Daniel David: Știința trebuie să fie partea centrală a Culturii Naționale

1.202 vizualizări
Daniel David / Foto: ubbcluj.ro
Simplu spus, cultura este un ansamblu de valori (ce este bun/bine), norme (ce trebuie făcut să fie bun/bine) și axiome (legături între diverse valori/norme) psihosociale, civilizația realizându-se prin cultură în acțiune.

Cultura Națională se referă la acele valori/ norme/ axiome psihosociale care generează identitate, mai ales prin sensuri și semnificații care ne unesc ca națiune. În acest vremuri de pandemie, când națiunea noastră este mai degrabă dezbinată sub manipularea pseudoștiinței/nonștiinței, cu ocazia Zilei Culturii Naționale, vă invit să medităm un pic la vorbele savantului Emil Racoviță, fostul rector al Universității din Cluj: „A şti sau a nu şti, aceasta e întrebarea! Căci a nu şti înseamnă: superstiţii, egoism orb, concurenţă sălbatecă, neînţelegere, duşmănie, război, foamete, prăpăd. A şti înseamnă pentru omenire: organizare temeinică, activitate raţională, cooperatism, solidaritate, evoluţie pacinică. A şti înseamnă pentru om: a-ţi trăi timpul de «a fi» cu mulţumire şi a aştepta clipa de «a nu fi» cu seninătate”.

Să alegem „a ști”, adică știința, care trebuie să devină partea centrală a culturii naționale!

*Ziua Culturii Naţionale este marcată în fiecare an, începând din 2011, la 15 ianuarie, data aleasă fiind aceea a naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889).

______

Daniel David este rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, președintele prin rotație al Consiliului Național al Rectorilor, profesor și psiholog. A obținut titlul de doctor în psihologie în anul 2000, după care a urmat un program postdoctoral în Statele Unite ale Americii. Daniel David este profesor asociat al unei școli din New York și director pentru cercetare al Institutului Albert Ellis din New York.


7 comentarii
  1. Nepotismul este la el acasa in universitatea pe care o conduce ca rector. Rar asa ceva in mediul academic, sa fii conducatorul lucrarii de masterat si al celei de doctorat al nevestii tale, iar apoi sa o mai si angajezi cadru didactic in aceeasi facultate cu tine. Ma intreb daca la fel ar fi procedat si la Icahn School of Medicine at Mount Sinai⁠ unde este profesor asociat. Din punct de vedere etic, el nu are ce cauta in invatamant, insa se incadreaza perfect in cartea pe care a scris-o Psihologia Poporului Roman.

  2. Dar alimentari cu apa si gaze + canalizare pentru localitatile rurale din Romania, drumuri si cai ferate pe care sa se circule cu mai mult de 20 km/h, spitale care sa nu ia foc, o industrie proprie, o agricultura proprie, caldura in calorifere iarna etc. …. n-ar trebui sa avem, inainte de a ne juca si de-a stiinta, Davidica? Nu de alta, dar de observatii de tip “sa fie bine ca sa nu fie rau”, “sa fie stiinta si cultura” etc. s-a saturat de mult toata lumea.

  3. Povestea asta cu știința e atinsă admirabil într-un film american, în care un grup de savanți specializați în astrofizică atrag atenția asupra unui asteroid gigantic, care amenință să distrugă Terra. Semnalul lor stârnește o furtună de teorii ale conspirațiilor, opinii contradictorii etc. Filmul arată însă și eroarea savanților: ei aleg să comunice un fapt științific în limbajul științei, acel jargon tehnic pe care puțini îl înțeleg, chiar în interiorul comunității științifice. E clar că un medic va avea cunoștințe limitate de astrofizică, după cum un astrofizician va avea cunoștințe limitate de medicină. Unificarea nu vine decât dintr-o sinteză pe înțelesul tuturor, adică tocmai ce ar trebui să facă sistemele de educație. Acestea, oriunde în lume, dovedesc reticență la schimbări. Multe – cum este cel autohton – nu separă sinteza de vocațional. Una e fizica fenomenologică și alta fizica aplicată, vocațională. Câți n-am temele de matematică, fizică sau chimie mecanic, și le-am uitat imediat ce am părăsit școala? Un sistem normal ar trebui să separe cultura generală de aprofundare și să mute aprofundarea (vocaționalul) pe un modul pe care elevii să-l aleagă de bună voie, din pasiune. Din păcate nu avem un asemenea sistem de învățământ, dar există speranțe: marcați de ghearele sistemului cei care au acum 7-14 ani vor crea în viitor un sistem de educație capabil, care să pună în centru LIBERUL ARBITRU. Un sistem care să asigure atât o cultură generală solidă cât și să pregătească pentru anumite profesii.

    1. Viitorul este altul fara Arbitru Liber, inventat de Sfantul Augustin si Preafericitul Vasile cel Mare, pentru a il scoate ,,basma curata” pe Dumnezeu, de faptele rele pe care le face creatia sa omul. In fapt, el nici nu exista, cum s-a demonstrat in 2008 creieul decide inainte de hotararea constienta, adica s-a demonstrat teoria lui Nietzsche-omul traieste intr-o iluzie crezand in liberul arbitru.
      Dupa mine, viitorul se va cheama Metavers.

        1. Are legatura. Sula (Arbitrul Liber) a fost pierduta pe treptele Prefecturii (autoritatea care urmareste implementarea politicilor de educatie pe plan local).

          1. Nici eu nu prea înțeleg ce legătură are teologia cu liberul arbitru, cel puțin așa cum apare în sistemele de educație avansate…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Comisia de etică a Universității de Artă Teatrală și Cinematrografică I.L. Caragiale analizează declarațiile profesorului Sorin Lavric, ales senator AUR. Comunitatea universitară se delimitează ferm: Sunt incompatibile cu mediu academic, denotă o atitudine extremistă, xenofobă și misogină, în contradicție cu valorile europene

Comunitatea universitară a UNATC ,,I.L. Caragiale” București se delimitează ferm de declarațiile publice ale domnului Sorin Lavric, pe care le consideră incompatibile cu spațiul universitar, potrivit unui comunicat publicat de…
Vezi articolul

Scoaterea Informaticii de la BAC generează reacția dură a celor mai bune universități: scrisoare către Andronescu de la profesorii de Informatică din Consorțiul Universitaria

Scoaterea informaticii de la bacalaureat – așa cum prevede viziunea pe educație lansată de Ecaterina Andronescu – generează reacția dură a celor mai bune universități*. Profesorii de informatică din Universitatea…
Vezi articolul

Studenții maghiari de la Universitatea de Medicină Târgu Mureș, într-o scrisoare către Kelemen Hunor: lobby-ul politic al UDMR este ineficient. Nici susținerea guvernului PSD-ALDE nu a fost suficientă pentru înființarea unei facultăți cu predare în maghiară

Studenții maghiari de la Universitatea de Medicină din Târgu Mureș au trimis două scrisori deschise, către rectorul universității și către conducerea UDMR, înainte ca profesorii români și maghiari din universitate…
Vezi articolul