Din toamnă, aproximativ 1,4% dintre profesorii titulari sunt nevoiți să predea la mai multe școli, după aplicarea Legii Bolojan, potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării / Sunt vizate peste 2.400 de cadre didactice titulare – calcul estimativ

2.982 de vizualizări
Inspecția specială
Foto: Pexels.com
În anul școlar 2025-2026, 1.4% dintre profesorii titulari sunt nevoiți să predea la mai multe școli, după aplicarea Legii Bolojan, potrivit unui comunicat al Ministerului Educației și Cercetării. Amintim că, în perioada 20-22 august, profesorii care au avut nevoie de completarea normei didactice de predare au putut participa la ședințele organizate de inspectoratele școlare.
  • Din toamna, norma didactică de predare crește, în medie, cu 2 ore. Este vorba despre Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Legea 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, cunoscută drept Legea Bolojan, a intrat în vigoare, după publicarea în Monitorul Oficial vineri noaptea, pe 25 iulie 2025.

„Pe baza informațiilor furnizate de inspectoratele școlare la finalul perioadei de constituire a normelor la nivelul unităților de învățământ, în cazul profesorilor titulari, aproximativ 98,6% au rămas în aceleași unități școlare, iar ceilalți aproximativ 1,4% își vor constitui normele și de la alte unități școlare”, se arată în comunicatul Ministerului Educației și Cercetării.

În anul școlar trecut, 2023-2024, erau 173.533 de norme didactice ocupate cu titulari, conform raportului privind starea învățământului pentru anul școlar 2023-2024. Dacă raportăm procentul de 1.4 la numărul de norme ocupate cu titulari, atunci ar însemna că peste 2.400 de cadre didactice care ar urma să predea la mai multe școli din toamnă.

În raport este menționat că se observă o tendință de ușoară scădere a ponderii posturilor didactice ocupate cu personal didactic titular.

„Din analiza datelor statistice din ultimii ani școlari încheiați, privind structura personalului din învățământul preuniversitar de stat, se observă o tendință de ușoară scădere a ponderii posturilor didactice ocupate cu personal didactic titular (de la 77,96% în anul școlar 2022-2023 la 77,52% în anul școlar 2023-2024)”, potrivit raportului.

Despre norma didactică

Conform Legii Bolojan, noile norme didactice sunt:

  • pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână
  • pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică
  • excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână
  • profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat)
  • în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori
  • cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister

În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este valabil un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială.

Este prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.

Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.

Redăm comunicatul integral al Ministerului Educației și Cercetării:

După anunțul referitor la reorganizarea rețelei școlare, revenim cu o serie de informați preliminare privind constituirea normei didactice în învățământul preuniversitar în contextul legii fiscal-bugetare.

Creșterea normei didactice cu două ore de predare pe săptămână, stabilită prin Legea fiscal-bugetară nr. 141/2025, a generat redefinirea normelor didactice pentru noul an școlar (2025 – 2026).

Pe baza informațiilor furnizate de inspectoratele școlare la finalul perioadei de constituire a normelor la nivelul unităților de învățământ, în cazul profesorilor titulari, aproximativ 98,6% au rămas în aceleași unități școlare, iar ceilalți aproximativ 1,4% își vor constitui normele și de la alte unități școlare.

Creșterea normei didactice cu două ore de predare pe săptămână permite elevilor o mai mare interacțiune cu profesori-titulari, dar, așa cum preciza ministrul Educației și Cercetării, acest lucru trebuie dublat de o reducere a încărcării birocratic-administrative din timpul general de lucru, demers pe care ministerul îl are în analiză. De asemenea, prin reglementările ministerului pentru implementarea legii fiscal-bugetare (L141/2025) s-a avut în vedere posibilitatea de a evita fragmentarea normelor didactice acolo unde acestea erau deja fragmentate în 3 sau mai multe unități scolare.

Săptămâna viitoare vor fi distribuite normele pentru suplinitori și ulterior numărul de ore disponibile pentru plata cu ora. Ministerul Educației și Cercetării va informa public și în privința acestor demersuri.

Ministerul Educației și Cercetării mulțumește tuturor cadrelor didacttice pentru implicarea în pregătirea anului școlar, în condițiile dificile generate de criza fiscal-bugetară.”

Citește și:
Creștere normă didactică de predare 2025. Profesoară: Am luat în completare Muzică și Desen la mine în școală și Educație socială în alte școli. Acum predau în patru școli, înainte predam în una singură
Sindicatele din Învățământ transmit profesorilor că este esențial ca, în data de 8 septembrie, să nu participe la festivitățile de deschidere oficială a anului școlar 2025-2026: Nu putem să participăm la festivități golite de conținut și să aplaudăm discursuri ipocrite și demagogice
Profesor: Sunt de acord cu boicotarea anului şcolar, sunt revoltat de ceea ce se întâmplă. Am fost în pericol să îmi completez norma la o altă şcoală sau la alte şcoli


9 comments
  1. Deci cam asta sunt oamenii în fața Ministerului…

    Bănci, procente, formule…

    Concret, câți titulari sunt afectați inutil de legea Boclojan la cererea nedemisionarului David?

    Si restul oamenilor?
    Suplinitori, directori, contabili, administratori, sectetari
    Dar elevi?
    Dar părinți?

    Cifrele reale dor nu e așa?
    In procente mici din cifre marutotul pare mai insignifiant…

  2. De ce o numiti „legea Bolojan” cand e „legea Ciolacu”? Acesta din urma a creat situatia disperata in care se afla tara, la un pas de incapacitate de plata. Bolojan nu mai poate decat sa incerce, cu masuri drastice, sa dea cat de cat intr-o parte masina inainte de a se lovi de stalp. Aici s-a ajuns daca nu am reusit sa-l impiedicam pe Ciolacu sa faca asa cum a facut.

    1. Pentru 0.6% din bugetul EDUCAȚIEI, nu al țării, au distrus pe repede-nainte un întreg sistem. Iar acei 0.6% nici nu existau în buget pentru că ministrul NU i-a cerut. Au tăiat într-un sistem care nu mai suporta reduceri doar ca să nu facă o rectificare bugetară. Legea spune 6% din PIB pentru educație, dar mai puțin ca anul ăsta n-a fost dat niciodată și au tăiat și din ce-au aprobat tot ei.

      Lasă propaganda. Nu aveți de-a face cu proștii voștri de partid.

  3. Eu sunt pe viabilitate cu doua specializari. Eram in trei scoli. Acum sunt in patru scoli, ca neaparat trebuia in specialitate, sa nu pierd viabilitatea, intr- o scoala sunt in trei structuri, in doua scoli cu cate o ora. In localitatea de domiciliu am o singura ora, restul sunt in alte localitati. O sa pierd o gramada de timp cu plimbatul intre localitati, voi avea clase simultane 4 in 1, 2 in 1. Noroc ca am luat permisul, altfel ramaneam cu norma incompleta pentru ca ar fi fost imposibil sa ajung in scoli. Multumesc din suflet ca a facut acest lucru posibil !

  4. Procentual, pare decent. Dar numeric?
    Sunt vreo 2000+ de profesori care acum se plimba intre mai multe scoli decat inainte.
    Si toti ceilalti care aveau norma la 2 sau mai multe scoli.
    Daca-i pui cap la cap, numeric, nu sunt putini.

    1. Profesorii sunt titulari ai sistemului, nu ai unității de învățământ, este normal să se „plimbe” unde este nevoie de ei. În plus există regula să nu predea in mai mult de 3 școli. Soluții există , dar e mai ușor să ne văicărim și să ne axăm pe problemă, în loc să ne axăm pe soluții.

      1. O școală cu PJ VA AVEA mai multe structuri în mod obligatoriu începând de anul ăsta (dacă a avut anterior mai puțin de 500 elevi). Oamenii – titulari sau puținii suplinitori rămași în sistem – vor fi obligați să facă naveta între mult mai multe școli arondate ca să aibă normă (crescută). Pe hârtie sunt 2-3 școli, în realitate pot fi 8-10 structuri care tot școli sunt, doar că arondate PJ, iar pe teren sunt la zeci de km distanță unele de altele.

        Mincinoși sunt și ei, și voi, care vă prefaceți că înțelegeți despre ce e vorba!

  5. Procentul va fi cu mult mai mare în viitorul an școlar. Acum, pentru că a fost pe repede înainte tot procesul, mulți titulari au completat în școală cu alte discipline din specializare dar care nu sunt pe decizia de numire sau cu alte discipline din aria curriculară, dar pentru anul școlar 2026-2027 acest lucru nu va mai fi valabil și vor intra în completare. Mulți, foarte mulți.

  6. Din toamna următoare mulți vor avea 10 școli și la fel de mulți își vor lua bocceluta și vor pleca…
    Ce se distruge acum nici în 30 de ani de munca nu va putea fi reparat.Ei au profitat de forță de muncă formata de foștii comuniști care au scos doctori,ingineri,profesori etc ceruți jn toată Europa și nu numai.Sunt foarte căutați chiar și acum.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Salariul mediu net în Învățământ a crescut cu 35% în ianuarie 2024, față de aceeași lună din anul trecut, potrivit Institutului Național de Statistică / Politicienii au prezentat „creșteri de 50%” până în iunie 2024, iar sindicaliștii au anunțat că „suntem în grafic cu salarizarea”

Media creșterilor câștigurilor salariale nete în Învățământ, în perioada ianuarie 2023-ianuarie 2024 a fost de 35,3%, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică. Concret, în ianuarie 2024 câștigul…
Vezi articolul