Inteligența artificială are potențialul de a îmbunătăți învățarea și de a sprijini profesorii, însă fără investiții în competențe și acces echitabil la tehnologie riscă să adâncească diferențele dintre elevii care au deja avantajele necesare și cei care pornesc cu dificultăți, avertizează mai mulți specialiști ai Băncii Mondiale într-o analiză dedicată regiunii Europa și Asia Centrală. România este menționată atât ca exemplu de utilizare a unor instrumente AI pentru pregătirea elevilor de Bacalaureat, cât și pentru programele de formare digitală a profesorilor.
În analiza „Decalajul competențelor de inteligență artificială în Europa și Asia Centrală: cine beneficiază?”, experții Băncii Mondiale arată că inteligența artificială nu distribuie automat beneficiile în mod egal. Elevii și profesorii care au deja competențe digitale solide, acces la tehnologie și capacitatea de a evalua critic informațiile sunt cei care profită cel mai mult de noile instrumente. În schimb, cei care nu dețin aceste competențe riscă să rămână și mai mult în urmă.
„AI nu elimină decalajele existente. În multe cazuri, le amplifică”, este concluzia centrală a analizei.
- Analiza Băncii Mondiale se bazează pe studii de caz realizate în România, Bulgaria și Turcia, trei țări din regiunea Europa și Asia Centrală aflate în etape diferite ale integrării inteligenței artificiale în educație. Autorii au analizat politicile publice, programele de formare a profesorilor, utilizarea instrumentelor AI de către elevi și nivelul competențelor digitale din cele trei sisteme de învățământ pentru a identifica provocările și oportunitățile comune generate de extinderea rapidă a inteligenței artificiale în școli.
România este inclusă printre primele țări din regiune care încearcă să integreze inteligența artificială în educație. Banca Mondială menționează platforma Saro, un asistent educațional bazat pe inteligență artificială, despre care se spune că e utilizat de elevi pentru pregătirea examenului de Bacalaureat. Potrivit datelor citate, utilizarea platformei a fost asociată cu o creștere de 28% a ratei de finalizare a temelor.
Autorii evidențiază și Strategia Națională pentru Inteligență Artificială a României din 2024, precum și programul de formare „Pedagogie digitală”, finanțat prin PNRR. Conform analizei, aproximativ 83.000 de profesori au participat la programe de dezvoltare a competențelor digitale, reprezentând aproape jumătate din personalul didactic activ.
Cu toate acestea, Banca Mondială avertizează că progresul în infrastructură și în elaborarea strategiilor publice este mai rapid decât adaptarea curriculumului și pregătirea profesorilor pentru utilizarea eficientă a inteligenței artificiale la clasă.
Experții arată că multe sisteme educaționale continuă să evalueze în principal memorarea și reproducerea informațiilor, în timp ce utilizarea responsabilă a instrumentelor AI presupune competențe precum gândirea critică, analiza informațiilor, rezolvarea de probleme și evaluarea credibilității surselor.
„Totuși, acest avânt este limitat de o provocare esențială: capacitatea umană insuficientă. Formarea profesorilor în domeniul inteligenței artificiale rămâne inegală și este adesea mai degrabă teoretică decât practică, iar chiar și acolo unde profesorii sunt motivați, le lipsește sprijinul sistematic necesar pentru a integra eficient AI în activitatea didactică.
Dovezile provenite din programele de formare inițială a profesorilor din Turcia sugerează că încrederea viitorilor profesori în utilizarea inteligenței artificiale depinde de capacitatea lor de a înțelege și de a opera această tehnologie. Însă utilizarea efectivă a AI este doar primul obstacol. Blocajul cu adevărat important este dacă profesorii pot folosi aceste instrumente pentru a dezvolta competențele cognitive de nivel superior ale elevilor, precum gândirea critică, și dacă își pot adapta în consecință metodele de predare.
În mod similar, competențele digitale și cele legate de inteligența artificială diferă considerabil între elevi, existând disparități pronunțate între mediul urban și cel rural, precum și între diferite categorii socioeconomice. Acest lucru crește riscul ca inteligența artificială să consolideze inegalitățile deja existente”, scriu specialiștii BM.
Articolul subliniază că profesorii au nevoie nu doar de acces la tehnologie, ci și de pregătire pentru a integra inteligența artificială în procesul de predare. În lipsa acestei pregătiri, există riscul ca instrumentele AI să fie folosite superficial sau să accentueze diferențele dintre elevii cu niveluri diferite de pregătire.
- În Bulgaria, Banca Mondială notează că peste 70% dintre profesori cunosc instrumentele de inteligență artificială, iar aproximativ jumătate au experimentat deja folosirea lor. Elevii utilizează platforma Ucha.se, cu peste 27.000 de lecții video gamificate și aliniate curriculumului, dar și BgGPT, primul model generativ de inteligență artificială antrenat integral pe limba bulgară, ceea ce reduce bariera limbii engleze pentru elevii locali.
- În Turcia, elevii folosesc EBA Student Assistant, un asistent susținut de stat pentru sprijin personalizat în învățare. Banca Mondială menționează și AI Teacher Assistant, care oferă sprijin de traducere pentru peste un milion de copii refugiați sirieni de vârstă școlară. Turcia are și un document de politică publică și plan de acțiune pentru AI în educație pentru perioada 2025-2029 și a format peste 157.000 de educatori prin rețeaua centralizată Teacher Information Network, ÖBA.
Analiza mai arată că elevii din medii dezavantajate, din zone rurale sau din familii cu venituri reduse sunt cei mai expuși riscului de a nu beneficia de avantajele aduse de inteligența artificială. În aceste situații, tehnologia poate deveni un nou factor de inegalitate, în loc să contribuie la reducerea diferențelor educaționale.
„Privind cele trei țări analizate, apar câteva tipare comune. Inteligența artificială tinde să amplifice inegalitățile deja existente în ceea ce privește competențele. Elevii care au deja competențe digitale solide și capacități dezvoltate de gândire critică beneficiază mai mult de instrumentele bazate pe AI, în timp ce ceilalți riscă să rămână și mai mult în urmă.
Profesorii sunt actorii-cheie ai acestui proces. Capacitatea lor de a ghida, structura și contextualiza utilizarea inteligenței artificiale determină dacă aceasta contribuie la îmbunătățirea învățării sau, dimpotrivă, o afectează. Acolo unde profesorii sunt bine pregătiți, AI poate susține o educație personalizată, atractivă și incluzivă. Acolo unde această pregătire lipsește, aceleași instrumente pot încuraja învățarea superficială sau comportamente precum frauda academică.
În același timp, sistemele educaționale avansează mai rapid în implementarea tehnologiei decât în dezvoltarea capacității umane necesare utilizării ei. Infrastructura și politicile publice evoluează într-un ritm accelerat, însă formarea profesorilor și reforma curriculară rămân în urmă.
Această situație este agravată de faptul că examenele naționale din toate cele trei țări analizează rareori competențele de ordin superior pe care utilizarea inteligenței artificiale le presupune – gândirea critică, alfabetizarea informațională și raționamentul etic. În consecință, școlile au mai puține motive să integreze inteligența artificială într-un mod semnificativ și relevant pentru procesul de învățare”, se arată în analiză.
Banca Mondială recomandă statelor din Europa și Asia Centrală să investească simultan în infrastructură, în formarea profesorilor și în dezvoltarea competențelor digitale și AI ale elevilor. Instituția atrage atenția că succesul utilizării inteligenței artificiale în educație depinde mai puțin de tehnologie și mai mult de capacitatea sistemelor școlare de a pregăti oamenii pentru a o utiliza eficient.
„Investițiile în inteligență artificială fără investiții în competențele oamenilor pot deveni un pariu costisitor”, concluzionează autorii analizei.
Analiza este semnată de Ciro Avitabile, economist principal în educație al Băncii Mondiale, Cristobal Cobo, specialist senior în educație cunoscut pentru cercetările sale privind competențele digitale și transformarea educației, Rita Almeida, manager al practicii globale pentru educație a Băncii Mondiale în regiunea Europa și Asia Centrală, și Alberto Muñoz-Najar, consultant al instituției. Autorii coordonează și sprijină proiecte de reformă educațională în țările din regiune, inclusiv în domeniul competențelor digitale și al utilizării inteligenței artificiale în educație.
În România, analiza Băncii Mondiale vine în contextul în care nu există încă un ghid oficial al Ministerului Educației pentru folosirea inteligenței artificiale în școli, deși subiectul a fost anunțat public în mai multe rânduri, de aproape un an. Edupedu.ro a scris recent că OECD și Comisia Europeană au lansat un cadru de alfabetizare AI, potrivit căruia școlile trebuie să sprijine alfabetizarea tuturor profesorilor în inteligență artificială, iar comisarul european Roxana Mînzatu a avertizat că toate statele europene, inclusiv România, trebuie să prioritizeze formarea profesorilor pentru folosirea AI la clasă. În lipsa unui cadru oficial național, dezbaterea rămâne alimentată mai ales de inițiative externe și private, în timp ce AI este deja folosită de elevi și profesori.
Foto: ID 229605956 © Dark1elf | Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.