Salariile profesorilor din România urmează un model de evoluție aproape unic în Europa, potrivit unei analize realizate de Edupedu.ro pe baza datelor oficiale Eurydice pentru anul școlar 2024-2025. Creșterea salarială de-a lungul carierei este mai mare decât în țări unde profesorii au deja salarii foarte ridicate la debut sau în multe dintre statele cu cele mai mici salarii pentru profesori din Europa, dar rămâne sub nivelul înregistrat în celelalte sisteme de educație europene. România atinge salariul maxim după doar 25 de ani de carieră, cu mult înainte de pensionare, fără să se încadreze în niciunul dintre modelele dominante de progresie salarială existente pe continent.
- Noile date agregate de platforma Comisiei Europene dedicate educației au fost prezentate inițial de Edupedu.ro pe 10 iulie.
- Datele prezentate, fiind valabile pentru anul școlar 2024-2025, nu iau în calcul schimbările propuse acum prin proiectul legii salarizării, criticat dur de sindicate (vezi între altele aici și aici), dar țin cont de schimbările produse de greva generală a profesorilor, din 2023, despre care în ultima vreme sindicatele au avertizat că ar fi abandonate, în parte, prin actualul proiect.
Aceasta face ca situația României să fie aproape singulară în Europa: doar două alte țări raportează un avans comparabil al salariilor profesorilor într-o perioadă similară de timp.
Astfel, potrivit analizei comparative Eurydice, salariul de bază al unui profesor de gimnaziu din România – deci fără diverse sporuri – crește până atinge un prag maxim după 25 de ani de carieră, mult înainte de finalul carierei (40+ ani). Iar diferența medie față de salariul de început este de 42,43%. Situația este similară în cazul profesorilor de liceu, iar în cazul celor de școală primară diferența este de doar 32,9%.
Aceasta plasează România chiar centrul „hărții” progresiei salariale pentru profesorii din țările membre și partenere UE. Spre exemplu, la nivel de gimnaziu (situația este comparabilă în alte cicluri), România este plasată „mai sus”, din punct de vedere al avansului salarial, în procente, decât două categorii de țări:
State unde salariile cadrelor didactice sunt printre cele mai mari din Europa încă de la începutul carierei și cunosc o creștere foarte mică într-o perioadă scurtă de timp. Aici intră în special țări nordice, dar nu numai:
- Danemarca (+15% în 12 ani), Malta (+22% în 12 ani), Norvegia (+21% în 16 ani), Islanda (+16% în 20 de ani), Finlanda (+30% în 20 de ani)
- Alături de acestea apar doar două țări unde salariile profesorilor sunt mult sub media europeană și ating un nivel maxim după scurt timp: Ungaria (+3,6% în 15 ani) și Albania (+25% în 20 de ani).
State unde salariile de bază ale profesorilor sunt sub media europeană și, în unele cazuri, printre cele mai mici de pe continent, țări unde tendința este ca salariul să crească doar puțin pe perioade mai lungi de timp:
- Serbia (+16% în 40 de ani), Croația (+19,4% în 40 de ani), Slovacia și Muntenegru (+28% în 40 de ani), Cehia (+32% în 32 de ani). Dintre acestea, Croația este o excepție, aceasta fiind o țară care se apropie de media europeană în ceea ce privește salariile la început de carieră.
Pe lângă țările menționate, în aceeași categorie mai intră Spania, țară unde profesorii au un salariu mare de la bun început, salariu care avansează cu un procent similar cu al României, dar pe parcursul a 40 de ani.
O evoluție similară cu a României se mai întâlnește în doar 2 alte țări europene: Letonia (+30,8% în 25 de ani), Turcia (+28,5% în 25 de ani).
- Elveția atinge la rândul ei un maxim după 25 de ani de carieră, dar diferența este cu 10 puncte procentuale mai mare decât cea valabilă pentru profesorii români.
Toate celelalte țări europene înregistrează avansuri mai mari decât în cazul cadrelor didactice din România, unele cu mai mult de 100% până la vârful carierei (Olanda +104% în 12 ani, Slovenia +104% în 18 ani, Cipru +143% în 24 de ani, Portugalia +109,8% în 34 de ani).
Avansuri mai mari decât ale României, în perioade mai scurte de timp, mai au profesorii din Macedonia și Polonia, iar în perioade mai lungi de timp – cei din Belgia, Italia, Franța, Luxemburg, Austria, Grecia, Irlanda.
Ce țări sunt „întrecute” de România, din punct de vedere al avansului salariilor pe parcursul carierei didactice?
Într-un clasament realizat tot de platforma Eurydice în pachetul de date despre salariile profesorilor, țările din prima mare categorie menționată mai sus apar în top la salariile profesorilor aflați la începutul carierei, raportate la puterea de cumpărare:
- Danemarca este pe locul 4, Norvegia – pe locul 8, Malta – pe 10, Islanda – pe 12 dintr-un total de 38 de sisteme de educație luate în considerare.
Țările din a doua mare categorie menționată mai sus, unde salariile cresc pe perioade lungi de timp și cu mai puțin decât cele ale profesorilor români, sunt țări unde salariile la începutul carierei sunt printre cele mai mici în Europa:
- Muntenegru, Cehia, Serbia, Slovacia se află printre ultimele 11 sisteme educaționale, din punct de vedere al salariului la început de carieră
Tot în ultima parte a clasamentului sunt și celelalte două țări – Albania și Ungaria – unde salariul profesorilor încep mici, evoluează puțin și ating punctul maxim în carieră mai devreme decât în România. Albania este, de altfel, pe ultimul loc în Europa din punct de vedere al salariului de profesor aflat la începutul carierei, raportat la puterea de cumpărare.
Despre situația salariilor profesorilor români, comparativ cu cei din alte țări europene, Edupedu.ro a mai scris recent aici: Salariile de bază ale profesorilor din România au scăzut cel mai mult din toată Europa, după ajustarea la inflație și prin raportare la costul vieții, în anul școlar 2024-2025, încă dinaintea măsurilor de austeritate introduse de guvern – Cifrele prezentate de Comisia Europeană
Foto: © Aaron Amat | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
4 comments
Un articol tendentios atata timp cat nu dai veniturile nete raportate la salariul mediu pe economie. Cei care acum au 25 de ani vechime cand au luat definitivatul si gradul II mai nimic nu s-a simtit la salariu ( echivalentul lui 8 lei acum), doar dupa gradul I se simtea ceva, adica munceau si dadeau examene ceva de 12 ani, asta daca mergea totul șnur pe un salariu ca la inceput, fara prima de instalare.
Despre aceasta aberatie, introdusa in lege in 2023, s-a tot pomenitm dar nu in prim plan.
Este aberant sa nu ai evolutie salariala, cu rol de stimulent financiar, in aproape 40% din cariera. Oprirea evolutiei salariale va insemna plafonare la 25-30 de ani vechime.
Daca in universitar mai exista trepte — urci pana la prof.univ., in preuniversitar nu prea ai multe alternative.
Dar situatia e la fel de priasta pentru toti bugetarii, cu e ceptia celor care se pensioneaza cam la… 25 de ani vechime.
”Crește” mult până la mijlocul carierei pentru că salariul la început de carieră este aproape de minimul pe economie. Rămâne la ”maximul” posibil după mijlocul carierei pentru că ai noștri politicieni gândesc cu cwrwl și îi ascultă pe meltenii care insistă că doar ”tinerii” aduc inovație și dedicație, iar ”bătrânii” nu mai sunt buni de nimic, când e practic aproape pe dos – anii de activitate aduc experiență, inovația există și la vârsta a doua, dar de! orice justificare de a nu crește salariile (și veniturile!) este binevenită pentru cei care iau decizii.
Nu asta interesează, ci cuantumul salariilor, eventual raportat la numărul de ore de predare sau la alt indicator comun. Peste tot in lume, rata de avansare în orice cariera e o funcție pur subiectivă, ce mă doare pe mine care cum da mai tare din coate, cine poate, oase roade … Eu n-am PCR în spate și deci nu am multe rezultate …