Directorul Viforel Dorobanțu: Eu aș desființa Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a, dar nu se poate, din păcate, la nivelul mentalității pe care o au cei din Ministerul Educației. Măcar să se poată măsura niște competențe și prin intermediul altor discipline, asta neînsemnând mai multe meditații

Viforel Dorobanțu, directorul Școlii Gimnaziale Nr. 1 din Curcani, județul Călărași, a vorbit despre Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a și a spus că ar trebui desființată, „dar nu se poate, din păcate, la nivelul mentalității pe care o au cei din Ministerul Educației”. În schimb, acesta a propus să fie evaluare „niște competențe și prin intermediul altor discipline, asta neînsemnând mai multe meditații”. Declarațiile au fost făcute duminică, 11 octombrie, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.

„Eu aș desființa acest examen, dar nu se poate, din păcate, la nivelul mentalității pe care o au cei din Ministerul Educației. Da, mi se pare normal că, dacă tot îl dăm în mijlocul unui ciclu de învățământ obligatoriu și noi tot vrem să facem lucrul acesta în clasa a VIII-a, ar trebui cumva să fie evaluate mai multe competențe decât cele de la română și la matematică, care pot fi evaluate doar prin limba română și matematică”, a spus directorul Școlii Gimnaziale Nr. 1 din Curcani.

În situația în care nu se renunță la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a, Viforel Dorobanțu propune să fie evaluare competențe și de la alte discipline, dar „asta neînsemnând mai multe meditații”:

„Din punctul meu de vedere, dacă nu se poate desființa, măcar să se poată măsura niște competențe și prin intermediul altor discipline, asta neînsemnând mai multe meditații. Deci să se facă în așa fel încât aceste competențe să fie evaluate, nu dresând copiii ca să iasă bine la examen.”

Redăm declarațiile lui Viforel Dorobanțu:

Diana Dumitrașcu, moderatoare: Domnule Dorobanțu, o soluție pentru modificarea examenului de evaluare națională. Știți că se discută, e de ceva vremea în dezbaterea publică o eventuală altă formă, cu mai multe materii, cu mai puține – mai puțin de două clar nu. Care e opinia dumneavoastră în această chestiune?

Viforel Dorobanțu: „Noi tot am mai discutat subiectul acesta. Eu aș desființa acest examen, dar nu se poate, din păcate, la nivelul mentalității pe care o au cei din Ministerul Educației. Da, mi se pare normal că, dacă tot îl dăm în mijlocul unui ciclu de învățământ obligatoriu și noi tot vrem să facem lucrul acesta în clasa a VIII-a, ar trebui cumva să fie evaluate mai multe competențe decât cele de la română și la matematică, care pot fi evaluate doar prin limba română și matematică.

În primul rând, m-aș gândi dacă să introduc alte materii. Să zicem că se dau cumva niște evaluări transdisciplinare – asta nici prin cap să nu ne treacă părinților că ar însemna mai multe meditații – și să se găsească cumva o metodă de evaluare, astfel încât să nu începem iar să stresăm copii ăștia să învețe într-un anumit fel la limba română și într-un anumit fel la matematică, astfel încât să treacă acest hop, ca să numesc așa.

Și sunt convins că doamna Buzoianu sigur are problema asta legată de, să zicem, decalajul de note pe care cumva l-ar lua un copil care a intrat cu nota mare la limba română, dar, dacă dânsa îi dă un test – din punctul meu de vedere mult mai bun decât ce primesc ei la evaluarea națională – și copilul ia o notă mică, evident că părinții intră într-un oarecare stres și vor spune: ce se întâmplă copilul meu că era de 10 și acum săracul a luat 7 sau 8.

Deci s-ar putea ca 7 sau 8 să fie mult mai realist decât acel, să zicem, 10 luat în evaluare. Din punctul meu de vedere, dacă nu se poate desființa, măcar să se poată măsura niște competențe și prin intermediul altor discipline, asta neînsemnând mai multe meditații. Deci să se facă în așa fel încât aceste competențe să fie evaluate, nu dresând copiii ca să iasă bine la examen.”

În martie 2025, Unitatea de Cercetare în Educație a Ministerului Educației și Cercetării a precizat pentru Edupedu.ro că dacă Evaluarea Națională și Bacalaureatul rămân bazate pe memorare, reforma curriculară nu va schimba realitatea din sălile de clasă.

„Oricât m-aș da peste cap și oricâte mijloace digitale aș folosi și oricât m-aș coborî la nivelul lor, totuși, ei se canalizează în clasele a VIII-a strict pe română și matematică și atunci celelalte discipline suferă puțin”, a declarat Claudia Puzdrea, profesoară de chimie la o școală gimnazială din București, în emisiunea Educație la putere din 6 mai 2025.

În luna martie 2025, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la acea vreme, a declarat, la Euronews România, că, „din păcate, la noi, (Evaluarea Națională – n.red) este un examen cu dublu rol: un rol de diagnoză pentru sistem, care este important, da, iar celălalt rol, din păcate, de selecție”.

Despre Evaluarea Națională

Evaluarea Națională este obligatorie prin legea Educației și înscrierea elevilor la Evaluarea Națională se face automat de către secretariatele școlilor. Indiferent de nota obținută, elevii sunt apoi repartizați la un liceu, prin repartizarea computerizată, pentru că învățământul este obligatoriu: 12 ani sau 13 în cazul învățământului la seral, potrivit Legii Educației.

Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.

Evaluarea Națională o dau elevii la finalul clasei a VIII-a din anul 2003-2004. Anterior, în 1999, elevii au susținut examenul de capacitate la finalul clasei a VIII-a și examen de admitere la liceu. Apoi, din anul 2000, admiterea la liceu s-a făcut doar pe baza rezultatelor de la capacitate, luând în calcul și mediile anilor de gimnaziu.

Repartizarea computerizată a fost introdusă de Ecaterina Andronescu în 2001. Atunci, învățământul era obligatoriu doar până în clasa a VIII-a.

În 2003-2004, elevii de clasa a VIII-a dădeau examen la 3 materii, potrivit ordinului de ministru.

a) Limba şi literatura română – test scris, din materia claselor a V-a – a VIII-a, conform programei de testare;

b) Matematică – test scris, din materia claselor a V-a – a VIII-a, conform programei de testare;

c) Istoria românilor sau Geografia României (la alegere) – test scris, din materia clasei a VIII-a, conform programei de testare.

Treptat, la Evaluarea Națională au rămas doar două examene: limba și literatura română și matematică.

Potrivit Legii nr.1/2011 (legea anterioară a educației), elevii de clasa a VIII-a ar fi trebui să susțină Evaluarea Națională la 6 discipline, însă prevederea nu s-a aplicat niciodată, pentru că nu s-a predat transdisciplinar, așa cum prevedea tot legea nr. 1.

În 2023 a intrat în vigoare Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, care prevede același mod de organizare pentru Evaluarea Națională ca în prezent: examen scris la Limba română și Matematică.

Dur cricată în spațiul public formula de evaluare națională decisă de Legea Iohannis-Deca, structura examinării de la clasa a VIII-a a fost propusă spre schimbare și de fostul ministru al Educației, Daniel David.

David a catalogat ca fiind „o problemă majoră” examenul de Evaluare Națională și a făcut apel la schimbarea rapidă a acestuia.

„Vă rog să vă uitați și voi la examenul care există în Italia sau în Franța. Au și ei un examen național, care nu contează în aceeași logică pe care o folosim noi. Dar uitați-vă că nu se reduce la matematică și română, deși acestea sunt abilități fundamentale. Și eu v-am spus de ce cred acest lucru. (…) Practic și n-am văzut niciunde în spațiul european un examen de acest tip pe cele două materii. Și logic vorbind, că am spus că ne gândim și logic și reflectând asupra domeniului: încă o dată mă întreb, dacă noi ne propunem să formăm prin educație mai multe competențe, nu ar fi bine să vedem standardizat cum le-am format?

Vă rog să vă uitați la modelul din Franța și din Italia. Poți să ai un test standardizat, cu subteste, care acoperă discipline diferite. Nu înseamnă că vei avea testul și disciplina, pentru că în momentul acela am complica lucrurile. Dacă se poate în alte țări, eu cred că se poate și în România. Dacă nu o să fim mai creativi, o să facem probabil cum fac francezii, de exemplu, care au și matematică, și limbă franceză, au și istorie, geografie, au și științe. Așa o să facem și noi.

Sper ca peste 10 ani să putem face și noi ceva similar sau cum se întâmplă în Finlanda”, a declarat Daniel David, pe 21 mai 2025.

Informații de context

Edupedu.ro a scris în decursul anilor despre diverse situații generate în privința Evaluării Naționale: absenteismul, deși înscrierea este automată pentru elevii care au terminat clasa a VIII-a, sau despre diferențe de cel puțin 4 puncte între mediile de la Evaluarea Națională 2024 și cele de la clasă.

De asemenea, problemele majore la examenul de Română de la Evaluarea Națională, identificate într-un Raport de cercetare alarmant realizat de aceeași instituție a Ministerului Educației care face subiectele: subiecte concepute pe curriculumul care nu mai este în vigoare, cu barem de corectare care “compromite validitatea probei” prin punctaje alocate arbitrar.

Ligia Deca, fosta ministră a Educației, spunea la 9 luni după ce propriile Legi ale învățământului au fost promulgate că ar trebui ca relevanța examenelor naționale, Evaluare Națională și Bacalaureat, să fie redusă. În același timp însă, în propria lege a învățământului preuniversitar se dublează examenul de la finalul clasei a VIII-a. A fost introdus pe lângă Evaluarea Națională și un examen de admitere la liceele și colegiile cu concurență mare.

În 2023, Sorin Ion secretar de stat în Ministerul Educației spunea că „Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a și-a cam pierdut sensul”.