Daniel David anunță că se va întâlni cu comisia care a lucrat la programa de limba și literatura română la începutul săptămânii viitoare: Să văd cum răspund celor care au ridicat o serie de probleme

Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat că la începutul săptămânii viitoare va avea o întâlnire cu membrii comisiei care au făcut programa de Limba și literatura română pentru liceu. „Să văd ce din aceste comentarii, feedbackuri, sugestii compilează pentru ei, cum răspund celor care au ridicat o serie de probleme”, a spus acesta. Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterii online organizate joi, 11 decembrie, de Academia Română, pe tema programei de Limba și Literatura română.

„Mă uit, văd și eu dezbaterile, rolul ministerului acesta este: să se asigure că pune oameni buni în comisie. După aceea, specialiștii trebuie să vină cu o programă pe care trebuie să și-o asume, că ei sunt specialiștii. (…) De asemenea, ne uităm cu atenție la dezbaterile care au loc în spațiul public, astfel încât după aceste dezbateri voi avea o întâlnire cu membrii comisiei, probabil că la începutul săptămânii viitoare, să văd ce din aceste comentarii, feedbackuri, sugestii compilează pentru ei, cum răspund celor care au ridicat o serie de probleme. (…) Dar lucrurile trebuie făcute, nu ne mai putem permite să mai amânăm. Din 2021 ar fi trebuit să intrăm în această logică”, a anunțat ministrul Daniel David.

Redăm declarația integrală a ministrului Daniel David:

„Bună ziua tuturor! Eu am venit mai degrabă să ascult, să văd cum se desfășoară dezbaterea (…). Vreau să vă spun de ce am început aceste demersuri. Noi am avut o reformă legată de curriculum în 2013, pentru învățământul primar. După ce ai terminat învățământul primar, în aceeași logică pe structură curriculară, ar fi trebuit să intri la nivel gimnazial. Și s-a făcut în 2017. Ar fi trebuit, când ai fi terminat gimnaziul, pe aceeași structură curriculară, să intri la nivel liceal. Ei, în 2020-2021 nu s-a mai făcut. Au fost pandemie, factor politic, război, fiindcă toată lumea știa că o astfel de discuție generează, ca să spun așa, dezbateri, uneori, aprinse. Deci, problema este că orice context avem, până la urmă, școala și educația pe care o dăm copiilor sunt fundamentale.

Acesta este motivul pentru care am început acest demers cu planurile-cadru. Au fost și atunci discuții aprinse, în primul mandat pe care l-am avut, în iarnă-primăvară, iar apoi am ajuns la programe. Acum, vă spun sincer că eu, ca ministru, n-am încercat decât să mă asigur că voi crea contextul cel mai bun, pentru ca specialiștii să vină și să propună programele. Să nu vă imaginați că cineva din minister, care nu specialist în Limbă și comunicare, se apucă să scrie programa sau vine și spune ce autor trebuie pus, cine este canonic, cine nu este canonic. Scopul meu a fost să mă asigur că în comisie avem oameni din preuniversitar, oameni din zona universitară, oamenii din zona cercetării, ca să fim siguri că avem cele mai avansate, ca să spun așa, și cele mai interesante abordări. Așa am gândit și așa am aprobat comisia.

Și singurele indicații, dacă vreți, pe care le-am dat, au fost: să încercăm să avem un curriculum mai relevant și să avem grijă că 25% din timpul alocat pentru fiecare disciplină să nu mai fie focalizat pe lecție, ci să fie focalizat pe alte lucruri (…). Domnule profesor, indicația noastră a fost că programa fi propusă pe 4 ani. Nu a fost decizia ministerului că se face doar pentru casa a IX-a.

Asta este ceea ce a venit din partea comisiei. Sigur că comisia va lucra în continuare. Aștept să văd și eu viziunea pe toți cei 4 ani, dar să știți că n-a fost o decizie a ministerului. După ce s-a pus în dezbatere publică (…) poate, pe alocuri, mai vorbim de unii decidenți care n-ar trebui să fie, dar conținuturile, problematizările sunt interesante. De aceea avem consultare publică.

Noi nu suntem obișnuiți cu astfel de demersuri, adică făcea consultare publică de formă, pune ministerul un ordin în consultare publică și iese cam cum l-am pus acolo. Dacă s-ar fi uitat la mine și la atitudinea mea, ar fi văzut că, la planurile-cadru, schimbările au fost serioase, adică, după ce am pus în dezbatere o variantă, varianta finală a luat în calcul cât a putut feedbackurile pe care le-au primit în timpul perioadei respective, astfel încât să mă sigur că este un model cât mai bun. Iar cei care sunt încă nemulțumiți cu varianta la care am ajuns au posibilitatea, în zona planurilor-cadru, să vină cu un model alternativ pilotat, să-și facă școala cu un plan-cadru mai personalizat, cu condiția ca trunchiul comun să fie conform planurilor-cadru.

Mă uit, văd și eu dezbaterile, rolul ministerului acesta este: să se asigure că pune oameni buni în comisie. După aceea, specialiștii trebuie să vină cu o programă pe care trebuie să și-o asume, că ei sunt specialiștii. (…) De asemenea, ne uităm cu atenție la dezbaterile care au loc în spațiul public, astfel încât după aceste dezbateri voi avea o întâlnire cu membrii comisiei, probabil că la începutul săptămânii viitoare, să văd ce din aceste comentarii, feedbackuri, sugestii compilează pentru ei, cum răspund celor care au ridicat o serie de probleme. (…) Dar lucrurile trebuie făcute, nu ne mai putem permite să mai amânăm. Din 2021 ar fi trebuit să intrăm în această logică. (…)”

Informații de context

Noua programă de Limba și literatura română ar trebui să fie aplicată în licee începând cu anul școlar 2026-2027. Documentul include două variante distincte: programa pentru Trunchiul Comun (TC), obligatorie pentru toate specializările, și programa pentru Curriculum de Specialitate (CS) destinată filierei teoretice, profil umanist, precum și profilului pedagogic din filiera vocațională.

Recomandările și modul de abordare a programei pentru clasa a IX-a au stârnit critici din partea profesorilor și scriitorilor.

Noua programă de română de clasa a IX-a are o „concepție confuză, anacronică și autosuficientă” și se bazează pe „informații eronate din punct de vedere științific” – arată peste 20 de cercetători ai Academiei Române și peste 200 de profesori și scriitori.

În memoriul prin care cer Ministerului Educației și Cercetării „regândirea integrală a programei” pe care instituția a propus-o la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, cele peste 200 de personalități ale lumii academice și artistice analizează și listează detaliat greșelile de construcție ale programei școlare puse în dezbatere de Ministerul condus de Daniel David.

Cei peste 200 de profesori, scriitori, regizori, dramaturgi și cercetători ai Academiei Române cer oficial Ministerului Educației și Cercetării condus de Daniel David „regândirea integrală a programei” pe care a propus-o la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a. Printre semnatari se numără scriitorul și profesorul Mircea Cărtărescu, scriitorul și profesorul Radu Vancu, regizorul Radu Jude, scriitorul Dan Lungu, regizoarea Gianina Cărbunariu, dramaturga Mihaela Michailov, scriitoarea Mihaela Miroiu, profesorul Liviu Papadima, scriitoarea Ioana Nicolaie.

Cei 200 de intelectuali acuză Ministerul Educației de realizarea de „decupaje fantasmagorice” cărora instituția le atribuie statutul de „epoci” și atrag atenția că impunerea predării lor de către profesori „va conduce la o viciere profundă a modului de conceptualizare a istoriei literaturii române, precum și a istoriei românilor în ansamblul ei”. [Detalii aici]

• Vezi aici lista autorilor recomandați la clasa a IX-a de Ministerul Educației, prin noua programă de limba română 2026.

Liviu Papadima, profesor la Facultatea de Litere a Universității din București, a declarat că „scopul predării literaturii române în liceu nu este să formăm viitori studenți la Litere. Cred că ar trebui făcută o distincție între modul în care pregătim viitorii specialiști, profesori și cercetători și modul în care predăm literatura română în liceu ca element de cultură generală, care e cu totul și cu totul altceva”.

Profesorul a recomandat Ministerului Educației și Cercetării „refacerea componentei de literatură, din păcate integral”. „Îmi amintește foarte clar de programa pe care am învățat eu ca licean, acum 50 de ani”.

Pornind de la analiza lui Liviu Papadima, care a afirmat că noua programă de Limba și literatura română înseamnă „un salt spectaculos de 30 de ani înapoi”, Radu Dzekely, consilier al ministrului Daniel David, a declarat că ceea ce trebuia să fie o reformă reală „se împotmolește” și că „din Raportul QX se alege praful și pulberea”.

Scriitorul Radu Vancu atrage atenția asupra recomandărilor din programa de liceu de la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, pusă în transparență pe 25 noiembrie: „Dacă vrem să-i dezgustăm pe copiii noștri de literatură, cronicarii și literatura veche sunt rețeta perfectă”, spune scriitorul într-o postare pe pagina de Facebook.

Filologul Liviu Papadima recomandă Ministerului Educației să refacă „integral” componenta de literatură din noua programă școlară pentru liceu de Limba și literatura română, pe care instituția a pus-o în dezbatere săptămâna aceasta. „E vorba de o programă care vrea să meargă 4 ani pe cronologie, pe istorie literară, ceea ce, iertat să-mi fie paradoxul, este cred anacronic în momentul de față”, a declarat Papadima pentru TVR Info.

Profesorul Ștefan Baghiu a adus critici dure față de noua programă de Limba și literstura română pentru clasa a IX-a: Este mai învechită decât cea din anii 1990. Și la facultate e arid să faci doar asta, la clasa a IX-a e somn direct / Ministrul Educației chiar a ieșit zilele trecute să ne anunțe că cine intră după reforma lui la liceu va merge rachetă.

Profesoara Dana Papadima a explicat că miza principală a programei de Limba și literatura română este să îl ajute pe elev să deprindă aptitudini necesare pentru viața de zi cu zi. În plus, aceasta a subliniat că nu vechea programă este vinovată pentru analfabetismul funcțional în rândul elevilor.