Gimnaziu Liceu Știri

DOCUMENT Materie nouă la clasele a VI-a și a IX-a: Proiect de lege pentru introducerea disciplinei Educație și cultură media, pentru combaterea fake news

Citire în 10 min
Elevii de clasele a VI-a și a IX-a ar putea avea o nouă materie obligatorie. Timp de 1 oră pe săptămână, disciplina “Educație și cultură media” ar trebui să dezvolte “abilități media” și “capacități de a judeca critic”, cu ajutorul cărora copiii să nu cadă pradă fenomenului ‘fake news’. Deputatul liberal Ovidiu Raețchi a depus la Parlament un proiect de lege care prevede introducerea acestei materii. Experții în educație atrag, însă, atenția că studiile științifice au arătat deja că gândirea critică nu se formează în cadrul unei materii care să se ocupe distinct de orice altă disciplină cu așa ceva.

Disciplina ar urma să fie predată de profesorii de Limba română, Istorie, Cultură civică sau Filosofie, prevede propunerea legislativă.

Proiectul de lege vine după ce deputatul PNL Ovidiu Raeţchi a lansat în dezbatere publică introducerea doar la liceu a disciplinei obligatorii cu numele “Gândire critică în contextul fake news şi al ideologiilor extremiste”. Detalii aici despre forma trecută a proiectului de lege

De această dată, proiectul înregistrat de Raeţchi la Parlament pe 19 decembrie 2018 prevede că materia “Educație și cultură media” ar trebui să includă “obligatoriu predarea teoriilor comunicării, formarea unui mecanism critic și analitic de recepționare a știrilor, identificarea manipulărilor informației”.

Proiectul de Lege pentru introducerea disciplinei “Educație și cultură media”
Ovidiu Raețchi – Foto: Facebook

“Art.1
Prezenta lege reglementează introducerea disciplinei “Educație și cultură media”, ca disciplină obligatorie de studiu, o oră pe săptămână, pentru elevii claselor a VI-a și, ulterior, elevii claselor a IX-a.

Art. 2
Ministerul Educației va forma un grup de lucru care va include în mod obligatoriu reprezentanți ai facultăților care pregătesc specialiști în domeniul comunicării și mass-media, organizații non-guvernamentale, experți din domeniu, care vor elabora un plan de formare a profesorilor, un ghid al planului de învățământ, precum și metodologia aferentă acestuia, dedicate materiei propuse prin prezenta lege.

Art. 3
Ministerul Educației va pregăti un plan-cadru prin care să asigure, în fiecare an, cursuri de pregătire pentru profesorii din unitățile de învățământ gimnazial și liceal care predau ore de limba română, istorie, cultură civică sau filosofie pentru a preda disciplina “Educație și cultură media”.

Art. 4
Ministerul Educației va pregăti cadrul necesar pentru ca absolvenții facultăților din domeniul comunicării și mass-media, care au urmat modulul psihopedagogic să poată preda disciplina “Educație și cultură media”, în funcție de necesarul de cadre didactice al fiecărei unități școlare, în completarea prevederilor art.3.

Art. 5
Ministerul Educației va revizui anual cursurile de formare a profesorilor, precum și conținutul programelor aferente disciplinei “Educație și cultură media”, pentru fiecare an de studiu, astfel încât acestea să corespundă evoluțiilor din domeniul comunicării și mass-media.

Art. 6
Materia propusă prin prezenta lege va include obligatoriu predarea teoriilor comunicării, formarea unui mecanism critic și analitic de recepționare a știrilor, identificarea manipulărilor informației în beneficiul unor interese extremiste sau anti-democratice, filtrarea unor informații care au ca scop final îngrădirea și amenințarea unor drepturi fundamentale, identificarea unor știri false.

Art. 7
Prevederile actuali legi vor intra în vigoare la 2 ani de la adoptare, în conformitate cu prevederile art. 2 și art. 3.”

Document:
Motivele introducerii acestei materii

În Expunerea de motive atașată proiectului de lege, inițiatorul spune că “gestionarea informației în societatea contemporană nu mai are un caracter auxiliar”.

“Actuala inițiativă legislativă propune introducerea disciplinei ‘Educație și cultură media’ ca disciplină obligatorie de studiu pentru elevii claselor a VI-a (noțiuni media de bază) și a IX-a (elemente mai complexe)”, spune deputatul liberal Ovidiu Raețchi.

“Ministerul Educației va pregăti un plan-cadru prin care să asigure, în fiecare an, cursuri de pregătire pentru profesorii din unitățile de învățământ gimnazial și liceal care predau ore de limba română, istorie, cultură civică sau filosofie pentru a preda disciplina ‘Educație și cultură media’ , dar și pentru ca absolvenții facultăților din domeniul comunicării și mass-media, care au urmat modulul psihopedagogic, să poată preda disciplina”, se mai arată în expunerea de motive.

“Există un veritabil bombardament informațional, menit să influențeze deciziile în domeniul comercial sau politic”, continuă deputatul liberal. Raețchi susține că, “în acest context, dezvoltarea unor abilități media și a unei capacități de a judeca critic, în mod independent, informațiile primite, nu constituie un element educațional de specialitate, dedicat doar celor interesați de științele comunicării sau de științele sociale, ci o provocare de bază pentru fiecare tânăr”.

Fragmente din expunerea de motive:

  • “dezvoltarea fenomenului ‘fake news’ generează o criză pentru societatea contemporană și amenință inclusiv buna funcționare a democrațiilor liberale”
  • “pe fondul unei crize economice, sociale sau politice, și în contextul manipulărilor de tip ‘fake news’, ideologii toxice precum fascismul sau comunismul pot căpăta avânt. Ascensiunea recentă a partidelor izolaționiste, rasiste și antieuropene reprezintă o dovadă în acest sens.”
  • “fenomenul ‘fake news’ este un pericol la adresa democrației și poate conduce, de exemplu, la creșterea sentimentelor anti-europene sau xenofobe”.
  • “în acest context, începând cu ciclul gimnazial, este util ca tinerii să cunoască progresiv noțiuni de bază din teoria comunicării, să înțeleagă care sunt mediile pe care le pot accesa pentru o informare diversă, să își formeze un mecanism critic și analitic de recepționare a știrilor, să identifice manipulările informației în beneficiul unor interese extremiste sau antidemocratice, să filtreze unele informații care au ca scop final îngrădirea și amenințarea unor drepturi fundamentale, să își dezvolte capacitatea de a discerne între un ‘fake news’ și un eveniment real/o informație adevărată, și, în egală măsură, să poată identifica și să respingă argumentat orice formă de retorică xenofobă, rasistă sau antisemită”.
Mircea Miclea: Vrei să dezvolți gândirea critică? Atunci trebuie să o faci în lecția de chimie, în lecția de biologie, în lecția de istorie… Nu dezvolți gândirea critică în general și apoi ea va pogorî ca Sfântul Duh peste toate domeniile
Mircea Miclea

În cadrul unei dezbateri organizate în luna aprilie 2018 de către Platforma România 100, Mircea Miclea – psiholog, fost ministru al Educației și profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a declarat următoarele, referitor la gândirea critică: (sursa HotNews.ro)

  • “Toate cercetările de științe cognitive mai spun încă ceva: atunci când vrei să dezvolți o abilitate, abilitatea se dezvoltă întotdeauna pe un conținut dat. Deci nu este cum credeam înainte, că dacă noi dezvoltăm niște abilități abstracte, atunci acele abilități abstracte by default se vor manifesta concret în toate locurile.
  • De exemplu: dacă noi facem un curs de gândire critică, atunci vom gândi critic la biologie, la chimie, la istorie, la fizică. Asta a fost iluzia. S-au făcut astfel de cercetări după 12-14 ani de astfel de cursuri și s-a ajuns la concluzia că cei care merg la cursuri de gândire critică nu gândesc mai critic, mai bine decât ceilalți, decât dacă li se dau puzzle-uri abstracte. La chimie, la biologie și la istorie gândesc la fel.
  • Concluzia este: vrei să dezvolți capacitatea de analiză, capacitatea de gândire critică? Atunci trebuie să o faci în lecția de chimie, în lecția de biologie, în lecția de istorie și atunci se dezvoltă gândirea critică. Nu dezvolți gândirea critică în general și apoi ea va pogorî ca Sfântul Duh peste toate domeniile pe care tu le studiezi. Nu e așa.
  • Deci cercetările ne spun că nu merită să mai faci așa ceva, chiar dacă o fost cândva interes pentru așa ceva, de bună-intenție. Dar trebuie să ne uităm încă o dată la datele de cercetare. De asta este important să cunoaștem”.
Ce au spus experții, în dezbaterea Edupedu.ro

Edupedu.ro a lansat pe pagina sa de Facebook un sondaj, la finalul lunii octombrie, în care și-a întrebat cititorii dacă sunt de acord cu propunerea de atunci a deputatului Ovidiu Raețchi, și anume cu predarea materiei “Gândire critică în contextul fake news şi al ideologiilor extremiste”, la clasa a XI-a.

Madlen Șerban, fost director al Fundației Europene pentru Formare (European Training Foundation), expert internațional implicat în rapoarte OECD, ale Băncii Mondiale sau UNESCO, a răspuns atunci în cadrul dezbaterii deschise de Edupedu.ro următoarele:

  • “Gândirea critică se dezvoltă prin conținuturi diverse, se infuzează și se antrenează prin metode specifice la orice disciplină. Este prea târziu la liceu, ar fi de dorit să înceapă formarea încă din perioada educației timpurii și să continue pe tot parcursul vieții. Cred că tare bine le-ar prinde și adulților. Repet: ținând cont de particularitățile de vârstă. În plus, gândirea critică singură nu rezolvă problemele invocate. Ar mai fi de adăugat și alte competente cheie. A nu se uita că formarea profesorilor /formatorilor este fundamentală…”

Septimia Dobrescu, fost coordonator de programe în domeniul ocupării forței de muncă și educației în cadrul Reprezentanței Comisiei Europene la București, a scris atunci în cadrul dezbaterii lansate de Edupedu.ro:

  • “Gândirea critică nu e materie. Ar trebui urmărită dezvoltarea ei la toate materiile predate și în toate contextele și nu doar la o oră dedicată”.

Anca Tîrcă, expert în educație, a scris următoarele:

  • “Gândirea critică nu e o disciplină de studiu, e o abilitate care se dezvoltă prin metode specifice în cadrul mai multor ‘materii’, de-a lungul anilor de școală”

Ionel Aungurencei:

  • “Vârsta minimă pentru un cont de Facebook e 13 ani. Cred că începând clasa a VIII-a e mai ok pentru a ajuta corespunzător pe termen lung (deși e bine oricând). Dar trebuie și profesori pregătiți pentru asta, nu doar cu niște cunoștințe de media/fake news, ci și cu mindset de adaptare la ultimele tehnologii. Și nu doar într-un sigur an, ci în fiecare an școlar să fie o materie despre tehnologie și cum poate fi folosită pentru bine și să ne ferim când e folosită pentru rău. Gândirea critică trebuie cultivată în profesori întâi și apoi în elevi/studenți, ceea e destul de greu în condițiile actuale”.

Majoritatea comentatorilor au atras atenția că gândirea critică nu se dezvoltă la o materie, însă votul la sondaj a fost următorul: 82% din cele 543 de voturi au spus că ar fi de acord cu predarea materiei “Gândire critică în contextul fake news şi al ideologiilor extremiste”, la clasa a XI-a, așa cum prevedea atunci proiectul lui Raețchi.

Citește aici toate opiniile cititorilor Edupedu.ro care au participat la dezbaterea și sondajul organizate pe Facebook Edupedu.ro

Citește și:

 

 

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO76BTRLRONCRT0471641001
CONT EUR: RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la Banca Transilvania pe numele "ASOCIATIA EDUPEDU PT EDUCATIE".

Te mai poate interesa

M-am făcut învăţătoare pentru că nu mi-a plăcut şcoala!

Cristina Lazurca

Părinții elevilor cu note slabe la simularea Evaluării Naționale ar putea fi chemați la școală. Andronescu: împreună cu profesorii și elevii să găsească soluții pentru pregătirea remedială

Mihai Peticila

Rezultate detaliate Evaluarea Națională, simulare 2019. MEN: 40 de elevi din 332 de mii au luat media 10.

Mihai Peticila

1 comentariu

Lasă un comentariu

* Folosind acest formular sunteți de acord cu stocarea și prelucrarea datelor dumneavoastră pe acest site.