Drept la replică al unor profesori de la Universitatea din București

În urma unui articol pe tema poziției Universității din București cu privire la criticile unor profesori privind reorganizarea programelor, în care este citat un comunicat UB preluat de Agerpres, cadrele didactice în cauză au transmis următorul drept la replică, însoțit de propriul comunicat.

„Drept la replică

Cadrele  didactice de la Universitatea din București care au inițiat Memoriul și conferința de presă împotriva Deciziei Consiliului de Administrație din 24 noiembrie 2025 solicită dreptul la replică pentru acuzații nefondate, prezentate denaturat și fără discernământ, după cum urmează:

1. Articolul incriminează conferința de presa, fără a prezenta mai întâi transparent acuzațiile și argumentele cadrelor didactice. Se prezintă în schimb reacția conducerii Universității din București care denaturează voit scopul și argumentele din cadrul conferinței, prezentând detalii scoase din context și răstălmăcite.
2. La conferința de presă nu s-au prezentat lucruri „neconforme cu realitatea”. Conferința de presă nu a discutat în general politica privind sustenabilitatea și rentabilitatea programelor de studiu, pentru a se răspunde cu afirmații generale din documentele de constituire și de reglementare a activității Universității din București din care se inspiră reacția UB. Motivul protestului nu a fost expus nici de Edupedu, nici de conducerea Universității, care răspunde altor chestiuni, nu celor adresate de cadrele didactice la conferința de presă:

• numărul „minim” nerealist necesar pentru școlarizarea programelor care sunt specializări de nișă (și au aceleași criterii cu programele de anvergură din prisma numărului de studenți absorbiți);
• impunerea acoperirii a 66% (procent arbitrar) din acest număr „minim” în sesiunea de vară, programele care nu îndeplinesc acest prag nemaiavând dreptul la sesiunea de toamnă, act discriminatoriu pentru programele de mai mică anvergură care sunt astfel împiedicate să își atingă cifra de școlarizare; în acest context s-a precizat că tinerii au dreptul, prin lege, să urmeze programele acreditate ARACIS, dacă ele sunt în oferta educațională, căci protestul se referă exclusiv la aceste programe;
• impunerea unui număr „minim”, la fel de nerealist, de studenți echivalenți, care impune un al treilea prag de discriminare pe baza valorizării diferite a studenților pe locuri bugetate, respectiv a celor cu taxă, de unde se deduce că, în fapt, numărul minim de studenți, ca urmare a acestui de-al doilea prag, trebuie să fie, pentru unele programe care atrag mai ales studenți cu taxă, mai mare decât numărul „minim” de studenți fizic;
• sunt discriminate programe valoroase, unele unice în țară sau în lume, care, prin profilul lor, sunt specializări de nișă, o parte dintre ele neatingând numărul „minim” de candidați ceruți nici în cei mai buni ani în privința numărului de candidați, de la înființarea lor.

3. Numărul minim de studenți pentru școlarizarea unui masterat nu este de 12 studenți, ci, conform Deciziei în vigoare a conducerii Universității, variază, în funcție de tipul de program masteral, de la 12 (singular, doar în cazul masteratelor în limbi de circulație internațională cu coeficient de finanțare 4, 95), la 15  și 20 (pentru masteratele în limba română, care reprezintă majoritatea masteratelor din Universitate).

4. Limbile greacă și latină nu au fost aduse în discuție cu referire la programul de Filologie clasică al Universității din București, ci în cadrul unei discuții generale care preciza că este firesc ca pentru discipline de nișă interesul în ultimii ani și în viitor să fie scăzut. În același context, a fost menționată, de exemplu, limba ebraică biblică. Mesajul cadrelor didactice este acela că pentru astfel de discipline și pentru programele care au ca obiect de studiu limba și cultura minorităților naționale, Universitatea din București ar trebui să aibă măsuri de protecție, nu criterii suprareglementate pentru a le distruge pe termen mediu și lung.

5. Încă o afirmație neconformă cu realitatea din declarația UB: „facultățile dispun de suficiente norme care astăzi se realizează la plata cu ora și care pot fi alocate cadrelor didactice în funcție de specializarea lor, multe dintre programele cu număr mic de studenți, nefiind, de altfel, în normele profesorilor, ci la plata cu ora, tocmai pentru a li se asigura acestora stabilitate”. În cazul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, orele din cadrul tuturor programelor de licență constituie normele profesorilor (se poate verifica oficial statul de funcții), iar orele puține care rămân în posturi vacante nu pot acoperi lipsa orelor pentru un singur an de neșcolarizare decât cu dificultăți uriașe, prin eventuala redistribuire a unor ore de la alte specializări care nu reprezintă domeniul de activitate al cadrului didactic. După doi ani de neșcolarizare, normele noastre de titular nu mai pot fi constituite, deci, urmează disponibilizarea.

6. Solicităm Edupedu, pentru onestitate și transparență, să transmită mai întâi mesajul cadrelor didactice și ulterior reacțiile denaturate și neconforme cu realitatea ale conducerii Universității. Vă solicităm să publicați urgent și în întregime acest mesaj, împreună cu textul comunicatului nostru de presă (transmis ieri, post-eveniment, și către Edupedu) și cu Decizia Consiliului de Administrație împotriva căreia protestăm (pe care le reatașăm), în același loc, cu aceeași vizibilitate, pentru remedierea prejudiciului de imagine adus cadrelor didactice protestatare.”

Comunicatul inițial:

Decizia CA: