Dezbatere aprinsă Ecaterina Andronescu-Oana Moraru. Ministrul vrea ca profesorii să treacă din nou în universități, pentru reîmprospătarea cunoștințelor / Moraru: Inspectorii școlari, metodiștii fac parte din nomenclatura de partid. Sper că în mandatul al IV-lea salvați niște aparențe

Copiii trebuie să poată fi din nou lăsați repetenți începând din clasa I, iar profesorii trebuie să treacă în procesul de formare “din nou în universități” pentru “reîmprospătarea cunoștințelor”, a anunțat ministrul Educației, Ecaterina Andronescu. Invitat într-o emisiune la Digi 24 împreună cu consultantul educațional Oana Moraru, ministrul Educației a declarat că profesorii trebuie să aibă obiective de atins la clasă “stabilite prin lege și în fișa postului”.

În cadrul unei dezbateri aprinse, Oana Moraru, expert educațional și fondator al unei școli private, a întrebat-o pe Ecaterina Andronescu: “Ce tip de monitorizare o să facem noi a respectării profilului școlarului sau absolventului de liceu, de gimnaziu, dacă știm bine că inspectorii școlari, metodiștii, cei care vin și fac inspecții la catedră fac parte din nomenclatura de partid, nu trebuie supărați? Eu locuiesc și am locuit într-un oraș micuț, în Călărași. Imediat după instalarea PSD-ului, s-a schimbat inspectorul școlar cu cineva care nu dovedise nimic în educație până atunci și care nu e respectat deloc în oraș”.

Oana Moraru a vorbit despre “selecția copiilor pe sub masă de învățătoare, în funcție de capacitatea părinților de a-i susține și de interesul părinților pentru educație”.

Vorbim de un sistem segregat, corupt și politizat. (…) Sper din toată inima că în mandatul acesta al patrulea salvați să zicem niște aparențe. E incredibil că încă discutăm în România secolului XXI de copii aleși pe sub catedră și cu interviuri la părinți și cu cadouri”, a declarat Oana Moraru.

Citește mai jos pe larg dezbaterea Ecaterina Andronescu – Oana Moraru de la Digi 24
Ecaterina Andronescu / Foto: gov.ro

Ecaterina Andronescu: Ar trebui să fie și o școală a părinților, toate lucrurile se învață. De multă vreme m-am gândit la acest lucru și poate că într-o zi vom și reuși să facem o școală pentru părinți. Și poate și în lege să avem un capitol special dedicat părinților. Am văzut în legea japoneză și poate ne inspirăm. O școală nu are nicio șansă să performeze, dacă părinții și profesorii nu lucrează împreună pentru binele copilului. Este singura șansă pe care noi o avem.

S-a pronunțat aici o cifră uriașă: sute de mii de copii care nu merg la școală. Sunt foarte mulți copii care au plecat cu părinții lor în străinătate și care, din păcate, nici la evidența populației, nici în sistemul de evidență pe care îl are ministerul nu se specifică foarte clar dacă este plecat în străinătate la o școală sau dacă lipsește pur și simplu, pentru că nu vrea sau nu poate să meargă la școală. Dacă reușim să întărim această relație a părintelui cu școala, a profesorului cu părintele, cred că avem o șansă să facem școala mai bună.

În Finlanda vorbea dna profesoară despre obiective. Cred că asta trebuie să facem și noi prin viitoarea lege a învățământului: să stabilim clar ce obiective trebuie să îndeplinim atunci când elevul, copilul termină grădinița, ciclul primar, gimnazial, șamd. Ce trebuie el să știe când încheie un ciclu. De exemplu, la sfârșitul ciclului primar, ce trebuie să știe: să scrie, să citească, să socotească, să se relaționeze cu oamenii. Ar putea să fie câteva obiective pe care să le urmărim, ca ele să fie duse la îndeplinire și fiecare profesor de ciclu primar sau învățător să răspundă pentru aceste obiective.

Oana Moraru: De obiectivele astea vorbim de parcă inventăm sistemul de învățământ de astăzi. Ele există dintotdeauna.

Ecaterina Andronescu: Îmi pare rău, ele nu există. Uitați-vă în lege.

Oana Moraru: Există profilul preșcolarului, copilului de clasa I, a II-a, a III-a, a IV-a.

Ecaterina Andronescu: Asta e altceva.

SURSA: Facebook/Oana Moraru

Oana Moraru: Problema e că nu există nici un fel de sistem de monitorizare, feedback și de reglare a calității profesorului de la clasă. Profesorul român nu este controlat, monitorizat, nu i se cere responsabilitate pentru plusvaloarea sau pentru comportamentele pe care le modifică un an, doi, trei, patru. Știu o mulțime de profesori care continuă de ani de zile practici absolut în afara oricărui calificativ la clasă și care sunt acolo pentru că sunt numiți și titulari de sistem pe viață.

A doua mare problemă, dacă nu prima, e politizarea sistemului. Ce tip de monitorizare o să facem noi a respectării profilului școlarului sau absolventului de liceu, de gimnaziu, dacă știm bine că inspectorii școlari, metodiștii, cei care vin și fac inspecții la catedră fac parte din nomenclatura de partid, nu trebuie supărați? Eu locuiesc și am locuit într-un oraș micuț, în Călărași. Imediat după instalarea PSD-ului, s-a schimbat inspectorul școlar cu cineva care nu dovedise nimic în educație până atunci și care nu e respectat deloc în oraș. La fel, marii directori de școli și de licee nu sunt oameni care au dovedit calitate profesională la catedră. Cum poate acest profil, pus din nou într-o nouă lege a învățământului, să regleze problemele astea care țin de politizare?

Mai e vorba de multă inechitate socială. Apropo de liceul extraordinar pe care îl menționați: știți că liceele care au și gimnazii aplică un examen de intrare al copiilor de clasa a V-a.

Ecaterina Andronescu: Da, știu.

Oana Moraru: Știți că acești copii care doresc să intre în acest liceu se meditează cu profesori din cadrul liceului?

Ecaterina Andronescu: Nu știu dacă aș fi de acord cu dumneavoastră.

Oana Moraru: Eu știu sigur, că am o groază de colege în sistem despre care știu ce fac. Că vorbeam de oazele de calitate ale educației în România, avem un mod de segregare socială și economică a copiilor încă de la clasele pregătitoare. În orașul meu și nu numai, sunt aleși pe sprânceană copii la clasa pregătitoare de învățătoarea X cu renume în oraș, sunt selectați din familiile bune, care pot susține și meditații, care pot susține clasa cu materiale cumpărate de ei. Copiii ăștia merg în continuare la gimnaziu cu cele mai bune încadrări la clasă, intră la licee pe criteriul acela al notelor, tot timpul selectăm din populația școlară cei mai buni copii, cele mai bune familii care chiar conlucrează cu profesorii lor. Sigur că conlucrează pentru că sunt legați de meditație, sunt legați de interese de propulsare a copiilor mai departe către facultăți despre care nu mai vorbim.

Deci este vorba nu numai de inechitate socială, dar chiar și de corupție acceptată de foarte mult timp. Asta cu selecția copiilor pe sub masă de învățătoare, în funcție de capacitatea părinților de a-i susține și de interesul părinților pentru educație e nedreaptă. Conduc o școală mică, unde am luat copiii pe burse din mediul rural. Foarte greu mai integrez copii cu șansa a doua, chiar și de la clasa I. Lor le lipsește extraordinar de mult educația timpurie. Vin copii din zonele rurale într-un mediu educațional bun, dar care au ratat primii șase ani de viață. Foarte greu îi recuperez, foarte greu și pe cei din familii care nu au aplicat abuzuri acasă. Educația preșcolară, despre care neuroștiințele spun acum că face diferența între copii propulsați bine la clasa I, a II-a, e foarte neglijată în România.

Ecaterina Andronescu: Dvs. sunteți profesor în acest sistem, dar ca să mă întorc puțin la județul Călărași, de exemplu în unul din licee, nu le știu pe toate, este director dna profesor Amza, care are o carieră în învățământ de cred că spre 30 de ani cel puțin. Nu a înlocuit-o nimeni de acolo, a fost inspector școlar.

Oana Moraru: Ei, sigur sunt și excepții. Dar știți de ce nu a înlocuit-o.

Ecaterina Andronescu: Nu e adevărat. Pentru că e o profesoară foarte bună. Uitați-vă: elevii de la acest liceu au prezentat de curând în Parlamentul European un moment foarte interesant, deci se poate și în Călărași. Am văzut școli din Călărași în zonele cu foarte mulți romi și am văzut învățătoare atât de dedicate, încât de câte ori mă gândesc la ele, nu am cum decât să le asigur de tot respectul meu și de toată prețuirea mea.

Oana Moraru: Dar eu nu contest. Nu. Nu contestă nimeni că avem oameni de valoare în România și profesori buni la catedră. Am vorbit despre un sistem corupt, segregat, politizat.

Ecaterina Andronescu: Greșiți. Explicați-mi mie de ce e sistemul politizat.

Oana Moraru: Aveți idee cât de frică le e profesorilor?

Ecaterina Andronescu: Eu nu am schimbat și nu am să schimb niciun director decât atunci când i se încheie mandatul sau atunci când nu își îndeplinește misiunea pe care o are.

Oana Moraru: Interesați-vă, vă rog, cum a fost numit inspectorul general la Călărași, dacă tot ne-am întâlnit.

Ecaterina Andronescu: Păi cine a fost inspector școlar înainte?

Oana Moraru: Interesați-vă dvs, nu vreau să facem un caz.

Ecaterina Andronescu: Păi știu cine a fost și o știu și pe doamna aceasta. Venea din poziția de director de la o școală. Care era problema? Un director de școală nu poate să fie inspector?

Oana Moraru: Sunt oameni care nu se respectă și care nu au dovedit profesional că fac ceva.

Cosmin Prelipceanu: Doamna ministru, învățătorii sunt obligați să îi treacă clasa pe cei de clasa I, pe toți copiii. Cum poate fi ăsta un obiectiv?

Ecaterina Andronescu / Foto: presidency.ro

Ecaterina Andronescu: Din păcate, este o prevedere legală, până în clasa a III-a nu îi pot lăsa repetenți, dar eu cred că trebuie să revenim asupra acestui aspect, pentru că iată unde suntem. Ajungem la clasa a VIII-a și atunci constatăm că nu știu să scrie bine, că nu știu să calculeze bine și că 36% nu sunt în stare să ia 5 la evaluarea de la clasa a VIII-a. Deci cred că obiectivele de care vorbeam trebuie să le stabilim prin lege și în fișa postului fiecărui profesor.

Cosmin Prelipceanu: Deci sunteți de acord că un astfel de obiectiv e o greșeală, să îi treacă pe toți de clasa I?

Ecaterina Andronescu: Da, categoric!

Oana Moraru: Nu. Dar e demonstrat că nu ai voie să lași repetenți, pentru că din punct de vedere psihologic nu ai niciun efect asupra copilului, dacă îl lași repetent la vârste atât de mici.

Ecaterina Andronescu: Dar te străduiești mai mult să îl înveți ce trebuie să îl înveți.

Oana Moraru: Nu ai voie să lași copii repetenți. Cadrul didactic este responsabil totalmente. Deci e împotriva oricăror studii, apropo de studii ale oamenilor de știință. Nu există niciun impact. Sunt studii întregi care studiază că lăsatul repetent nu rezolvă, nu îl motivează pe copil, nu-l aduce mai repede pe calea cea bună. Sub nicio formă.

Cosmin Prelipceanu: Și atunci soluția ar fi?

Oana Moraru: Soluția ar fi responsabilizarea profesorului de la clasă și obligația fiecărui învățător de a trata diferențiat copiii. În momentul ăsta, e o nebunie întreagă, încă de la clasele pregătitoare și clasa I, sunt concursuri și examene școlare individuale, concursuri școlare academice, o mare întreagă de auxiliare curriculare pentru portofoliul învățătoarei – cu cât ai mai multe participări la concursuri ale copiilor, cu atât ești învățătoare mai bună, forțăm enorm copiii de 6-7 ani, ignorând total pragul de dezvoltare psihosomatică a vârstelor, doar de dragul portofoliului profesorului și pentru că în continuare punem în centrul educației profesorul, catedra lui, portofoliul lui, liniștea lui. Eu nu neg că avem oameni excepționali. Dar câți dintre acești oameni excepționali pot și răspândi bunele practici?

Ecaterina Andronescu: Sunt de acord cu dvs, dar nu trebuie să exagerăm. Adică nu toată lumea e așa. Că pot să fie cazuri, nu le neg. Dar din respect pentru cei care își fac meseria cu seriozitate și cu responsabilitate simt nevoia să îi apăr.

Oana Moraru: Dar nu vorbim de oameni. Vorbim de un sistem segregat, corupt și politizat. De un sistem pentru care nu s-a făcut nimic de 30 de ani și care, cu noua lege a educației, sper din toată inima că în mandatul acesta al IV-lea salvați să zicem niște aparențe… E incredibil că încă discutăm în România secolului XXI de copii aleși pe sub catedră și cu interviuri la părinți și cu cadouri. Nu se poate!

Ecaterina Andronescu: Nu vă supărați, nu faceți abordări de felul acesta, pentru că eu nu vreau să salvez nicio aparență. Eu vreau să îndrept lucrurile care nu merg. Nu-mi spuneți că tot nu merge în sistemul ăsta de învățământ! Sunt foarte multe lucruri de îndreptat. Responsabilitatea profesorului trebuie întărită, dar în același timp trebuie întărită și autoritatea lui.

Oana Moraru: Dacă faceți o nouă lege a educației cu ideea că sunt câteva lucruri de îndreptat, când trebuie practic îndreptat spre viitor…

Ecaterina Andronescu: Iertați-mă, să știți că eu nu vin din altă parte. Vin din acest sistem. Și chiar dacă am lucrat numai în sistemul de învățământ universitar, să știți că am văzut ca nimeni altul școlile din România, un număr imens de școli și m-am confruntat cu situațiile din el.

Oana Moraru: Ați spus la Constanța că avem situația asta cu 38 de copii în clasă, la clasele I-IV.

Ecaterina Andronescu: Da.

Oana Moraru: Păi dvs ați oprit. Nu? Prin 2012 nici nu mai știu ați ras legea și regula care spunea că minim 20-25 de copii.

Ecaterina Andronescu: Nu e adevărat. Sunteți în eroare.

Oana Moraru: Ba da. Dl Liviu Pop și după aia dvs și nu ați făcut nimic.

Ecaterina Andronescu: Dna profesor. Dacă sunteți profesor, uitați-vă în lege. În acest moment, legea stabilește maximum 25 de elevi.

Oana Moraru: Și cum ajungem la 38?

Ecaterina Andronescu: Pentru că părinții presează directorul să îl primească pe copil în școală, directorul îi cere inspectorului, inspectorul aprobă. Și ajungem să avem clase de 36-38 de copii, în așa fel încât nici școlile bune să nu mai facă performanță. Deci aceste lucruri, într-un fel pentru ele trebuie să găsim soluții.

(…)

Cosmin Prelipceanu: 20 de copii într-o clasă?

Oana Moraru: Da, asta când pui copilul și interesul lui în centru. Când pui păstrarea palmaresului cadrului didactic, a învățătoarei care alege…

Ecaterina Andronescu: Unde scrie în legea actuală, pe care nu am făcut-o eu, unde scrie o asemenea chestiune?

Oana Moraru: În momentul în care învățătoarele aleargă disperate după hârtii… Ca să își câștige salariul de merit e o competiție extraordinară, le trebuie 500 de adeverințe ca să se bată în hârtii, e sigur că la clasă ea se întoarce și pune presiune pe copii, pe prestația lor academică forțată sau nu, prin numărul să obțină palmares. Sigur că nu îi mai convine să aibă 20 de copii la clasă nealeși, veniți după evantaiul naturii umane, avem curba lui Gauss: și copii de nivel mediu, și excepționali, și slabi. Ia să vedem, cum își construiește dna învățătoare portofoliul din clasă medie, normală? Sigur că pot să îmi construiesc cu 38 de copii aleși pe sprânceană la clasa pregătitoare. De asta spun: opriți asta! Sau ce consecințe aplicați inspectorului care acceptă?

Ecaterina Andronescu: În primul rând, că acest lucru eu l-am declarat că voi face lucrul acesta și am în vedere să stabilim lucrurile foarte clare prin viitoarea lege, dar în același timp n-aș fi de acord cu dvs că peste tot e la fel, că atunci ar fi jale în România.

Oana Moraru: Păi este jale!

Ecaterina Andronescu: Ei… în sfârșit!

Oana Moraru: Avem 40% analfabetism funcțional, 40% care nu își iau bacalaureatul.

Ecaterina Andronescu: Pe ce vă bazați? Știți care e drama noastră, sunt cifre care se vehiculează care nu au niciun suport în realitate. Uitați-vă, o să facem acum o evaluară foarte clară a numărului de elevi, ca să vorbim în cifre exacte despre abandonul școlar, nu despre 20 de procente.

Cosmin Prelipceanu: Dar analfabetismul funcțional? Pentru că dvs înșivă spuneați că sunt copii care citesc un text și care habar nu au ce au citit.

Ecaterina Andronescu: Da, eu nu pot să fac referire decât la lucrurile de care știu și despre care am informații și despre care știu exact că așa este. Da? Dacă ne uităm la absolvenții de liceu din România, pleacă cel puțin între 5 și 7.000, poate 10.000 pe an în străinătate, în marile universități ale lumii. De ce sunt primiți acolo? Să spunem chiar despre tot învățământul că este așa cum spune dna.

Cosmin Prelipceanu: Contestați cifra de 40% analfabetism funcțional?

Ecaterina Andronescu: Nu contest, dar…

Cosmin Prelipceanu: Bun, deci nu contestați.

Ecaterina Andronescu: Nu contest, dar cred că trebuie să avem, foarte mare responsabilitate atunci când vorbim de cifre exacte, da?

Oana Moraru: Bun, dar numărul acela de copii care sunt primiți cu brațele deschise că sunt tare deștepți nu sunt neapărat produsul unui sistem funcțional, știm bine. Eu am copilul la liceu de elită din București. Știm bine că supraviețuirea claselor de elită la licee din centrul Capitalei se întâmplă cu meditații. Pleacă peste hotare copiii care au un intelect natural – fiecare țară are 5-6% copii extraordinari, proporție naturală (…) – și nu sunt produsul școlii, sunt produsul unor oaze să zicem de lucru în care familia și profesorii supraviețuitori într-un liceu de elită pun parte în parte bani și interes ca să își promoveze acești copii și ca ei să reziste profesional la un nivel mai mare. Dar și la aceste licee sunt ozameni care duc practici aberante didactice, trecute foarte ușor cu vederea și știute de toată lumea. Nu generalizez, fiindcă sunteți ministru al învățământului…

Ecaterina Andronescu: Dvs generalizați răul în tot sistemul și cu asta nu sunt eu de acord. (…) Eu spun despre sistemul românesc că este extrem de polarizat. Este polarizat și pe criterii sociale, și pe criterii de performanță.

Oana Moraru: Pentru că permiteți selecția copiilor.

Ecaterina Andronescu: Aici suntem, aici trebuie să corectăm lucrurile. Sunt conștientă de chestiunea aceasta.

Oana Moraru: Ce puteți să faceți pentru selecția copiilor, asta pe ochi frumoși din clasa pregătitoare? Știți că sunt practici peste tot.

Ecaterina Andronescu: Eu cred că școala de cartier este școala cartier și ea trebuie respectată. Deci întreruperea ideii de rezidență la un prieten, la cineva de acolo de unde e școala, unde consideră părintele că se realizează copilul lui, pentru că toate școlile trebuie să fie bune, toate școlile trebuie să aibă… Profesorii de ciclu primar în Finlanda sunt cei mai bine plătiți. De ce? Pentru că acolo se dă startul copilului și este extrem de important.

(…)

Deci noi acum avem de gestionat între alte dosare pe perioada președinșiei chiar acest dosar care se va finaliza cu o recomandare a Parlamentului European, o recomandare care se referă tocmai la educația timpurie și la îngrijirea copiilor.

Cosmin Prelipceanu: Devine obligatorie școala de cartier sau mai bine zis interzisă mutarea în altă parte?

Oana Moraru: Dar există moduri de a fenta, sunt o groază de oameni care și-au luat viză de flotant

Ecaterina Andronescu: Nu știu ce speranță mai am că pot să îndrept lucrurile, dacă totul e… Școala de cartier este școala de cartier, copilul acolo trebuie să meargă, în circumscripția lui de domiciliu, după părerea mea. Dacă nu avem învățători care să facă ceea ce trebuie să facă pentru un copil cuprins în ciclul primar, atunci trebuie să plece învățătorul și copilul să rămână acolo.

Cosmin Prelipceanu: Manual de Limba română clasa a IV-a, Misterul munților Bucegi. Cum poate apărea un astfel de text pseudoștiințific (…)?

Ecaterina Andronescu: Și din respect pentru profesori și pentru elevi anul acesta am schimbat metodologia pentru evaluarea și întocmirea manualelor. Am crescut foarte mult accentul pe calitate. Manualul se punctează pe calitate cu 100 de puncte. Dacă nu ia cel puțin 95 de puncte, nu trece. În același timp, evaluatorii vor fi aleși în așa fel încât să nu ajungem la situații de felul celor semnalate de dvs acum.

Oana Moraru: Aceeași problemă a răspunderii și feedbackului pe care îl primești personal și a responsabilizării omului sau a profesionistului. Dacă nu avem asta la firul ierbii, nu o să o avem nici la nivel înalt, al selecției academice, pentru că probabil acolo posturile, pozițiile sunt mai importante decât calitatea muncii.

Ecaterina Andronescu: Eu ascultând-o pe dna profesor mă gândeam că niciodată nu am făcut mai puțin de 40 de ore săptămână, ci dublu de cele mai multe ori.

Oana Moraru: Nu are legătură cât muncește fiecare.

Ecaterina Andronescu: Nu, doamnă, are legătură, pentru că timpul ăsta nu l-am pierdut uitându-mă la televizor…

Oana Moraru: Dar nu are legătură cu dvs.

Ecaterina Andronescu: Păi dar asemenea mie sunt foarte mulți profesori care…

Oana Moraru: Vreau să știu dacă pentru acel manual există acum răspundere și responsabilitate pentru gogorițele de acolo. Oamenii ăștia pățesc ceva? Sincer.

Ecaterina Andronescu: Da. Manualul acela trebuie să iasă din circuit, în primul rând.

Oana Moraru: Lăsați manualul. Ce fac oamenii care sunt pericol pentru copiii noștri?

Ecaterina Andronescu: Acolo sunt două categorii de vinovați: evaluatorii în egală măsură cu autorii. Ministerul avizează prin evaluatori. Ministerul are un corp de evaluatori care avizează conținutul manualelor. Anul acesta, în metodologie dacă o să vedeți sunt sancțiuni la adresa evaluatorilor.

Cosmin Prelipceanu: Îl retrageți, pe manual?

Ecaterina Andronescu: Toate manualele cu greșeli teoretic nu au ce căuta pe masa elevilor. Practic, trebuie să vedem cu ce bani îl înlocuim. Nu pot să vă spun acum. Dar teoretic ar trebui să îl înlocuim. Și atunci trebuie să căutăm resurse ca să îl înlocuim.

Cosmin Prelipceanu: Acum 2 ani la Ministerul Educației a existat un grup de lucru pentru reducerea programelor. (…) Grupul ăla nu mai există. Își mai propune cineva să reducă materia, la gimnaziu?

Ecaterina Andronescu: Da, categoric da. Vreau să vă spun că deja se întâmplă, în sensul că aceste comisii naționale care reevaluează programele disciplinelor au început să lucreze. Am avut săptămâna trecută întâlnire cu comisia de matematică, în această idee. Pentru că încărcarea aceasta excesivă – deși dna o să ne spună că este o prostie – îl determină pe elev să nu îi mai placă școala. Și atunci noi trebuie pe de o parte să îl motivăm și pe profesor să facă lecția atractivă și în același timp să fie suficient de explicită pentru elev, pentru că ceea ce i se dă fără ca el să înțeleagă el respinge pur și simplu or învață pe dinafară. Și într-un caz, și în celălalt, școala nu câștigă, și nici elevul, și nici societatea. (…)

Știți ce hotărâre am luat? Sper ca acest lucru să îl duc cu bune rezultate la capăt. Programele, după ce comisia națională le revizuiește, să ajungă și la Academia Română, și la universități, să avem un punct de vedere comun. Mai multe păreri ale unor oameni care știu ce înseamnă.

Oana Moraru: Sau profesorii de la catedră. În manualul de clasa a V-a la Istorie, al fetiței mele, apărea la prima lecție sintagma: “tendințele expansioniste ale imperiului persan”. Un copil de 11 ani nu știe nici ce e tendință, nici expansionism, nici imperiu, nici unde-s perșii.

Ecaterina Andronescu: Da, corect.

Oana Moraru: Probabil pentru că manualele ajung prea adesea la academicieni și foarte puțin la psihologi și la profesori.

Ecaterina Andronescu: Sunt scrise numai de profesori din preuniversitar, toate.

Oana Moraru: Nu cunosc probabil psihologia copilului de 10 ani, de 11 ani sau există un soi de epatare a calității profesionale și academice a fiecăruia. (…)

Ecaterina Andronescu / Foto: gov.ro

Ecaterina Andronescu: La calitatea corpului profesoral, aș putea să fiu de acord cu doamna. Adică nimeni nu s-a mai ocupat de ceea ce numim noi formare continuă. Mă uitam zilele trecută pe legea japoneză: din 10 în 10 ani, profesorii dau examen din ceea ce s-au format în perioada respectivă. Un examen pe cunoștințe științifice ale disciplinei pe care o predau și pe tehnologia didactică. Deci trecerea profesorilor din nou în universități, reîmprospătarea cunoștințelor, reîmprospătarea modului în care predau la clase cred că este obligatorie și de aceea noi avem acum un proiect care este în derulare și care are drept obiectiv să formeze 55.000 de dascăli care la rândul lor să fie formatorii celorlalți.

Oana Moraru: A fost amânat un an proiectul ăsta. E câștigat demult grantul și e amânat.

Ecaterina Andronescu: A pornit.

Cosmin Prelipceanu: Sunteți tare pesimistă. De ce?

Oana Moraru / Sursa foto: Facebook Oana Moraru

Oana Moraru: Da, sunt tare supărată. Se poate face foarte mult în România și se poate face de mâine. Dar ne-am anchilozat pe de o parte în necunoaștere sau în o neschimbare a mentalității legate de psihologia copilului și de învinovățirea lui, pe de o parte de perindarea asta la minister a multor multor multor miniștri care au făcut schimbări mici, niciodată chestiuni de strategie pe termen lung.

Ecaterina Andronescu: Păi ajutați-mă să facem schimbările care sunt necesare.

Oana Moraru: Păi eu mă străduiesc unde pot.

Cosmin Prelipceanu: Legea educației, o pregătiți pentru primăvara asta. Nu e grabă?

Ecaterina Andronescu: Ea va fi în dezbatere. Parlamentul va decide când o ia în dezbaterea pentru aprobare.

Cosmin Prelipceanu: Singurul lucru pe care ni l-ați spus până acum, în legătură cu această lege, este că vă doriți o evaluare între treapa I și treapa a II-a de liceu.

Ecaterina Andronescu: Eu nu am spus lucrul acesta. Am spus că după opinia mea copiii aceștia ar trebui să fie… să avem o învățare și o evaluare continuă. Este un proces mai temeinic.

Oana Moraru: Tot pe copii să punem examene? Haideți să punem pe profesori, să îi verificăm pe ei.

Ecaterina Andronescu: Dar școala e făcută pentru profesori? Școala e făcută pentru elevi.

Oana Moraru: E pentru elevi, dacă ai profesori de calitate.

Ecaterina Andronescu: Păi da, evident că am nevoie în primul rând de profesori de calitate.

 

Total
296
Shares
16 comentarii
  1. Nu mai e nimic de comentat atata vreme cat auzi ca baietii vor ca un profesor care preda acelasi lucru continuu sa mai fie evaluat 😨 iar pe de alta parte alti bugetari cu salarii duble si chiar triple si mai mult de atat care stau pe calculator toata ziua dintre care peste 150.000 se pensioneaza si la vreo 45 ani avand in plus si pensiile superumflate nu aud de acest lucru ba salariul gradatiile si banii le vin des si doar cu scurgerea timpului , iar peste 75 % din acestia sunt in cel mai bun caz semianalfabeti . Despre ce vorbim preteni cand salariile profesorilor sunt in continuare printre ultimele bugetare iar paradoxal cei de pe la tara de unde provin mare parte din elevii analfabeti sunt mai bine platiti decat cei de pe la urbane unde de bine de rau se mai ia bacul asta care este …Chiar si de ce sa mai treaca prin universitati pt salariul printre ultimele pe care l primesc ? Nu e destul sa fie verificati din materia pe care o predau la clasa sau e ca o amenintare ? As vrea sa fiu de fata la verificarea chiar a dansei si as da orice sa i pun cateva intrebari din materia de liceu nu din universitate si atunci sa o vedem 😂

  2. Eu am sunt titular si anul trecut am fost ls ex de tit cu speranța în suflet k dacă nu prind transfer măcar o detașare.Nu am prins nimic cu 8.50 si mergând mai multe zile l a sedinta publică, dna de la cadre s spus k pt cei cu nota sedinta a fost în ziua precedentă si k at era pt cei cu punctaje si o persoană care voia dete în oraș a obtinut-o desi orele nu erau în listă.Am aflat în această primăvară din listă copiilor participanți la olimpiada unde ai dumneaei erau absenți si scris scoala de proveniență.Anul acesta posturile bune s au luat la restrângere.În zadar am fost la ex posturile se ocupa după criterii necunoscute de mine.

  3. Bine punctat, doamna Oana Moraru si felicitări pentru curajul cu care ați infruntat-o pe doamna Ecaterina Andronescu pentru că puțini sunt cei care nu mai iau poziția ghiocelului când e vorba de un ministru. Sper ca doamna Andronescu să înțeleagă cât de cât care sunt nevoile învățământului românesc. Nu poti sa faci învățământ de calitate cerșind de la părinți materialele de care ai nevoie, utilizând laptopul sau tableta adusă de acasă, uitandu-te la tabla smart ca la un bibelou. Cu 32 de elevi in clasă e greu sa vorbești cu fiecare într-o oră, sa-ti dea un feedback, să-i acorzi o minima atenție. Salariul de merit o alta problema. E greu sa mai ții cont de nevoile copilului când prioritatea este să aduni adeverințe.
    Valorile cu care vin copiii de acasă sunt la majoritatea nepotrivite actului educational. Pentru ei contează mai puțin respectul, responsabilitatea, învățarea, cititul. Colaborarea părinților cu profesorii este aproape inexistentă. Si ei, ca și ministerul, cred că se vor descurca copiii cumva, si ca sa câștigi bani mulți nu ai nevoie neapărat de carte. De colaborarea cu psihopedagogul școlii nici atât nu se poate vorbi. Încă mai există ignoranță multă. Statul ne vrea needucați si în sensul acesta.

  4. Te admir, Oana! Mi-ar plăcea să povestim cândva cum e să fii profesor în România, cât respect reciproc există între dascăli şi inspectori şi ce se întâmplă dacă îndrăzneşti să te mişti din poziţia ,,ghiocel”. E trist, foarte trist ce se întâmplă în sistem, fie că-l priveşti din afară, fie că eşti în el, dar sperăm încă, ne adunãm mizeriile sub preş, înghiţim în sec şi mergem mai departe… poate d-na ministru, poate…

    1. Apropo de evaluarea periodica a profesorilor,consider ca este un lucru bun,numai ca,aceasta trebuie facuta printr-un examen.Vad ca se tot spune de procesul de formare a profesorilor in universitati .Eu gasesc o alta formula.Sunt atatea cadre didactice studioase care considera ca se pot pregati pe cont propriu.Ceea ce le poate propune sistemul este sa prezinte periodic,la un numar de ani(5-10 ani)o diploma prin care sa confirme ca s-au supus unui examen de reevaluare a cunostintelor si care sa fie cartea lor de vizita pentru orice fel de restrangere de activitate,pretransfer etc.
      Varianta parcurgerii unor cursuri organizate de casele corpului didactic,universitati sau formule de reconversie profesionala sunt doar forme fara fond prin care interesatii isi maresc cifra de scolarizare si incaseaza bani.Un profesor bun isi poate confirma pregatirea fara risipa de timp si bani.Se prezinta periodic la centrul universitar,da probele de examen si nu are nicio problema.Inlocuirea concursului de dosare cu aceasta forma de selectie nu doar ca salubrizeaza sistemul,dar il si debirocratizeaza,pentru ca dispare motivatia hartiilor.

    1. Câtă vreme se aruncă toată vina asupra cadrului didactic și nu-l asculți cu ce se confruntă pentru că nu e în trend să-l bagi în seamă sau de teamă ca ești acuzat că “faci școala pentru profesori” nicio șansă la o bună comunicare și o relatare reala a problemelor.

  5. E o discuție seacă despre lucruri care s-au mai spus în presă: cadrele didactice sunt incompetente, elevîi sunt niște genii neînțeleși și politizare, despre ceilalți factori care influențează educația, nimic, despre noi societate, care încurajăm anumite “valori” și familie, părintele pe care profesorul trebuie să-l caute cu detectivul particular ca sa-l informeze ce-i face copilul la școală pentru că după înscriere nu-l mai vede altul. Adevărul e întotdeauna la mijloc: marea majoritate a profesorilor nu sunt proști pentru că au susținut niște examene de definitivat si grade, perfecționarea e oblatorie la 5 ani, pe cheltuiala lui, elevii sunt copii cu diferite nevoi (care nu se datorează în principiu profesorului dar se așteaptă ca acesta să fie un supererou si sa-i rezolve elevului toate problemele), cat despre politică…
    Repetenția ține de atitudine, daca societatea și parintii o privesc ca pe o rusine, normal ca edevine traumatizantă pentru copil.

  6. Se impune ELIMINAREA DEFINITIVA, a etapelor de pretansfer, transfer, detasare, completare de catedra etc a titularilor din sistem .Aceste aspecte ale sistemului educational romanesc au condus spre situatia actuala a invatamantului din Romania ! Toate cadrele didactice trebuie sa fie verificate macar atunci cand nu mai au ore in scoala in care s-au titulrizat, cand vor sa se detaseze sau sa se transfere la o alta scoala ! Sa fie obligati toti profesorii sa-si sustina gradele didactice si sa nu li se mai recunoasca doctoratele pentru ca, toata lumea stie ca nu au nici o legatura cu procesul educational din preuniversitar ci doar cu risipa de fonduri pentru salariile mari ale doctorilor preuniversitari ! Daca s-ar vrea binele acestei tari s-ar face aceste schimbari dar… se pare ca nu exista vointa in acest sens !!!

  7. Oana Moraru, eu sunt profesor metodist. Nu fac si nu am facut niciodata parte din nomenclatura de partid.
    Mai studiati problema inainte sa faceti afirmatii nefondate!

  8. Dupa 55 de ani,femeile si 60 de ani barbatii,nu prea-ti mai sta bine la catedra!Greu reusesti sa te faci respectat de elevi,nu mai ai aceeasi rabdare,nu esti incurajat sa ramai cat mai mult in invatamant pentru ca dupa 25 de ani vechime nu mai beneficiezi de nicio treapta de salarizare(in niciun alt domeniu si in nicio alta tara nu se intampla asta,nu se tine cont de faptul ca 30,poate 35,40 de ani ai lucrat ca 25-30 de copii in acelasi timp),esti ingropat de hartii inutile(fac o activitate,o actiune,chiar trebuie sa intocmesc pentru orice proces verbal?).In alt mandat al doamnei s-au facut si lucruri bune:structura subiectelor la examenele de bacalaureat si EN,bacalaureatul diferentiat pe profile si chiar si repartizarea computerizata mi se pare corecta:intri la liceu in functie de nota de la examen si de media din gimnaziu…Dupa parerea mea religia ar trebui optionala sau chiar scoasa din scoala(suntem in 2019!),iar intre profesorii de romana/matematica si ceilalti chiar ar trebui sa fie diferenta la salariu!Compari munca unui cadru didacic care preda matematici cu a unuia de religie,sport,desen,muzica? Consider ca doamna ministru a sarit calul atunci cand a propus iesirea profesoarelor la pensie la 68 de ani!God!!Horror!…Succes!

  9. Doamna Andronescu sa faca ceva pentru ca tinerii care vor sa intre in sistem , sa nu mai fie exclusi sau umiliti an de an . Cunosc cazuri de tineri , care an de an dau examenul de titularizare , care iau note mari ,peste 8 si care nu pot intra in sistem din .. lipsa de posturi ! Mai bine zis , sunt judete intregi in care nu mai exista posturi titularizabile .Cauze ? Da , micsorarea numarului de elevi , dar si faptul ca dvs. mentineti in sistem ca titulari pensionabilii ,pana la 65 -67 de ani in defavorul tinerilor ,care nu mai gasesc posturi titularizabile .Apoi mai este si o alta problema , adesea fosti invatatori ,titlarizati ca invatatori din aritmetica si ceva literatura ,fac si ei o facultate cam dupa 40 de ani si AU DREPTUL SA FACA PRETRANSFER PE POST DE PROFESOR DE ROMANA , DE EXEMPLU ; FARA A MAI DA EXAMEN DE TITULARIZARE DIN SPECIALITATE ! Ceea ce e nedrept .Adica eu iau an de an note peste 8 , si postul e ocupat de un fost invatator prin pretransfer FARA A MAI DA EXAMEN DE SPECIALITATE CARE CANDVA S -A TITULARIZAT CU 5 -6 pe post de romana dand examen din aritmetica ??? ! Dumneavoastra constientizati ce deserviciu faceti invatamantului romanesc ? Acesti fosti invatatori , de ce nu ar trebui sa dea examen din specialitate , ca si mine ? Si , daca e mai bun ca mine ,e ok , dar daca nu ?? V-as recomanda sa reglati aceasta situatie si sa stimulati competenta si adevarata performanta . Daca o tineti tot asa ALUNGATI PUR SI SIMPLU TINERII DIN SISTEM SI -I DETERMINATI SA PLECE IN LUMEA LARGA , SA -SI CAUTE UN ROST ;INGROZITI DE NEDREPTATILE DIN SISTEM ! Atunci nici sa nu va mirati daca la testele Pisa ne situam pe locul rusinos 62 din 65 de tari testate . Trebuie sa dati un impuls sistemului de invatamant si sa acceptati noul si schimbarile .Pentru ca , de fapt ce spune un dascal vechi ? “pe mine nu ma misca nimeni de aici , sunt titular , asa ca … ” si ,adesea nu este interesat de nou , adesea isi face orele in stil arhaic , nu cunoaste si nu aplica metode moderne , fiindca nu le cunoaste si spune cam asa “cum am predat de 40 de ani asa o fac si acum ” Ineficient , adica , si cu metode depasite . Si , da , invatamantul e politizat 100 % nu e cazul sa ne mintiti sustinand ca nu e asa ! Ca si titularizarile ! Sau ocuparea posturilor , ba prin 253 , ba pensionabili , ba transfer pt pers titularizate candva cu 5 -6 , ba alte si alte smecherii lansate de directorii care scot posturile dupa cum bate vantul. Vantul de la inspectorate . Si acolo bate cam in favorul celor cu carnet rosu ! Ce competenta , ce confruntari reale ?? De aceea va recomand , profesori itineranti pt sprijinirea elevilor care inteleg mai greu ,mai ales la romana , matematica . Obligativitatea tuturor celor titularizati cu note sub 7 sa dea examenul de titularizare din specialitate pt a -si demonstra capacitatile intelectuale reale ! Eliminarea posibilitatii unui transfer de la invatator la profesor fara examen de specialitate . Fiindca , daca nu o faceti ,incurajati fraudarea la nesfarsit a posturilor ,lipsa de competenta si de determinare ,alungarea tinerilor capabili din sistem pur si simplu . Era la geografie , de exemplu , o fata care luase nota 10 la titularizare si nefiind posturi titularizabile a ramas tot suplinitoare si de -abia a gasit ceva ore in specialitate asa cam la 100 de km de casa ! Vi se pare corect atunci ca altul titularizat pe vremuri cu 5 -6 sa ramana ca titular pe post si tineri , ca in exemplul de mai sus , sa ramana cu jumatate de norma si cu naveta la 100 de km ?? Mie ,nu ! Daca vreti sa firi apreciata ca un ministru competent care accepta noul si care stimuleaza performanta , faceti aceste modificari ! Daca nu le veti face veti ramane in istoria invatamantului romanesc ca demolatoarea noului , si a performantei in invatamant , si ca cea care ati alungat tineretul studios din tara ,ingroziti de nedreptatile din sistem !

    1. Doamna Oana, daca sunteti profesor, pentru ce va tarati toti ceilalti colegi in noroi? Daca.cunoasteti cu cat stes se confrunta un profesor in fiecare zi, cum puteti fi de acord ca nu da suficiente examene. Am colegi care de 18 ani dau examen in fiecare an. Stiti foarte bine cate inspectii implica un grad didactic. Cate examene ati vrea sa mai dea? De ce sa fie doar profesorul tras la raspundere pentru esecul la un examen al elevului? Nu putem lega copii in clasa daca nu doresc sa vina sau nu sunt atenti, nu stim cat invata ei acasa. Doar pe profesori ii invinovatiti. Sunteti zdraveni la cap?? O sa ramaneti si fara profesorii pe care ii aveti in sistem. O sa fuga toti, pentru ca este o presiune prea mare asupra lor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate

CNCD se autosesizează după ce Ministerul Educației a menținut pentru minoritari examenul de română la admiterea la facultate. Asztalos: În cazul câtor etnici români în funcții publice reflectă BAC-ul nivelul de stăpânire a limbii române?

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării se autosesizează în problema examenului de limba română pe care Ministerul Educației le permite universităților să îl organizeze pentru absolvenții minoritari care vor să dea…
Vezi articolul

Ecaterina Andronescu, reclamată la Consiliul pentru Combaterea Discriminării pentru declarațiile despre gruparea elevilor cu dificultăți de învățare “în clasele normale”

“Declarațiile publice ale ministrului Educației referitoare la segregarea elevilor cu dizabilități întăresc stigma şi prejudecata la adresa întregii comunităţi a persoanelor cu dizabilităţi din ţara noastră, copii, tineri, adulţi şi părinţi ai…
Vezi articolul