De ce nu au venit la vot 2,8 milioane de tineri între 18 și 34 de ani? Motivele Consiliului Tineretului din România

2.942 de vizualizări
Foto: © Yulia Khvosch | Dreamstime.com
Unde sunt cei 61,4% dintre tinerii care figurează pe listele permanente de vot și de ce ei au lipsit duminică, 27 septembrie, de la momentul care le va determina direcția următorilor 4 ani? Este întrebarea pe care Consiliul Tineretului din România o analizează într-un comunicat primit de Edupedu.ro.

Prezența tinerilor la alegerile locale din 2020 a fost de 38,6%, după cum arăta Edupedu.ro într-o analiză publicată luni. Procentul este „satisfăcător și îmbucurător în contextul special în care ne aflăm, dar și în raport cu datele corespunzătoare alegerilor precedente (la alegerile prezidențiale din 2019 au ieșit la vot 41,8% din tinerii aflați pe listele permanente de la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), iar la alegerile europarlamentare prezența tinerilor a fost de 43,2%), însă trebuie parcurs un drum lung până la atingerea idealului de civism care poate împinge societatea spre progres”, se arată în analiză. 

În listele permanente sunt 4.671.366 de tineri, cu vârste între 18 și 34 de ani, iar 1.813.011 de tineri au votat la nivel național, diminică. Asta înseamnă că 2.868.219 tineri nu au venit la vor în România.

Câteva dintre motivele recurente ale lipsei de participare a tinerilor pot fi descrie pe scurt, astfel, potrivit Consiliului Tineretului din România:

●     18,1% dintre tinerii cu vârsta între 18 și 24 de ani, 21,5% dintre cei cu vârsta între 25 și 29 de ani, respectiv 20,3% cu vârsta între 30 și 34 de ani erau încadrați în 2018 ca fiind NEET, însemnând că nu au niciun loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare profesională. Acești tineri resimt o nesiguranță socială, dificultățile inerente îndepărtându-i de ceea ce ar presupune o cetățenie activă.

●     În perioada 2013-2018, numărul tinerilor din România (în sensul Legii tinerilor nr. 350/2006, însemnând cetățenii cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani) a scăzut cu 2.471.349, de la 7.546.097, la 5.074.748, fiind vorba de o scădere de 32,75%. De asemenea, un număr semnificativ de tineri au emigrat din țară, neexistând date statistice certe cu privire la aceștia.

●     36,7% dintre tinerii cu vârsta între 18 și 24 de ani se aflau în risc de excluziune socială în 2018, conform unor date Eurostat. În aceste condiții, este clar că acești tineri sunt marginalizați în societate și există șanse semnificative ca ei să nu voteze.

●     Tinerii nu sunt educați în spirit civic. Chiar dacă în mod formal beneficiază de informare în cadrul școlii și, în mod informal, prin intermediul diverselor campanii de încurajare a prezenței la vot, ce în ultima vreme au luat amploare, conștiința civică se formează în sânul familiei și prin interacțiunile de zi cu zi, în diversele grupuri sociale din care fac parte.

●     Există diferențe semnificative în ceea ce privește numărul de cetățeni cu vârsta de peste 45 de ani, raportat la cei cu vârsta sub 45 de ani. De altfel, numărul cetățenilor aflați la mediana intervalului 45-64 de ani (1967 – 527.764 nou-născuți, 1968 – 526.091, 1969 – 465.764, 1970 – 427.034) este de câteva ori mai mare decât al celor aflați la mediana intervalului 18-34 de ani (1992 – 274.088, 1993 – 263.649, 1994 – 250.379, 1995 – 246.646). Prima categorie menționată a fost semnificativ influențată de adoptarea Decretului nr. 770/1966, care a interzis avorturile și care a fost abrogat după căderea regimului comunist în 1989. Menționăm că din punct de vedere demografic, România își continuă în mod abrupt declinul în absența unor politici guvernamentale în acest sens.

Foto: © Yulia Khvosch | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


2 comentarii
  1. Nu stiu de unde ia autoarea cifra de 8.42 milioane tineri intre 18 si 34 ani insa cifra este eronata. De altfel daca facem procentajul 1.81 milioane care au votat fata de aceasta presupusa cifra de 8.42 milioane rata de participare ar trebui sa fie de 21.5%.
    Cifra reala a tinerilor intre 4.76 milioane.

    1. Mulțumim pentru sesizare, am corectat. Raportul CTR conținea aceste numere și le-am preluat din el, dar aveți dreptate, sunt eronate. Am numărat tinerii din lista permanentă și sunt doar 2,8 milioane cei care “au lipsit”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Cîmpeanu: 1.332 de elevi nu au fost repartizați în prima etapă / În 2022 nu vor fi schimbări în metodologia de admitere la liceu. Cîmpeanu, pe 9 iulie: Examenul de admitere în liceu s-ar putea întâmpla din toamna anului în care va trece o nouă Lege a Educației. O formă coerentă am putea avea din toamna acestui an

În total, 1.332 de elevi nu au reuşit să fie repartizaţi în prima etapă, a declarat astăzi ministrul Sorin Cîmpeanu la B1 TV. Acesta a mai spus că primele schimbări…
Vezi articolul

Agenția pentru calitate în învățământ spune că a propus reducerea la 180 de proceduri pentru autorizare și acreditare, de la 653 câte sunt în prezent, în replică la declarațiile făcute de ministrul Monica Anisie, cum că ARACIP blochează activitatea școlilor prin birocrație excesivă

Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP) “salută inițiativa Ministerului Educației și Cercetării de reducere a birocrației din cadrul sistemului de învățământ”, printr-un comunicat de presă. ARACIP…
Vezi articolul

Datele elevilor care participă la olimpiadele de Matematică și Informatică, ce se desfășoară în acest an pe o platformă privată, sunt protejate și nu sunt folosite decât pentru organizare, susțin autoritățile

Autoritățile și organizatorii Olimpiadei Naționale de Matematică 2022 dau asigurări că datele elevilor care se înscriu într-o platformă, pusă la dispoziție de o companie privată pentru desfășurarea concursului, sunt în…
Vezi articolul
Codrut Olaru si Tudorel Toader / Foto: Inquam Photos - Octav Ganea

EXCLUSIV Retragerea titlului de doctor al procurorului Codruț Olaru, stopată de Direcția juridică a Ministerului Educației care a decis să nu avizeze hotărârea CNATDCU de plagiat, a „restituit-o” și a cerut suspendarea evaluării tezei de doctor până la finalizarea dosarului intentat chiar de Olaru

Retragerea titlului de doctor al procurorului Codruț Olaru, unul dintre membrii influenți ai CSM și fost șef DIICOT, este pusă în stand-by de Ministerul Educației, potrivit unui document obținut de…
Vezi articolul