ANALIZĂ Cum a preluat Klaus Iohannis educația și cum a lăsat-o, după 10 ani de „Românie educată” încheiați sub șocul Călin Georgescu: competențe mai slabe și analfabetism funcțional mai mare constatate de ultimele teste PISA, stagnare sau rezultate mai slabe la mai toți indicatorii privind calitatea educației măsurați de Comisia Europeană

Șocul primului tur al alegerilor prezidențiale, în care candidatul Călin Georgescu s-a plasat pe primul loc, bifează temporal și simbolic începutul sfârșitului pentru deceniul în care președinte a fost Klaus Iohannis. Un deceniu prezentat de propaganda Cotroceniului sub titulatura „România educată”, după numele proiectului menit să reformeze din temelii învățământul românesc. Dar datele comparative de la începutul „erei” Iohannis și cele de la finalul acesteia arată regres la cele mai multe capitole și stagnare în cel mai bun caz la mai toți indicatorii de evaluare a succesului în educație.

Klaus Iohannis a promis reformă în sistemul de învățământ de când a venit la putere, în 2014, când spunea că e nevoie de un proiect care să pună capăt „reformitei” de care suferea educația. El făcea pledoaria la doar 3 ani de când fusese introdusă fosta Lege a educației 1/2011, măcelărită între timp politic, în Parlament. Dar, dacă acea lege din 2011 a fost pregătită și lansată în circa 3 ani, iar în alte țări schimbările legislative majore se aplică în câteva luni și au ținte de aplicare de doar câțiva ani, în cazul proiectului prezidențial „România educată” schimbarea a durat un deceniu și încă nu s-a terminat.

Ba mai mult, multe dintre schimbările la nivel de instituție nu au avut loc – învățământul funcționează în continuare cu aceeași structură, sub același sistem și sub același control politic. Și pentru care OCDE pledează, în continuare, pentru o reformă care să reformeze în mod adecvat ce s-a făcut până acum – vezi, între altele, Raportul pentru Reforma învățământului preuniversitar în România. Niciuna dintre reformele menționate în raport nu au început, printre cele mai importante fiind reforma instituțiilor și reforma carierei didactice

Nu s-au terminat, încă, nici reformele lansate acum mai bine de un deceniu, precum cele curriculare – la nivel de liceu, planurile-cadru menite să adapteze predarea la școala bazată pe competențe nu au fost schimbate nici până acum, deși ar fi trebuit să intre în vigoare în 2021, când reforma curriculară a fost oprită de ministrul Sorin Cîmpeanu, după ani de întârziere. Ministra Deca a continuat amânarea perpetuă a acestor planuri, din pur interes electoral, după cum a spus secretarul de stat Florian Lixandru.

Iar competențele – după cum arată cifrele PISA, prezentate mai jos – sunt punctul slab al elevilor români la toți cei trei indicatori evaluați internațional: matematică, citire, științe.

• Iar educația media, cea care ar trebui să îi ajute pe tineri să filtreze informațiile care îi bombardează zi de zi (vezi cazul blitz-ului electoral al lui Călin Georgescu pe Tiktok),  promovată în rapoartele interimare ale proiectului prezidențial, a rămas doar cu o definiție în legea finală a învățământului preuniversitar din 2023. În practică este aplicată aproape exclusiv prin inițiative de tip ONG, precum cele ale Centrului pentru Jurnalism Independent, completate la un moment dat de un opțional legat tot de programele acestei organizații.

Între 2014 și 2024, „România educată” a însemnat: doi ani de pregătire a lansării proiectului (2016), 2 ani până la primul raport (2018), încă 3 ani la raportul final (2021) și încă doi ani până la adoptarea celor două noi legi ale educației (2023), care nu sunt puse în aplicare pe deplin nici până astăzi, unele prevederi urmând să fie aplicate peste 2-3-4 ani.

În tot acest răstimp, datele PISA și cele ale Comisiei Europene arată stagnare și chiar regres în ceea ce privește competențele elevilor și indicatorii-cheie ai impactului educației.

PISA:  Scad rezultatele medii, crește nivelul analfabetismului funcțional între 2012-2022

În 2022, spre sfârșitul deceniului pe care Klaus Iohannis l-a dedicat „României educate”, proces încă concretizat în vreo lege la acea dată, România înregistra scoruri sub media internațională în principalul test relevant privind competențele elevilor, PISA. 

În PISA 2022, România înregistra rezultate medii de 428 de puncte pentru fiecare dintre cele trei probe – matematică, citire, științe – din evaluarea globală realizată în rândul elevilor în vârstă de 15 ani, evaluare coordonată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Aceste cifre plasau România în plutonul țărilor cu rezultate sub medie la nivel OCDE, deși nu înregistrase niciun progres relevant față de precedentul val (când înregistra medii similare la cele 3 probe), iar multe țări OCDE au raportat rezultate considerabil mai slabe față de 2018, pe fondul crizei Covid-19. 

Mai mult, aceste cifre au plasat România, în continuare, sub nivelul pe care îl înregistra în 2012, când a avut loc ultima evaluare PISA înainte ca Iohannis să devină președinte și să-și dedice mandatele așa-zisei reforme „România educată”. În 2012 (date complete aici), România se afla tot semnificativ sub media OCDE din punct de vedere al rezultatelor medii, dar acestea erau cu circa 10 de puncte mai mari la Citire și Științe și cu 17 mai mari la Matematică, decât aveau să fie 10 ani mai târziu.

Rezultate medii România – PISA 2012 (PISA 2022):

• Matematică: – 445 (428)
• Citire – 438 (428)
• Științe – 439 (439)

Mai rău, în același deceniu a crescut procentul elevilor români cu rezultate slabe la cele trei evaluări, adică cei aflați în zona analfabetismului funcțional (tradus, în limbajul tehnic PISA, în elev care au înregistrat scoruri sub Nivelul 2, pe o scară ce merge până la Nivelul 6).

Astfel, în cadrul PISA 2022:

• jumătate (49%) dintre elevii români de 15 ani înregistrau rezultate slabe la Matematică.
• 42% dintre ei înregistrau rezultate slabe la lectură
• 44% dintre ei înregistrau rezultate slabe la Științe

Toate procentele sunt mult peste mediile OCDE în ceea ce privește ponderea elevilor cu rezultate slabe: 31% – Matematică, 26% – Citire, 24% – Științe.

Iar valorile sunt în creștere față de nivelul înregistrat cu 10 ani în urmă, la PISA 2012. Atunci, procentul elevilor români cu rezultate slabe era de 40,8% la Matematică, la Citire – 37,3%, iar la Științe – 37,4% 

Curba rezultatelor PISA, cu un vârf în 2012:

România – codașă în UE la mai toți indicatorii-cheie privind Educația, inclusiv cu scăderi față de acum un deceniu

În același timp, datele înregistrate de Comisia Europeană pentru principalii indicatori ce reflectă relevanța și calitatea sistemului de educație din fiecare țară membră UE arată o stagnare a României, o înrăutățire a situației sau o îmbunătățire nesemnificativă în puține cazuri, pe parcursul ultimului deceniu.

Cel mai recent raport al CE în acest sens este Education and Training Monitor 2023 (cel pe 2024 nu a fost încă publicat). Despre acesta, Edupedu.ro a scris pe larg în urmă cu un an, arătând că România este „lanterna roșie a Uniunii Europene în Educație”.

Ce spun acele date ale Comisiei, care comparau situația statistică din 2022 cu cea din 2012?

Participarea la educație timpurie: în România, procentul copiilor de 3-6 ani care merg la grădiniță/greșă era în România de 75,6%, ultima la nivel UE (media UE – 92,5%). Iar aici se înregistra un regres față de 2012, când rata de participare era de 84,1%.

Rata de părăsire timpurie a școlii era de 15,6% în 2022, comparativ cu o medie UE de doar 9,6%. Iar valoarea era cu doar 2 puncte procentuale mai mică decât cea înregistrată cu un deceniu înainte (17,8%). Și în acest caz România se situa, anul trecut, pe ultimul loc în Uniunea Europeană.

Rata tinerilor de 15 ani cu competențe scăzute la citire, matematică, științe – în acest caz sunt folosite datele OCDE – PISA (vezi mai sus), iar raportul Comisiei nota că media României la Matematică era ultima la nivelul UE, la celelalte două probe țara situându-se pe penultimul sau antepenultimul loc.

Rata absolvenților de învățământ tehnic-vocațional (VET) expuși la învățarea bazată pe muncă în timpul educației și formării era, în România, de 8,4%. Și în acest caz țara se situa pe ultimul loc la nivel UE, unde emdia era de 60,1%. La acest capitol, nu existau date comparabile pentru anul 2012.

Rata tinerilor (25-34 de ani) cu studii superioare era, în România, de 24,7% în 2022, comparativ cu o medie UE de 42%. Și la acest capitol România era ultima la nivel UE, creșterea față de 2012 (23,6%) fiind de un singur punct procentual, comparativ cu o creștere la nivel UE de circa 8 puncte procentuale în același interval.

Iar în cazul ratei de participare la educație pe tot parcursul vieții, în rândul populației adulte (25-64 de ani), România avea a patra cea mai slabă performanță la nivelul UE, cu o rată de 5,6% în 2012, în creștere nesemnificativă față de anul anterior.

Citește și:

BREAKING PISA 2022 România – penultima în UE și pe locurile 45-48 din 81 de țări și teritorii din lume, la cele trei evaluări principale: matematică, științe, citire / Aproape de 3 ori mai puțini elevi de top și de 2 ori mai mulți elevi sub pragul alfabetismului funcțional, față de media OCDE

România, lanterna roșie a Uniunii Europene în Educație, conform Monitorului Educației și Formării 2023, al Comisiei Europene – raport de țară și comparativ

Ministerul Educației publică și graficele cu analfabetismul funcțional și starea elevilor la școală, scoase din prima versiune a raportului de țară cu rezultatele PISA 2022 – document