Experiențe negative din copilărie, precum abuzul sau neglijarea, se asociază cu multiple probleme de sănătate mintală și fizică pe parcursul vieții / Asocierea poate fi influențată și de criza Covid – studiu al cercetătorilor UBB

638 de vizualizări
Foto: © Dreamstime.com – Skypixel
Adversitățile din copilărie – experiențe negative precum abuzul sau neglijarea – se asociază cu multiple probleme de sănătate mintală și fizică pe tot parcursul vieții, potrivit autorilor români ai unui studiu recent publicat într-un jurnal științific sub egida American Psychological Association. Studiul, anunțat vineri de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, îi are ca semnatari pe drd. Lia Oltean și lectorul Radu Șoflău, cercetători la Departamentul de Psihologie Clinică și Psihoterapie al universității.
  • Studiul, intitulat “Adversitățile copilăriei, procesarea recompenselor și sănătatea în timpul epidemiei Covid-19: Rolul mediator al învățării bazate pe recompensă” (“Childhood adversity, reward processing, and health during the COVID-19 outbreak: The mediating role of reward learning”) este disponibil în Jurnalul “Psychological Trauma: Theory, Research, Practice, and Policy” și poate fi consultat aici

Potrivit sumarului făcut de UBB, autorii arată că, deși mecanismele care să explice asociarea dintre adversitățile copilăriei (abuz, neglijare etc.) și problemele de sănătate fizică și mintală de pe parcursul vieții sunt relativ puțin cunoscute, date recente arată că un astfel de mecanism de asociere ar putea fi procesarea recompensei (n.red.: cesta e un proces psihologic ce cuprinde răspunsul la stimulii de recompensă și formarea comportamentelor asociate).

UBB arată că studiul “oferă suport datelor existente în literatură și sugerează că adversitățile în copilărie reprezintă un factor de risc deopotrivă pentru indicatorii sănătății mintale (simptomele depresive și anxioase) și fizice. De asemenea, rezultatele sugerează că învățarea bazată pe recompensă ar putea fi singura dimensiune a procesării recompensei care explică aceste relații în mod consecvent. Chiar dacă rezultatele acestei cercetări indică faptul că impactul psihologic al pandemiei se asociază la rândul său cu indicatorii sănătății mintale (simptomele depresive și anxioase) și fizice, acesta nu influențează rolul mediator al învățării bazate pe recompensă”. 

  • Concluzia prezentată de UBB: “Împreună, aceste rezultate oferă sprijin pentru potențialul rol transdiagnostic al învățării bazate pe recompensă. Așadar, ele ar putea avea implicații clinice, sugerând țintirea învățării bazate pe recompensă în intervenții, mai ales în rândul persoanelor care raportează un istoric de adversități în copilărie”.

Studiul s-a desfășurat online, datele fiind colectate pe parcursul stării de urgență din România, pe un eșantion format din 419 adulți cu vârste cuprinse între 18 și 61 de ani (M = 27.32) care au completat o serie de instrumente de autoraportare. 

Foto: © Dreamstime.com / SkypixelDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Specialiștii din cercetare-dezvoltare, din industrie, să se implice în curriculumul universitar. Din 14 cursuri, să vină să predea 4 cu mine în sală, ca în SUA și Germania – propune profesorul Dan Micu, de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca / Conferință eveniment despre dezvoltarea universităților tehnice

Universitățile tehnice trebuie să își actualizeze și să-și flexibilizeze curriculumul, să se dezvolte global, cu activități de predare și cercetare în care să implice atât studenți străini, cât și mediul…
Vezi articolul

Educația nu se mai face, în țările care au succes, cu durere, spune Monica Mincu, cercetătoare româncă la Universitatea din Torino: Dacă elevii nu învață, vina este a noastră, nu a lor / Cât de curajoasă este România, politic vorbind, să implice experții și profesioniștii și să reformeze sistemul?

Țările care au performanțe deosebite au investit în sistemul școlar și au reușit să-l schimbe în două-trei decenii, a spus într-o scurtă analiză Monica Mincu, cercetătoare în sisteme școlare comparate…
Vezi articolul