Exodul creierelor și al muncitorilor calificați, dar și lipsa calificărilor în școli costă România peste 10 miliarde de euro anual – studiu PwC

369 de vizualizări
Învățământul profesional devine obligatoriu , Exodul creierelor
Exodul creierelor din România. Foto: Pexels.com

Exodul creierelor din România este un subiect pe care îl auzim tot mai frecvent. Companiile antreprenoriale din Europa de Est sunt cele mai afectate de deficitul de personal calificat, arată sondajul PwC European Private Business Survey. Raportat la PIB-urile naționale, pierderile economice ca rezultat al deficitului de talente indică cifre îngrijorătoare pentru țări precum Bulgaria (13,2%), România (6%), Polonia (5,7%), Malta (5,6%) și Ungaria (5,2%).

Pentru România, pierderea este cifrată la peste 10 miliarde de euro anual, potrivit comunicatului PwC care detaliază rezultatele sondajului.

Cele mai afectate sectoare economice din Europa de Est sunt construcțiile și producția.

Exodul creierelor: cum arată piaţa muncii

Deficitul de talente vine într-un moment în care rata șomajului scade în Europa. Nivelul șomajului în UE28 s-a îmbunătățit din 2013 și s-a oprit la 7,1% în februarie 2018, comparativ cu 8% în urmă cu un an. Piața muncii devine tot mai rigidă într-un moment în care companiile antreprenoriale doresc să investească mai mult și să recruteze mai mult personal calificat care să le ajute să își dezvolte afacerile. Una dintre probleme este că mulți tineri nu pot accepta noi poziții pentru că le lipsesc abilitățile necesare, în ciuda faptului că rata șomajului în rândul acestora este încă de peste 10% în multe economii din Europa.

„România pierde anual 6% din PIB-ul național numai din cauza deficitului de talente. Disponibilitatea personalului calificat depinde de factori precum libera circulație a forței de muncă, inclusiv ușurința obținerii permisului de muncă pentru cetățenii non-UE precum și sisteme de educație care asigură absolvenților pregătirea corespunzătoare. Ar fi necesară modelarea sistemului de educație în concordanță cu nevoile mediului de afaceri. Totodată, e de dorit o debirocratizare a relației dintre stat și contribuabil, secondată de investiții în digitalizarea acestei interacțiuni, mai ales în condițiile în care antreprenorii locali percep România ca având cel mai înalt grad de birocrație (80%) dintre toate țările chestionate. În același timp, ar fi necesare investiții în dezvoltarea infrastructurii de comunicații și transport pentru a facilita dezvoltarea mediului de afaceri și pentru a stimula investițiile în noi servicii și produse”, consideră Mihai Anița, Partener, Liderul Echipei Integrate de Servicii pentru Companiile antreprenoriale, PwC România.

Exodul creierelor: rolul guvernelor

Guvernele trebuie să trateze cu mai multă seriozitate problema deficitului de talente, având în vedere că sistemele de educație din multe dintre statele europene nu pregătesc suficient de mulți absolvenți cu aptitudinile necesare pentru cererea în creștere din rândul companiilor antreprenoriale. Această problemă va deveni mai urgentă având în vedere că cererea de personal bine pregătit crește, iar companiile antreprenoriale investesc mai mult în tehnologiile digitale intensive, pentru a le face mai competitive, arată PwC.

Reprezentanții companiilor antreprenoriale consideră că, din perspectiva posibilităților de creștere și dezvoltare, este foarte importantă angajarea de forță de muncă bine pregătită. Întrebați care este problema principală cu care se confruntă, aceștia precizau lipsa capacității lor de a recruta personal calificat. În acest context, deficitul de talente generează costuri masive pentru regiune, estimate la 324 de miliarde de Euro anual, reprezentând venituri pierdute pentru companiile antreprenoriale. Cifra reprezintă echivalentul PIB-ului Portugaliei, Ungariei și Croației laolaltă. Ca o consecință directă, digitalizarea a fost menționată drept o prioritate de către un procent modest dintre companiile antreprenoriale din Europa (31%).

Despre raport

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion reprezentativ de 2447 de companii antreprenoriale din 31 de țări europene (UE28, Elveția, Norvegia și Turcia). Descarcă de aici raportul

Foto: Pexels.com


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

În primele 11 luni din 2020 s-au născut cu 30.000 de copii mai puțini ca în aceeași perioadă din 2019. Scăderea natalității ar putea duce la dispariția a cel puțin 1.200 de grupe de grădiniță și clase de elevi

În intervalul ianuarie-noiembrie 2020 s-au înregistrat puțin peste 145 de mii de nașteri, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Este vorba despre o diferență de 30 de mii de copii…
Vezi articolul

Aproape 600 de locuri bugetate au fost tăiate de la programele de licență ale universităților și convertite în locuri pentru master și doctorat, printr-un ordin al Ministerului Educației / Față de anul trecut, cea mai mare creștere de granturi apare la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca

Ministerul Educației și Cercetării a transformat aproape 600 de locuri de licență pentru anul I în granturi de studiu pentru master și doctorate în universitățile de stat, potrivit Ordinului nr.…
Vezi articolul

Generația 2023. Peste 50 de mii de copii care au început clasa I acum 12 ani nu au mai ajuns să se înscrie la Bacalaureat, adică 24% din întreaga generație / Educația a avut 16 miniștri în acești 12 ani

Generația tinerilor care au terminat clasa a XII-a în 2023 a intrat în școală la un an după ce fusese adoptată actuala lege a Educației. Pentru că era proaspăt aprobată,…
Vezi articolul