„Dacă vrei să studiezi într-o universitate românească eu, stat, nu te sprijin cu nimic, dar dacă vrei să studiezi afară îți pun la dispoziție toate suma necesară. E o discriminare”, spune ministrul Educației, despre proiectul consilierei Mara Mareș și al LSRS

11.493 de vizualizări
Foto: Agerpres/Gov.ro
„Dacă vrei să studiezi într-o universitate românească eu, stat, nu te sprijin cu nimic, dar dacă vrei să studiezi afară îți pun la dispoziție toate suma necesară. E o discriminare”, a declarat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, la Digi24, despre proiectul consilierei guvernamentale Mara Mareș și al ONG-ului LSRS prin care studenții români care vor să studieze în afara țării să primească de la stat o bursă pentru plata taxelor, bani pe care să nu-i mai înapoieze dacă revin în țară la terminarea facultății.

„Este o inițiativă foarte interesantă care ar trebui să vină în sprijinul tinerilor români pentru a studia în afara țării, doar că noi avem o agenție de credite și burse care nu a identificat încă resursele pentru cei care doresc să studieze în România, să le dea credite. Există de mult timp în structura Ministerul Educației, nu a identificat resurse.

Acum aș vrea să vă spun că dacă sunt 10.000 de tineri, dacă vor fi doar 10.000 de tineri care vor dori să studieze în străinătate și se va reuși aplicarea acestui program, înseamnă că avem deja 1 miliard de euro. Pentru că atunci când iei în calcul taxa de școlarizare de la o universitate medie, nu neapărat din top, este circa 100.000 de euro finanțarea pe care i-o dai acelui tânăr pentru a studia. Înmulțit cu 10.000 de elevi, sigur că da, dacă găsim 1 miliard de euro în buget, imediat ce vom găsi 1 miliard de euro în buget vom putea aplica acest program pentru cel puțin 10.000 de tineri.

Eu știu că în programul de guvernare al coaliției se găsește un punct în care spunem că luptăm împotriva fenomenului de Brain drain, deci împotriva exodului de creiere. Asta știu, dar dacă totuși cineva are să ne dea 1 miliard de euro pentru a finanța studiile în străinătate, sigur că da asta intră puțin în conflict cu strategia de internaționalizare a universităților românești. Pentru că dacă îi trimitem pe toți în străinătate, universitățile românești nu prea mai au ce să facă. Plus că ar fi o discriminare. Dacă vrei să studiezi într-o universitate românească eu, stat, nu te sprijin cu nimic, dar dacă vrei să studiez într-o universitate de afară eu îți spun la dispoziție toate suma necesară pentru studii. Ar fi o mică problemă aici”, a declarat Cîmpeanu.

Amintim că săptămâna trecută un comunicat anunța că tinerii care vor să studieze în străinătate ar putea primi un sprijin financiar din partea statului pe care nu vor fi nevoiți să-l returneze dacă se întorc să lucreze în România, potrivit unui proiect la care lucrează autoritățile – detalii despre proiect aici.

Comunicatul nu a fost emis de Guvern, ci de un consilier al premierului, Mara Mareș, deputat PNL în legislatura actuală, numită consilier la cancelaria lui Florin Cîțu în 16 februarie.

Eduepdu.ro a scris în exclusivitate că finanțarea studenților din străinătate a fost cerută Guvernului de Liga Studenților Români din Străinătate, care propune „externalizarea către LSRS” a mai multor servicii. Robert Stredie, LSRS: Sunt bani publici, nu ne atingem de aceste fonduri .

ONG-ul fondat de liberalul Sebastian Burduja vrea folosirea misiunilor diplomatice pentru atragerea de studenți în ligă, se mai arată în documentul citat în articol.

Foto: Agerpres/Gov.ro/Mara Mares


5 comments
  1. Este incredibil cum ne putem sabota ca nație…cum au putut sa permită unui consilier guvernamental să iasă public cu așa ceva..

  2. Marea Britanie a ieșit din UE și a părăsit programul Erasmus. Universitățile britanice au mari probleme în a-și asigura acel procent de studenți care veneau îndeosebi din Europa Centrală și de Est. Încearcă variante de „joint degrees”, dar fac și presiuni pentru a convinge statele din această regiune să asigure finanțarea de care universitățile din Regat au început să ducă lipsă. În schimb, în UE studenții români care doesc să parcurgă programe de studii în țările membre (și este foarte bine dacă o fac pentru a urma specializări mai puțin performante în țară sau pentru a avea o experiență europeană) pot să studieze în regim de fără taxă (mai ales în Germania sau țările scandinave) sau cu taxe plătite la nivelul din țările respective. Programul Erasmus este, de asemenea, esențial, pentru că poți studia în străinătate pe termen lung, beneficiind de finanțare europeană. Agenția de Burse și Credite de Studii în Străinătate oferă, la rândul ei, programe de burse în beneficiul celor care doresc să studieze în străinătate. Pe de altă parte, Ministerul Educației subfinanțează sistematic universitățile românești, care nu pot să urce în clasamentele internaționale și din cauza finanțării definitare care se alocă pe student român. Prin urmare, cui prodest? Ce alte state din UE fac acest lucru? Ce reprezentativitate are „gașca ta de prieteni pe tot globul”, cum se descrie această Ligă, pentru a fi gestiona acest program? Sau doamna Mara Mareș? Sau domnul Burduja?

  3. Dacă “studiezi” la o facultate din România, statul te ajută enorm de mult: intri la facultate pe bază de dosar, la examene copiezi și uite așa la sfârșitul facultății ai toate șansele să fi mai prost decât ai întrat. Mă bucur că în sfârșit acest ministru recunoaște slaba calitate a facultăților noastre.

  4. Bani aruncati pt unii smekeri analfabeti care vor la facultati de cacao afara pe gratis . Caci sa fim seriosi , cine vrea sa plece va pleca , adica mare parte din cei care pleaca la facultati afara .pt ca aici stiu cu totii ca tot prostii analfabeti cu pile ii lasa pe bara ! Acolo daca muncesc si sunt pregatiti sunt respectati si apreciati , in societati civilizate , multiculturale

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cîmpeanu, despre motivele pentru care o parte dintre elevii de clasa a VIII-a nu au fost înscriși la Evaluarea Națională 2022: Am avut mulți elevi care s-au depărtat de școală în acești doi ani de criză sanitară

„Incapacitatea de a promova clasa terminală are legătură și cu faptul că, din păcate, neînțelegând importanța principiului că școlile se închid ultimele și se deschid primele pe timpul crizei sanitare,…
Vezi articolul