Întrebat de Edupedu.ro de ce nu se pot schimba subiectele la Evaluarea Națională astfel încât să reflecte în mod real competențele elevilor, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a declarat că motivul este legat de predare. „Pentru că încă n-am predat așa. Noi predăm pe conținuturi, nu și pe utilizarea conținuturilor în viața de zi cu zi”, a susținut acesta în cadrul unei conferințe de presă organizate miercuri, 21 mai 2025, în care le-a răspuns jurnaliștilor la întrebări legate de Raportul QX.
- Amintim că ministrul Daniel David a propus o reformă majoră a Evaluării Naționale cu testare din mai multe discipline, iar în 5-10 ani renunțarea la examen și înlocuirea cu portofoliul educațional.
Declarația ministrului Educației și Cercetării, Daniel David, din conferința de presă de miercuri, 21 mai 2025:
Raluca Pantazi, Edupedu.ro: Dacă tot avem experți OCDE în România de ce nu facem subiectele la evaluarea Națională astfel încât să reflecte în mod real competențele elevilor?
Daniel David: Pentru că încă n-am predat așa. Noi predăm pe conținuturi, nu predăm și pe utilizarea conținuturilor în viața de zi cu zi. Câte probleme am avut și voi ați scris și am primit mesaje de la mulți profesori să scoatem Săptămâna Verde și Verde Școala Altfel și n-am vrut să le scot pentru că eu cred că ele iarăși reprezintă o apropiere de filosofia OCDE. În mintea multora, Școala Altfel înseamnă că pur și simplu că ieși din școală și mergi nu știu unde și faci te miri ce, Săptămâna Verde, că mergi la Grădina Botanică sau faci alte lucruri. Eu eu le-am spus că nu asta înseamnă.
Săptămâna Verde poate să însemne că tot faci ora de matematică sau de biologie sau de chimie în școală, dar legi conținuturile pe care le predai în săptămâna respectivă de scopurile de dezvoltare durabilă, de exemplu. Copiii învață că există scopurile acelea, cum ar putea să contribuie ce-ți predau eu la acele scopuri.
Școala Altfel ar putea să însemne acest lucru: după ce am făcut curriculum standard, să discutăm ce am învățat până acum, cum folosim în viața de zi cu o zi și ne apropiem iarăși de PISA și de filosofia OCDE.
Informații de context despre subiectele la examenul de Evaluare Națională
Carmen Călugăru, profesoară de Limba română la Școala Gimnazială „Ion Simionescu” din Iași, a declarat, pentru Ziarul de Iași, referitor la rezultatele de la simularea Evaluării Naționale 2025, că elevii au „tendința de a realiza o lectură superficială a subiectelor de examen”. Conform profesoarei, uneori, acest lucru este și „o consecință a modului șablonizat de concepere a itemilor”.
În februarie, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la vremea respectivă, a declarat că învățarea la disciplinele de la Evaluarea Națională, Română și Matematică, nu este o învățare de profunzime, ci „se duce foarte mult pe tipologia de examen”.
„Din păcate, copiii noștri învață pentru examen. Ne trezim că în gimnaziu, mai ales în ultimii 2 ani, învață numai la matematică și la română. Și nici acolo învățarea lor nu este o învățare în profunzime, ceea ce numim deep learning, ci se duce foarte mult pe tipologia de examen. Uitați-vă câtă cerere este pentru teste de antrenament și pentru modele. Din acest motiv, tocmai pentru că avem ocazia să discutăm, Ministerul are această abordare prin care dezvoltă standardele de evaluare și platforma națională de evaluare (…)”, a menționat secretarul de stat.
Irina Horga, cercetător științific al Unității de Cercetare în Educație, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „în mod cert nu ne dorim ca evaluarea și programele școlare să promoveze doar memorarea”. Aceasta a precizat că „memorarea are un rol de bază în învățare, spune psihologia cognitivă, pentru că al nostru creier nu poate să lucreze dacă nu are cu ce.”
- Amintim că Unitatea de Cercetare în Educație a transmis, într-un răspuns pentru Edupedu.ro, că „dacă examenele naționale rămân bazate pe memorare, reforma curriculară nu va schimba realitatea din sălile de clasă”. Răspunsul vine în contextul în care proiectele cu noile-planuri cadru de liceu au fost puse în consultare publică și instituția a fost întrebată care ar trebui să fie legătura dintre planurile-cadru/programe și examene/metoda de evaluare a competențelor.
- În legătură cu proba de Limba și literatura română de la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a, tot cercetătorii de la Unitatea pentru Cercetare în Educație au arătat în 2023 că impactul curriculumului oficial la clasă este diminuat din cauza selectării arbitrare din textul programei școlare a competențelor și conținuturilor. Ei mai susțineau și că subiectele sunt concepute pe curriculumul care nu mai este în vigoare, cu barem de corectare care „compromite validitatea probei” prin punctaje alocate arbitrar – pe larg, aici
Adrian Magdaș, profesor de matematică și director la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca, a spus că trebuie regândite Evaluarea Națională și Bacalaureatul, pentru că subiectele sunt șablonizate: „Reforma la liceu trebuie completată prin regândirea examenelor de Evaluare Națională și Bacalaureat, deoarece în prezent subiectele de examen sunt extrem de șablonizate.”
Președintele Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România, Mircea Bertea, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „din păcate, în România, școala nu te pregătește pentru viață”. Acesta a spus că „școala te pregătește să ai succes la examenul de la școală.”
Profesorul Radu Gologan este de părere că „principala problemă cu Matematica în clasele mai mari provine din felul în care sunt organizate examenele”. Acesta a declarat pentru TVR Info că subiectele de la Evaluarea Națională și de la examenul național de Bacalaureat „verifică nişte reţete”.
Foto: © Arrowsmith2 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.