Directoarea Andreia Bodea: Viitorii profesori pot să facă oricât de multe masterate, dacă sunt făcute de mântuială și sunt făcute numai ca profesorii universitari să aibă studenți / Ar trebui să existe măcar un an o formă de pregătire, în care tinerii să fie un fel de profesori asistenți, înainte de a ocupa un post prin concurs, spune directoarea Violeta Bontilă

1.021 de vizualizări
Violeta Bontilă și Andreia Bodea / Foto: capturi InfoEdu / TVR Info
Masteratele didactice sunt inutile în formarea viitorilor profesori atât timp cât „sunt făcute de mântuială și sunt făcute numai ca profesorii universitari să aibă studenți”, a declarat Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național „I. L. Caragiale” din București, la emisiunea InfoEdu. Directoarea Colegiului Național „Constantin Diaconovici Loga”, Violeta Estrella Bontilă, consideră că viitoarele cadre didactice ar trebui să parcurgă o perioadă de pregătire de cel puțin un an în cadrul unei școli, iar de-abia mai apoi să poată susține examenul de Titularizare.

„El [n. red. tânărul care dorește să devină profesor] poate să facă oricât de multe masterate, dacă sunt făcute de mântuială și dacă sunt făcute numai ca să le bifăm și dacă sunt făcute numai – cu tot respectul – ca profesorii universitari să aibă studenți și să aibă această activitate, pot să fie oricât de multe, rezultatul tot va fi prost”, a explicat directoarea Andreia Bodea.

„Este următoarea problemă: nu este vorba numai despre ce știi, este vorba despre ce faci cu ce știi în contextul actual și a fost delicat domnul director când a spus că ai 25 de elevi în față. Sunt și 34 de elevi în fața ta”, a completat ea.

Directoarea colegiului din Capitală a subliniat că activitatea unui profesor nu înseamnă doar predare, ci „trebuie să știi să stăpânești clasa, trebuie să-ți nuanțezi discursul, trebuie să știi cum să atenționezi, dacă să atenționezi. Nu este numai despre a veni și a preda”.

Directoarea Violeta Estrella Bontilă a propus ca absolvenții care vor să devină profesori să parcurgă o perioadă de pregătire, „să fie un fel de profesori asistenți”, înainte de a ocupa un post de cadru didactic prin concurs.

„Eu cred că ar trebui să existe măcar un an o formă de rezidențiat, să spunem așa, ca la medici, de pregătire, în care acest tânăr care dorește să devină profesor să facă o formă de practică la locul de muncă. Să fie un fel de profesor asistent, așa cum există în foarte multe țări ale lumii, pe care le invidiem pentru sistemul lor de educație”, a propus directoarea Violeta Estrella Bontilă.

„Doar după aceea, după ce au o recomandare, după ce arată că au abilități, să poată accede despre un examen de Titularizare sau un concurs pe post, pentru că altfel nu ai cum să devii cadru didactic bun decât după foarte mulți ani, dacă ai noroc și dacă ai dorință”, a mai adăugat aceasta.

Informații de context

Legea Educației Iohannis-Deca prevede că din 2029 vor putea fi angajați ca profesori în gimnaziu și liceu numai studenții care au parcurs, obligatoriu, un masterat didactic de 1 an sau de 1 an și jumătate (articolul 176 din Legea învățământului preuniversitar 198/2023).

Academia Română a organizat joi, 9 octombrie 2025, o dezbatere cu tema „Masteratul didactic, încotro?”, la care au participat ministrul Daniel David și profesorii Romiță Iucu, Rodica Zafiu, Liviu Ornea, Lucian Ciolan, Cătălin Glava, Oana Fotache Dubălaru și Marian Ilie, potrivit TVR Info. Atât Rodica Zafiu, cât și Cătălin Glava au susținut explicit ideea obligării studenților care vor să devină profesori să parcurgă și masteratul didactic, dar și un masterat de specialitate, deși în specialitate studenții tocmai au absolvit facultatea.

Conferențiarul Cătălin Glava a propus în spațiul public obligativitatea parcurgerii unui masterat de specialitate de către studenții care vor să devină profesori în școlile gimnaziale și licee, pe lângă masteratul didactic obligatoriu deja prin lege.

Profesorii universitari atrag atenția că masteratul didactic scurtat la doar 1 an și 1 an și jumătate de fosta ministră Ligia Deca prin propria Lege a educației nu respectă standardele Bologna. Un student care ar urma să facă masteratul de 1 an sau 1 an și jumătate prevăzut de fosta ministră „nu se poate duce la doctorat dacă va dori vreodată” și „are o problemă cu cadrul european al calificărilor, cu recunoașterea calificărilor la nivel european”, a avertizat Lucian Ciolan, prorector al Universității din București.

Reformarea pregătirii viitorilor profesori prin desființarea DPPD-urilor și înlocuirea pregătirii psihopedagogice și didactice aplicate de aceste departamente prin noile masterate didactice de 2 ani a fost introdusă în lege pentru prima dată în 2011, în Legea Miclea-Funeriu. Universitățile au respins, însă, desființarea DPPD-urilor, astfel că primele masterate au apărut abia în 2020, ca urmare a deciziei ministrului de la acea vreme, Monica Anisie. Preluarea și în Legea educației Deca-Iohannis din 2023 a obligativității ca studenții care vor să devină profesori în școli gimnaziale și licee să parcurgă masterate didactice va conduce, cel mai probabil, de la aplicare, la dispariția unora dintre masteratele de specialitate la care predau parte dintre profesorii care nu sunt din zona psihopedagogică.

Pentru a contracara dispariția unora dintre masteratele de specialitate care nu vor mai fi alese de studenți, parte dintre profesorii din universitar propun obligarea prin lege a studenților să urmeze și masterate de specialitate, nu doar didactice, pentru a deveni profesori în preuniversitar, deși în specialitate au absolvit deja studiile de licență.

Mai mulți profesori universitari au criticat dur propunerea unui masterat didactic scurtat, avertizând că aceasta riscă să diminueze pregătirea de specialitate a viitorilor profesori. Printre aceștia se numără Oana Fotache Dubălaru, decan al Facultății de Litere (UB), care a spus la TVR Info că actuala formulă „e aproape integral pedagogică, fără formare de specialitate”:

„Nu e doar o problemă de durată, e o problemă de fond. Nu e de ajuns să știi metode de predare, dacă nu știi conținuturi.”

Și Rodica Zafiu, profesoară la aceeași facultate, a propus o alternativă: 3 ani de licență, 2 ani de masterat de specialitate și 1 an de masterat didactic, o formulă care ar asigura atât competența științifică, cât și pregătirea practică. „Este ideal, chiar dacă pare neeconomic și scandalos”, a spus Zafiu.

De la Iași, profesorul Ionel-Dumitrel Ghiba, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, a avertizat la rândul său că scurtarea perioadei de formare „va afecta calitatea pregătirii profesorilor și, implicit, performanțele elevilor”. Fostul ministru Daniel Funeriu, inițiatorul masteratului didactic de doi ani din Legea educației 1/2011, a declarat că actualul proiect „diminuează pregătirea de specialitate” și că Daniel David este „prizonierul unei legi care nu îi aparține”.

Într-o analiză publicată pe Edupedu.ro, jurnalista Raluca Pantazi a criticat dezbaterea privind dublul masterat, considerând-o „o propunere de un ridicol evident”, menită să mențină controlul universităților asupra formării viitorilor profesori și să aducă bani suplimentari din bugetul public.


2 comments
  1. Dacă d.na Bodea așa a făcut cum propune să facă alții acum, ok.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

SURSE Excepția prin care orice persoană cu studii superioare poate să predea în școli, fără module de pregătire sau masterat didactic, a fost eliminată din proiectului Legii învățământului superior

Excepție prin care orice persoană cu studii superioare poate să predea, chiar dacă nu a urmat programele de formare psihopedagogică sau nu are masteratul didactic, a fost eliminată din proiectul…
Vezi articolul

Ligia Deca anunță că va trimite corpul de control și la liceul din Ilfov, unde au fost anulate 11 lucrări la Limba română dintr-o greșeală a profesorilor asistenți, după 40 de minute de examen / De anul viitor, vom preciza în metodologie ce se întâmplă în cazul în care se anulează lucrarea în timpul examenului

Ministra Educației, Ligia Deca, a spus că va trimite Corpul de control al Ministerului la Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau” Brăneşti, județul Ilfov, unde au fost anulate lucrările a 11 elevi care…
Vezi articolul