost Princeton. Aici am citit despre Princeton, m-am documentat ce profesori sunt acolo, ce activități extracurriculare au, care sunt mottourile și scopurile universității, în sensul de mentalitate în care este organizată universitatea. Acolo m-am regăsit eu cel mai mult. Probabil că asta mi-a și sporit foarte mult șansele, pentru că universitățile nu se uită doar la cât de bun ești pe diverse criterii, însă și cât de bine te potrivești tu pentru universitatea lor.

Edupedu.ro: Te-ai hotărât din mult timp să pleci în străinătate să studiezi? Când a fost momentul în care tu ai decis că vrei să-ți continui studiile în străinătate?

Adrian Țiripa: Cred că prin clasa a IX-a, când m-am calificat la prima mea olimpiadă internațională. A fost un șoc așa pentru mine. Intrând în acel colectiv de olimpici unde erau și elevi de ani terminali de liceu, ei toți visau la marile universități din lume. Am spus că poate am și eu o șansă.

În clasa a IX-a, m-am apucat să învăț și limba engleză, pentru că în toți ceilalți ani de școală am învățat-o cât se poate de sumar, strict pentru școală, dar mai mult de engleza de bază nu știam. Când am văzut că am niște șanse, am început să-mi doresc să studiez în străinătate. De ce mi-am dorit cu America? Pentru că, cum am și spus mai devreme, universitățile din Statele Unite se uită la personalitatea ta și la profilul tău într-un mod cât se poate de rotund, pe toate laturile personalității tale, nu doar din punct de vedere al rezultatelor academice.

Edupedu.ro: Profesorii tăi cum au reacționat?

Adrian Țiripa: De fapt, este o întrebare puțin cam dificilă. Mi-au dat răspunsuri și din perspectiva profesorului, și din perspectiva simplului om, cetățean român. Din punct de vedere al profesorului, toți au fost extrem de bucuroși pentru mine și pentru reușită, mai ales că sunt în acest liceu încă din clasa a V-a. Reacția cea mai generală pe care am primit-o și din partea dumnealor și din partea familiei, din partea cunoștințelor, din societate, în general, a fost această tristețe că mai pleacă încă un tânăr în străinătate și probabil nu se va mai întoarce. Asta a fost, probabil, reacția cea mai generală și a făcut din admiterea mea la facultate un eveniment pe cât de frumos pentru mine, pe atât de trist.

Edupedu.ro: Ce vei studia la facultate?

Adrian Țiripa: Eu am aplicat pe astrofizică și mi-am arătat mai ales interesul în research și astrobiologie, în căutarea de planete și viață extraterestră. Acolo, am posibilitatea ca o bucată din anii mei de facultate să mi-o petrec studiind oportunitățile pe care le are facultatea și pot decide acolo pe ce latură vreau să mă duc. De exemplu, prin absurd, pot să aplic pe astrofizică, să-mi placă foarte mult astrofizica, însă să descopăr în anii de facultate că mi-ar plăcea foarte mult să fac, de exemplu, studiul în antropologie. Am toată libertatea. (…)

Edupedu.ro: Te-ai gândit să te întorci în țară după ce vei finaliza studiile?

Adrian Țiripa: Da. Stând de vorbă și cu prietenii mei care au plecat, în mare măsură, în America, toți vrem să ne întoarcem. Toți ne-am dori să revenim în țară, după anii de facultate, de master, doctorat. Fiecare are alte motivații. Nicăieri nu-i ca acasă, nu cred că vreunul dintre colegii mei va mai regăsi un loc în lumea asta în care să spună aici aparțin, cum este în România. Alții mai au și altă motivație: faptul că România reprezintă un teren cât se poate de fertil pentru a face lucruri mari și lucruri bune. Și visăm să facem asta aici, să ne specializăm în străinătate, să furăm meserie de la alții. În sufletul meu asta îmi doresc, să mă duc să fur meserie din altă parte, să fiu în varianta mea cea mai bună cu putință și să mă întorc aici să fac treabă.

E probabil o discuție destul de deprimantă legat de exodul tinerilor din care am ajuns să fac parte. Sper să nu fiu unul dintre cei care duce acest proces de migrare până la capăt și să rămân aici, sub o formă sau alta.

Edupedu.ro: Îți trebuie bacul, trebuie să ai o anumită notă pentru facultate?

Adrian Țiripa: Din câte știu, nu. Eu am dat, în termeni românești, un fel de bac american. De acolo am luat o notă semnificativă, însă ideal ar fi ca la bacul românesc și în restul anului de școală să am note cât mai mari cu putință. Universitate nu mi-a specificat nimic în acest sens.

Edupedu.ro: Nici probele de competențe digitale sau în limba străină nu îți folosesc?

Adrian Țiripa: Nu cred că mai au vreo relevanță pentru ei, mai ales că a trebuit să dau niște examene de limba engleză prin care se justific că pot să vorbesc limba engleză la un nivel academic, că o înțeleg la nivel academic. Deja eu am dat examenele de tip Cambridge, Toefl. Practic, competențele în cazul nostru sunt oricum echivalate.

Edupedu.ro: Cât au contact pasiuni de tale în dosarul de admitere și interviu?

Adrian Țiripa: Pasiunile în sine nu au fost importante pe cât a fost motivația mea în aceste pasiuni. Este super ok să ai o pasiune pentru astrofizică, să ai și rezultate. Dacă reușești să oferi și în cuvinte motivația din spatele efortului și curiozităților tale, asta contează cu adevărat.

Edupedu.ro: Motivația este cheia?

Adrian Țiripă: Da, să spunem filozofia din spatele motivului pentru care fac astrofizică.

Edupedu.ro: Cât te-ai pregătit pentru admitere, ce ți s-a părut cel mai greu, cel mai dificil?

Adrian Țiripa: În cazul meu, probabil, a obține notele cele mai bune la examene și rezultatele olimpiadă, din cauza faptului că mai niciodată n-am reușit să îmi controlez complet emoțiile dinainte de examen. În ciuda faptului că lucram intens timp de câteva luni, săptămâni, în noaptea dinainte examenului, din cauza stresului și emoțiilor, nu mai puteam să mă mai odihnesc și n-aveam jumătate din performanța mea.

Edupedu.ro: Ce te-a determinat să nu alegi o facultate în România?

Adrian Țiripa: În primul rând, opțiunile și calitățile universităților din America, pe care le-am menționat mai devreme, și faptul că experiența ca cetățean român din ultimii 2-3 ani m-a făcut să-mi doresc să iau o pauză de la mediul pe care îl reprezintă România, să cunosc alte culturi, să ajung într-un loc în străinătate unde sunt studenți din foarte multe țări, să înțeleg și alte culturi, și altă lume. Și faptul că a rămâne în România pentru facultate ar fi presupus să mă confrunt în continuare cu același mediu viciat și vicios pe care îl reprezintă sistemul educațional român.

Edupedu.ro: Dacă ai fi rămas în țară, ce facultate sau ce universitate ai fi ales?

Adrian Țiripa: Cel mai probabil, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, cu specializarea pe fizică.

Edupedu.ro: Ai spus anterior că sistemul de educație pe care îl are România este unul viciat și vicios. Poți dezvolta?

Adrian Țirpa: Tema este deja dezbătută de toți tinerii de clasa a XII-a care se hotărăsc să plece să studieze în străinătate. Nu o să spun nimic din nou. E ceva ce au spus și mulți, mulți alții înaintea mea. Faptul că sistemul educațional, din punctul meu de vedere, nu există. Există un sistem în România care se ocupă cu tinerii, cu elevii, copiii, însă acesta nu pare a funcționa spre beneficiul nostru. Am spus că nu este un sistem. Acesta există, dar nu lucrează pentru noi. În schimb, există lucruri foarte, foarte bune în școala noastră. Aceste lucruri sunt de fapt o minoritate de profesori care își fac meseria cu tot dragul și se gândesc cu adevărat la bunăstarea elevilor și predau cu drag, ajută elevii pe toate planurile, sunt acolo nu doar ca simplii angajați ce au singurul scop de a înșirui niște informații, ca apoi acestea să fie memorate de elevi pentru a se obține niște note la niște examene. Se gândesc efectiv la efectul și scopul lor în societate ca profesori. (…)

Edupedu.ro: Ce consideri că trebuie schimbat în sistemul de educație cât mai repede, astfel încât acesta să funcționeze?

Adrian Țiripa: Din punctul meu de vedere, există soluții, să spunem, ce țin de mentalitate și altele ce țin de o efectivă organizare și spirit administrativ. Din punct de vedere al mentalității, dacă toți profesorii sau majoritatea profesorilor și-ar da același interes la clasă pe care îl dau în cazul pregătirilor din privat, școala ar funcționa extraordinar, n-ar fi nicio problemă. Chiar și cu programa învechită și greoaie, neactualizată la societatea secolului 21, s-ar putea face lucruri extraordinare, mai ales că, din punctul meu de vedere, avem lucruri în sistemul de educație românesc pe care alte țări nu le au și pe care am putea face bine să le fructificăm.

O dovadă ar fi faptul că România este una dintre țările europene cu cele mai bune rezultate la olimpiadele internaționale, din ultimii ani. Materia pe care noi o abordăm în școală este una foarte avansată, comparativ cu alte cu alte țări, și acest lucru face destul de facilă atingerea unui nivel înalt într-un timp destul de scurt.

Deci, am spus această chestiune de mentalitate, aceasta ar putea să se schimbe. Dacă ar fi să generalizăm și mai mult, dacă toată lumea ar veni și și-ar face munca cu drag și cu scopul esenței acelei meserii, în cadrul profesorului de a ajuta un tânăr să se realizeze, lucrurile s-ar schimba peste noapte.

Ce ține de partea administrativă, evident, discuția care există deja în mediul public: creșterea bugetului către educație, un procent mult mai mare din produsul intern brut, o mult mai bună pregătire a profesorilor, alegerea profesorilor pe criterii mult mai fine, să le spun. Din punctul meu de vedere, mai puțin contează pregătirea efectivă academică a profesorilor. Nu ai nevoie de oameni care să fi fost în anii de liceu olimpici naționali și internaționali, ci de oameni care să înțeleagă foarte bine materia pe care o predau și să-și facă meseria cu drag și cu scop.

Tot pe parte administrativă, o reorganizare a materiei, deși asta, din punctul meu de vedere, nu este cea mai urgentă, pentru că, chiar dacă materia s-a reorganiza întregul an școlar, întreaga structură s-ar reorganiza, am copia efectiv, nu știu, cuvânt cu cuvânt un alt sistem educațional ce are rezultate mai bune decât ale noastre, tot ne-am lovi de problemele de mentalitate și de viciile sistemul public ce reprezintă educația.

Dacă ar fi să setăm și partea de materie, aceasta trebuie actualizată, materiile să fie mult mai bine sincronizate, astfel încât, un exemplu, matematica pe care o înveți să te ajute să înțelegi mult mai bine fizica, nu să te lovești la fizică de niște lucruri pe care nu poți să le înțelegi decât până nu faci matematica din anii următori. Adică, în gimnaziu ești nevoit să înțelegi niște lucruri la fizică cu o matematică pe care o faci în liceu. (…)

Edupedu.ro: Ce părere ai despre organizare anului școlar pe module?

Adrian Țiripa: Este un lucru cât se poate de inutil, din punctul meu de vedere. Nu ajută cu nimic, nu simplifică cu nimic lucrurile. Probabil că unii specialiști consideră că vechea structură cauza niște probele, dar, din punctul meu de vedere, nu rezolvă cu adevărat problemele ce îngreunează sistemul educațional. (…)

Edupedu.ro: Ce sfaturi ai tu pentru cei care intenționează să aplice la universități din străinătate?

Adrian Țiripa: În primul rând, nu pot vorbi decât din perspectiva admiterii către Statele Unite: să încerce în anii de liceu, dacă sunt elevi de clasa a IX-a, a X-a, să încerce mai ales să-și găsească un scop în lume, un scop în viață. Acesta nu trebuie să fie ceva fix, nu trebuie să hotărască acum ce vor face pe toată viața, însă să găsească un scop în efortul lor, în existența lor, pe care să-l manifeste pe cât mai multe planuri: în comunitate, în orașul lor, în școala lor, în județul lor, pe cât mai multe planuri cu putință, să facă lucrurile cu sens, cu scop, cu drag. Contează cel mai mult să fie o persoană ce știe să facă multe lucruri, adaptabilă și, în primul rând, cu multă bunăvoință, mai ales multă bunăvoință.

Edupedu.ro: Ai spus că o întrebare pe care ai primit-o din partea universității a fost ce te face fericit.

Adrian Țiripa: Am răspuns că cel mai mult mă face fericit să văd oameni zâmbind sincer, nu neapărat să îmi zâmbească mie, să zâmbească în general, să-și zâmbească unii altora, pentru că traversăm perioade din ce în ce mai tensionate, pentru că umanitatea evoluează din ce în ce mai mult din punct de vedere tehnologic, iar aceste zâmbete mă fac să am speranța că încă există bunătate în lume, astfel încât vom folosi tehnologia și avansările pe care le-am făcut în toate domeniile, pentru a face lucruri bune.

În proiectul meu cu predarea în mediul rural, am ajuns la 20 de școli, la jumătate din școlile din comunele din județul Brăila. (…) Mulțumesc familiei mele, pentru că mi-a dat voie și m-a ajutat să mă dezvolt, în primul rând, ca om și apoi ca un tânăr astrofizician. Aș vrea să le mulțumesc tuturor profesorilor care m-au inspirat, tuturor oamenilor care m-au inspirat în acești în acești ani. (…)

Foto: © Robert Kneschke | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:
INTERVIU Adrian Țiripa, elev în clasa a XII-a admis la Universitatea Princeton, vrea să revină în țară după ce termină studiile: România reprezintă un teren cât se poate de fertil pentru a face lucruri mari și lucruri bune
Interviu cu un olimpic internațional, elev în clasa a XII-a: Admiterea separată la liceu ar crea un fel de „cluburi exclusiviste”, spune Adrian Țiripa, care merge din proprie inițiativă să le povestească elevilor din mediul rural de unde vin anotimpurile, de ce strălucește Soarele și de ce e pasionat de astronomie

11 comments
  1. @Vasile: nu toți, majoritatea, chiar și cei de la liceele vocaționale. Are foarte mare dreptate acest tânăr. Noile legi ale educației, nu sunt făcute să îi ajute pe elevi, îi ajută tot pe profesorii care nu își dau interesul să predea frumos, interesant și atractiv. Copiii sunt viitorul, nu profesorii. Ei doar trebuie să le modeleze acest viitor.

    1. Este corect ca copiii sunt viitorul dar sistemul de educatie trebuie sa faca meseria de profesor sa fie atractiva pentru noii absolventi. Nu poti sa faci asta cand nu exista o dezbatere adevarata pe legiile educatiei sau cand ai sindicate care nu fac nimic. Nu ne putem astepta la politicieni sa rezolve aceasta problema daca noi nu stim ce vrem.

  2. Dragule, păcat de “intelighenția” ta! Oricum, pionul cărui partid ești!? “Ghici, ciupercă, ce-i?”… Interesele tale sunt deplorabile și miros a trambulină politică… Ești cumva, vreun frustrat, “victimă a învățământului românesc”!?
    Mai puțin contează… Da, hai, dați cu hate-ul!

  3. Ce raspunsuri, dezarmant de simple, la intrebari pe care toate gastile ce lucreaza legea invatamantului si sistemul de invatamant, cauta sa le complice sofisticat de mult (iti lasa senzatia ca sunt atat de grele si de complexe raspunsurile, incat fara ei, gastile aka, nu se poate! Numai si numai ei au raspunsurile!).
    Daca mai sunt multi astfel de tineri, poate tara asta mai are vreo sansa sa-si depaseasca statutul de colonie!

  4. Daca toti elevii ar citi manualele din scoarta-n scoarta si ar fi atenti la ore foarte multi din ei ar sti materia. Dar cum vrem carti cat mai simple si distractie cat mai multa nu vom face nimic. Tot mereu vom acuza ca cineva nu ne-a impins de la spate.

  5. Trebuie sa va intrebati cum de isi fac datoria cei mai multi profesori, nu ca sunt 10-20% din profesori care nu isi fac treaba.

  6. Daca statul si-ar da interesul sa ofere un salariu decent poate ar paticipa profesori mai bine pregatiti la titularizare.
    Daca sindicatele ar respecta profesorii si ar face proteste poate salarizarea ar fi fost mai buna.

  7. S-a trezit si Adrian vorbind!
    In clasa un profesor trebuie sa lucreze peste 30 de elevi iar in privat poate sa lucreze cu unul singur!

    1. Aveti perfecta dreptate. Este greu sa lucrezi cu semianalfabeti, sa-i determini sa citeasca si acasa, sa aiba bunăvoința sa-si faca temele. A ajuns olimpic pentru ca lucrat in particular cu profesori si fara sa plateasca orele suplimentare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Elevii, profesorii şi părinţii de la două licee din Odorheiul Secuiesc sunt consiliați psihologic după tragedia de la internat / ”Ca aceşti copii să nu rămână cu traumă, trebuie să lucrăm în permanent”

Consilierea psihologică a elevilor, profesorilor şi părinţilor, după tragedia prăbuşirii unui zid de la internatul din Odorheiu Secuiesc, în urma căreia doi elevi au murit, va continua atât timp cât…
Vezi articolul

O elevă care a primit notă mai mică la limba romană, după contestații la Bacalaureat, solicită o reevaluare națională a lucrărilor: Mi-aș dori să se schimbe ceva în sistemul de învățământ, care ne vrea agramați. Sunt trecute cu vederea din ce în ce mai multe greșeli

O absolventă de filologie a Liceului Teoretic „Brâncoveanu Vodă” din Urlați solicită „o reevaluare națională a lucrărilor, realizată de profesori competenți”. Aceasta a contestat nota 9,50 obținută la proba de…
Vezi articolul