România are una dintre cele mai slabe rate de incluziune școlară a copiilor cu dizabilități din Uniunea Europeană: doar 31% dintre aceștia învață în școli de masă, iar 61,6% dintre tinerii cu dizabilități abandonează timpuriu educația, de aproape 2,5 ori mai mult decât media europeană, potrivit Raportului de țară al Comisiei Europene.
Comisia Europeană atrage atenția și asupra numărului redus de profesori pregătiți pentru lucrul cu elevii cu CES, a nivelului scăzut al protecției sociale și a dificultăților de integrare pe piața muncii ale persoanelor cu dizabilități.
România are unele dintre cele mai mici cheltuieli pentru protecție socială și îngrijire pe termen lung din Uniunea Europeană, iar accesul la servicii comunitare rămâne limitat.
Rezultatul este vizibil ulterior și pe piața muncii, unde se înregistrează un decalaj de ocupare a persoanelor cu dizabilități de 45,4%, cu peste 21 de puncte procentuale peste media UE.
Comisia Europeană notează că „disparitățile socio-economice, inclusiv nivelul de educație al părinților, precum și segregarea școlară a romilor și incluziunea limitată a copiilor cu dizabilități agravează și mai mult inechitățile și dezavantajele educaționale.”
Indicatorii pentru protecție socială și incluziune din România

Indicatorii marcați cu roșu (situație critică) sunt:
- Rata persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială: 27,4%
- Rata copiilor aflați în risc de sărăcie sau excluziune socială: 32,4%
- Impactul transferurilor sociale asupra reducerii sărăciei: 21,7%
- Diferența de ocupare între persoanele cu și fără dizabilități: 45,4 puncte procentuale
- Ponderea copiilor sub 3 ani în servicii formale de îngrijire și educație timpurie: 11,1%
Indicatorul marcat cu galben (de urmărit) este:
- Nevoi medicale nesatisfăcute raportate de populație: 2,9%
Singurul indicator aflat în zona mediei europene este:
- Supraîmpovărarea populației de costurile locuinței: 5%
Edupedu.ro a semnalat în analiza Colaps al educației pentru elevii cu CES faptul că în școli și grădinițe sunt aproape 100.000 de copii cu cerințe educaționale speciale, dublu față de acum 3 ani. Numărul profesorilor de sprijin e în scădere majoră, iar Ministerul Educației a amânat de 3 ori aplicarea legii, deși a calculat în detaliu impactul reformei promise.
În același timp, profesorii din România spun că cel mai mult au nevoie să fie învățați cum să predea la elevii cu CES, potrivit studiului internațional TALIS 2024.
Doar 31% dintre copiii cu dizabilități învață în școli de masă
Una dintre cele mai importante constatări ale Comisiei Europene vizează gradul redus de incluziune școlară.
„Astfel, segregarea școlară rămâne o problemă critică, 43% dintre elevii romi învățând în școli segregate, doar 31% dintre copiii cu dizabilități fiind înscriși în școli de masă. Această situație accentuează marginalizarea și dezavantajele educaționale”, conform raportului.
Practic, 7 din 10 copii cu dizabilități nu sunt integrați în învățământul de masă.
Echitatea în educație se numără printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, doar 3,7% dintre elevii dezavantajați obținând rezultate bune la competențele de bază (media UE: 16,3%), comparativ cu 38,7% dintre colegii lor avantajați.
Nivelul de educație al părinților influențează puternic rezultatele educaționale, doar 4% dintre persoanele cu vârste între 25 și 64 de ani ale căror părinți nu au finalizat învățământul secundar superior reușind să atingă niveluri superioare de educație.
România a adoptat un nou cadru de monitorizare pentru identificarea și combaterea segregării școlare, însă implementarea eficientă a acestuia rămâne esențială, se precizează în raport
Puțini profesori sunt pregătiți să lucreze cu elevi cu dizabilități și sau CES
„Puțini profesori sunt pregătiți să lucreze cu copii cu dizabilități și/sau cu cerințe educaționale speciale,” se precizează într-un capitol mai amplu dedicat pregătirii profesorilor.
În ceea ce privește formarea profesorilor:
- satisfacția față de formarea pedagogică a profesorilor a scăzut de la 87% în 2018 la 69%;
- doar 23,6% dintre profesorii debutanți au avut un mentor desemnat în 2024;
- doar 59,8% dintre profesori consideră că programele recente de formare continuă au avut un impact real asupra activității lor, conform raportului.
61,6% dintre tinerii cu dizabilități părăsesc timpuriu școala, de aproape 2,5 ori mai mult decât media europeană
Comisia Europeană atrage atenția că abandonul școlar și numărul mare de copii aflați în afara sistemului de educație limitează accesul la studii ulterioare și la piața muncii, perpetuând sărăcia.
Ponderea tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani care au părăsit timpuriu educația și formarea profesională a crescut în România până la 16,8%, înainte de a scădea la 15,5% în 2025, revenind aproape la nivelul din 2020. În aceeași perioadă, media Uniunii Europene a continuat să scadă, de la 10% la 9,1%.
Abandonul școlar timpuriu rămâne deosebit de ridicat în mediul rural (23,7%, față de 4,6% în orașe) și în orașele mici și suburbii (16,3%). De asemenea, fenomenul continuă să afecteze puternic populația romă, în pofida unor îmbunătățiri înregistrate în ultimii ani.
Însă, cea mai gravă situație este în cazul persoanelor cu dizabilități.
„În 2024, părăsirea timpurie a școlii a afectat 61,6% dintre tinerii cu dizabilități, în timp ce media la nivelul UE este de 24,6%”, potrivit raportului
Cu alte cuvinte, aproape doi din trei tineri cu dizabilități din România părăsesc sistemul educațional înainte de finalizarea studiilor, procentul fiind de aproape 2,5 ori mai mare decât media Uniunii Europene.
Măsurile actuale nu sunt suficiente pentru a combate fenomenul abandonului școlar. Deși Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS), finanțat prin PNRR, sprijină 2.300 de școli cu activități educaționale, remediale și preventive pentru elevii din clasele V-VIII, iar 45% dintre școlile incluse în primul val de finanțare au raportat participare și rezultate mai bune la evaluările naționale și rate mai mici de abandon școlar, Comisia Europeană avertizează că numărul copiilor aflați în afara școlii rămâne ridicat.
„Cu toate acestea, în condițiile în care numărul copiilor aflați în afara școlii este în creștere, iar măsurile de tip «A doua șansă» au rezultate limitate, măsurile țintite de identificare, atragere și reintegrare în educație rămân insuficiente.”
Concluzia Comisiei Europene este că aceste disparități educaționale limitează oportunitățile profesionale și contribuie la perpetuarea sărăciei de la o generație la alta.
România cheltuiește printre cei mai puțini bani din UE pentru protecție socială
În 2024, impactul transferurilor sociale (excluzând pensiile) asupra reducerii sărăciei a fost de 21,7%, unul dintre cele mai scăzute niveluri din Uniunea Europeană (media UE: 33,2%).
Cheltuielile pentru protecție socială rămân, de asemenea, printre cele mai reduse din UE (13,6% din PIB în 2023, comparativ cu 19,6% în UE), doar o mică parte fiind alocată asistenței sociale și indemnizațiilor de șomaj.
În martie 2024, Indicatorul Social de Referință (ISR) a fost majorat pentru a reflecta inflația și s-a stabilit actualizarea sa anuală, însă suspendarea indexării în 2025 riscă să erodeze adecvarea beneficiilor.
Sistemul de protecție socială „continuă să răspundă ineficient riscurilor de sărăcie și excluziune socială”, iar serviciile pentru persoanele cu dizabilități sunt insuficiente, conform raportului.
Efectele se văd pe piața muncii
Problemele din educație și lipsa serviciilor de sprijin se reflectă ulterior în ocuparea forței de muncă.
În 2025, decalajul de ocupare a forței de muncă în cazul persoanelor cu dizabilități a crescut cu 0,6 puncte procentuale și a ajuns la 45,4%, cu 21,2 puncte procentuale peste media Uniunii Europene de 24,2%.
Stimulentele și măsurile de sprijin destinate persoanelor cu dizabilități pentru a le ajuta să își găsească un loc de muncă sunt limitate, iar participarea acestora pe piața muncii la sfârșitul carierei profesionale (grupa de vârstă 55-64 de ani) este una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, 24,3% față de 55,1%, cat e media UE în 2024.
A14.1: Tabloul de bord al indicatorilor sociali pentru România

Astfel că una dintre cele 5 recomandări ale Comisiei Europene pentru România vizează tocmai acest domeniu:
- „Să reducă sărăcia și riscurile de excluziune socială prin (…) atenție sporită pentru servicii primare și preventive în sănătate, programe de îngrijire pe termen lung, servicii sociale, educaționale și de angajare, în special pentru grupurile dezavantajate, păstrând în același timp sustenabilitatea fiscală”.