De ce nu poate România să afle ce-i fac absolvenții? Consiliul de Prognoză a Învățământului Superior: Eforturile s-au blocat în 2018 / Ministerul Educației nu are acces la datele privind salariații

2.430 de vizualizări
Foto: freepik.com
România nu a dezvoltat un sistem de monitorizare a traseului profesional al absolvenților, instrument pe care piața europeană îl consideră esențial pentru adaptarea sistemului de învățământ la nevoile studenților și la cele de pe piața muncii, pentru că încercările de a realiza un astfel de sistem s-au blocat în urmă cu aproape doi ani și jumătate, reiese din informațiile furnizate EduPedu.ro de către Consiliul Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior (CNSPIS). Mai precis, blocajul a apărut, din cauza situației din Ministerul Educației și a evoluțiilor din politică și societate, la începutul lui 2018, după ce s-a constatat că ministerul nu are dreptul să primească date oficiale despre salariați.
  • CNSPIS este un organism consultativ de nivel național, înființat acum nouă ani, care are ca atribuții principale elaborarea și actualizarea indicatorilor de monitorizare a învățământului superior și prognoza evoluției acestuia.

Recent, EduPedu.ro a arătat că, potrivit unui studiu european, România este printre ultimele țări din UE când vine vorba despre monitorizarea carierelor pentru absolvenți, monitorizare asupra căreia autoritățile europene insistă, pentru adaptarea sistemelor de învățământ la nevoile cauzate de schimbările sociale, tehnologice și de pe piața muncii.

În urma acelui articol, CNSPIS a transmis EduPedu.ro că a depus eforturi încă de la înființarea sa, în 2011, pentru realizarea unui astfel de mecanism, a cărui absență, arată Consiliul, ”constituie o frână în calea unui ghidaj eficient al ofertei educaționale de nivel superior, atât pe plan național cât și pe plan regional și local”.

Instituția notează că una dintre soluțiile tehnice principale pentru un astfel de sistem este să fie folosite datele furnizate de autoritățile administrative. CNSPIS arată că în toamna lui 2017 se ajunsese la un „acord verbal” între Ministerul Educației și cel al Muncii, dar când respectivul consiliu a presat pentru un acord instituțional, răspunsul de la Inspecția Muncii a fost că e nevoie ca Ministerul Educației să aibă dreptul să primească date despre salariați.

CNPIS a propus în februarie 2018 o modificare a legii, așa încât ministerul să primească date de la Registrul General al Salariaților. Dar „tot procesul a fost de atunci blocat aparent de schimbările survenite între timp la Ministerul Educației și de alte crize care au bulversat administrarea educației în țara noastră, inclusiv pandemia covid-19”.

Consiliul arată că „realizarea unui sistem de monitorizare permanentă a traseului profesional al absolvenților care să includă în evaluare toate categoriile de absolvenți, inclusiv pe cei plecați în străinătate, trebuie să fie un obiectiv strategic de maximă importanță și urgență al Ministerului Educației”.

Informațiile transmise EduPedu.ro de către CNSPIS, despre motivele pentru care România nu poate trasa adecvat cariera profesională a absolvenților:

Instituția este de acord cu “necesitatea unui sistem de monitorizare național, permanent și metodic al inserției profesionale a absolvenților de studii superioare din România și considerăm că absența unui asemenea mecanism constituie o frână în calea unui ghidaj eficient al ofertei educaționale de nivel superior, atât pe plan național cât și pe plan regional și local.”

“Consiliul Național de Statistică și Prognoză în Învățământul Superior a făcut încă de la înființarea sa în 2011 demersuri concrete și sistematice pentru edificarea unui sistem de monitorizare a traseului profesional al absolvenților de învățământ superior din România. De altfel, misiunea CNSPIS, conform L1/2011 și a regulamentului de organizare și funcționare este elaborarea și actualizarea permanentă a indicatorilor de monitorizare a învățământului superior și prognoza evoluției acestuia, în raport cu dinamica pieței muncii.

Monitorizarea inserției pe piața muncii a absolvenților de studii superioare, în vederea ajustării ofertei educaționale la nivel universitar și a îmbunătățirii utilizării resursei umane înalt educate este de mult timp o temă importantă a recomandărilor europene privind politicile naționale în învățământul superior din țările membre UE. Rezoluția din 20 aprilie 2012 a Parlamentului European subliniază nevoia de urmărire a inserției pe piața muncii a absolvenților recenți în scopul evaluării gradului în care învățământul superior răspunde nevoilor pieței muncii. O solicitare similară a fost formulată în declarația comună a miniștrilor educației din țările membre UE reuniți la București în același an. Relevanța strategică a implementării acestui instrument de politică educațională a fost reiterată, așa cum arată și recentul document al Comisiei Europene, în Agenda pentru Noi Competențe în Europa (2016), în Agenda EU pentru învățământ superior actualizată (2017) inclusiv în recomandarea din partea Consiliului European referitoare la monitorizarea traseului profesional al absolvenților (2017).

Raportul UE citat în articolul d-voastră, „Mapping the state of graduate tracking policies and practices in the EU Member States and EEA countries” publicat în martie 2020 arată că una dintre soluțiile cele mai frecvent utilizate de sistemele de monitorizare a traseului profesional al absolvenților, alături de anchete tip tracer, este cea a utilizării datelor administrative oficiale. De obicei aceste date provin din registrele naționale privind contractele de muncă sau din înregistrările fiscale oficiale. Chiar și raportul comun al Curților de Conturi din Ungaria, Bulgaria și România privind evaluarea sistemelor de monitorizare a inserției profesionale a absolvenților de studii superioare publicat în 2017 constata utilizarea cu succes a datelor administrative în acest scop în Bulgaria și Ungaria și recomanda dezvoltarea unei astfel de abordări.

Având în vedere acest context, elaborarea unui sistem național de monitorizare a traseului profesional al absolvenților de învățământ superior a fost una dintre recomandările explicite în documentul emis în decembrie 2017 de CNSPIS (Raportul și recomandările privind indicatorii de monitorizare ai învățământului superior din România) dedicând acestui aspect un capitol întreg:

  • V.3.4. Dezvoltarea urmăririi inserției pe piața muncii a absolvenților
    În acest moment, urmărirea traseelor profesionale ale absolvenților se realizează prin metode și instrumente proprii de către fiecare universitate în parte; au existat, în trecut, și inițiative punctuale de evaluare a acestui aspect la nivel național în cadrul unor proiecte cu finanțare nerambursabilă (http://sapm.forhe.ro/). Pentru ca aceste activități să producă rezultate consistente este necesar un demers sistematic și susținut, care să includă interconectarea datelor din RMU cu cele din REVISAL, pe de o parte, și realizarea anuală a unei anchete naționale de urmărire a traseului profesional al absolvenților, pe de altă parte, pentru a completa imaginea de ansamblu cu informațiile care nu sunt disponibile în REVISAL (angajați pe cont propriu, cei plecați în străinătate etc.)…

Această recomandare a venit în completarea unor solicitări oficiale emise anterior de CNSPIS pentru a permite interconectarea datelor Ministerului Educației cu cele cuprinse în REVISAL și a fost continuată de demersuri similare care însă nu s-au materializat, din păcate.

Astfel, în urma unui acord verbal exprimat în octombrie 2017 de către Ministrul Educației și de către Ministrul Muncii de la acel moment doar în perioada 2017-2018 CNSPIS a trimis două adrese oficiale către MEN (3144/19.10.2017 și 3154/20.10.2017) în care a solicitat realizarea și punerea în practică a unui acord interinstituțional cu Inspecția Muncii pentru analiza inserției pe piața muncii a unor cohorte de absolvenți de studii superioare. Răspunsul Inspecției Muncii (163/DLCA/2296/15.02.2018) a fost că

„…autorități/instituții publice….solicită și primesc informațiile din baza de date (REVISAL n.n.), numai dacă în cuprinsul actului normativ de organizare și funcționare a acestora se prevede că au dreptul de a primi aceste informații”.

În urma acestui răspuns am solicitat prin adresa 502/22.02.2018 către MEN ca Ministerul Educației să înceapă demersurile pentru modificarea cadrului normativ în așa fel încât să se prevadă faptul că ministerul are dreptul de a primi date din Registrul General al Salariaților. Tot procesul a fost de atunci blocat aparent de schimbările survenite între timp la Ministerul Educației și de alte crize care au bulversat administrarea educației în țara noastră, inclusiv pandemia covid-19.

CNSPIS subliniază faptul că realizarea unui sistem de monitorizare permanentă a traseului profesional al absolvenților care să includă în evaluare toate categoriile de absolvenți, inclusiv pe cei plecați în străinătate, trebuie să fie un obiectiv strategic de maximă importanță și urgență al Ministerului Educației și salută orice demers constructiv în acest sens fiind gata să pună la dispoziție expertiza în sprijinul unui astfel de proiect”.

Foto: freepik.com

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

(P) Octav Drăgoi, olimpic cu aur la Matematică, absolvent de Harvard și mentor al juniorilor care se pregătesc de Balcaniadă prin Fundația Upper Education, despre propriul său mentor: Mereu venea cu ceva nou, între “interestingly quirky” și “stunningly mind-blowing”, făcând învățatul un deliciu

“Un profesor bun este nu neapărat cel care poate furniza o cantitate mare de informații, ci mai degrabă cel care poate să își expună domeniul într-un mod interesant, să trezească…
Vezi articolul

Sorin Cîmpeanu, în scandalul diplomelor false ale lui Baranga, profesor la Agronomie: Propun înființarea unui Registru Unic Național Integrat al Diplomelor eliberate de școli, începând cu absolvirea studiilor preuniversitare și diploma de BAC

Președintele Consiliului Național al Rectorilor, Sorin Cîmpeanu, reacționează în scandalul diplomelor false ale fostului preşedinte al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, Laurenţiu Baranga, care a fost…
Vezi articolul