Fără impozit pe venit pentru profesori, CASS la jumătate și un salariu minim brut de 5000 de lei – soluții propuse de Asociația Școlilor Particulare pentru o apropiată “criză de personal puternică” în educație / Organizația publică și salariile profesorilor pe grade didactice

13.258 de vizualizări
SURSA: pixabay.com
Scutirea de impozit pe venit pentru profesori este propusă de Asociația Școlilor Private ca soluție pentru “criza de personal puternică în sectorul educației”, o criză prezentată drept iminentă într-un studiu despre sectorul educațional, transmis luni de organizație către Edupedu.ro. Analiza citată arată că mai puțin de 1 din 10 profesori are vârsta sub 30 de ani, în timp ce “nu este exclus ca peste 50% dintre profesori să iasă la pensie în următorii 10 ani”. Același raport prezintă, citând datele Ministerului Educației, salariile profesorilor din România, în funcție de studiile și gradele didactice ale acestora.
  • Studiul este realizat de compania Frames pentru Liceul Teoretic Dr. Mioara Mincu (instituție particulară) și Asociația Școlilor Particulare din România.

Pentru evitarea crizei de personal, pe lângă alte mari probleme ale sistemului, “Studiul privind dinamica și perspectivele sectorului educațional românesc 2022-2023” afirmă că e nevoie de schimbări și privința salarizării și impozitării în cazul cadrelor didactice. 

Măsuri propuse în acest sens:

  • Reducerea impozitului salarial de la 10% la 0%
  • Reducerea contribuției de sănătate de la 10% la 5%
  • Salariul minim brut de 5000 lei pentru un program de 8 ore/zi cu normă întreagă sau/și 18 ore pe săptămână de predare.

Autorii analizei evaluează că astfel de măsuri – ce nu ar lua în calcul reducerea taxelor și pentru personalul auxiliar (20.941 de angajați) – ar avea un impact bugetar de 30 de milioane de euro. Ei fac trimitere la alte sectoare unde au fost aplicate astfel de măsuri fiscale: “O soluție optimă văzută de specialiști o reprezintă scutirea de la plata impozitului pe venit pentru profesori, la fel ca în cercetare, construcții, agricultură și IT. ”

  • Este citat Adrian Negrescu, managerul Frmes, potrivit căruia: ,,sunt peste 1,9 milioane de români, generația decrețeilor, care vor ieși la pensie și, din păcate, din urmă vin prea puțini tineri care să înlocuiască forța de muncă în majoritatea sectoarelor economice. Dacă în industrie, în construcții, în agricultură vom aduce cel mai probabil forță de muncă din Asia, în ceea ce privește educația, problema va fi una cu adevărat sensibilă – nu va mai avea, practic, cine să ne învețe copiii’. 

Studiul afirmă că asemenea măsuri ar fi necesare pentru a atrage profesori tineri, în condițiile în care, potrivit datelor analizate, provenind de la Eurostat, Ministerul Educației și alte organisme:

  • Peste 50% dintre profesori au vârsta de peste 55 de ani
  • 28 de mii din totalul de 47.000 de profesori din învățământul primar sunt trecuți de 50 de ani,
  • 1 din 10 profesori au vârsta de până în 30 de ani (19.000 din totalul de 208.642)
  • Cei mai mulți profesori tineri sunt în Sibiu (14%), Cluj (13%), Giurgiu 13%), București (12,3%), iar cei mai puțini – sub 7% – sunt în Teleorman (5,09%), Gorj și Caraș-Severin.

Studiul include și date statistice privind salarizarea cadrelor didactice, citând ca sursă Ministerul Educației. 

Date statistice privind salarizarea profesorilor
Sursa: Studiu Frames – Asociatia Scolilor Particulare

Profesorii cu studii superioare de scurtă durată și grad didactic I au salarii între 2.647 și 2.875 lei

Profesorii cu studii superioare de scurtă durată și grad didactic II au salarii între 3.620 și 3.791 lei

Profesorii cu studii superioare de scurtă durată și grad didactic definitiv au salarii între 3.655 și 3.883 lei

Profesorii cu studii superioare de lungă durată și grad didactic I au salariu între 3.394 și 4.709 lei

Profesorii cu studii superioare de lungă durată și grad didactic II au salarii între 3.746 și 4.003 lei

Profesorii cu studii superioare de lungă durată și grad didactic definitiv au salarii între 3.857 și 4.227 lei

Context legislativ

Autorii plasează propunerea de eliminare a reducere a taxelor în contextul unor măsuri pe care le consideră puțin probabile. Între altele, documentul arată:

“O propunere legislativă, aflată în Parlament, vizează creșterea salariilor de bază de încadrare ale personalului didacticde predare, auxiliar, de conducere, îndrumare și control din învățământul preuniversitar. Dacă inițiativa ar fi aprobată, salariul de încadrare al unui profesor pentru anul școlar 2022-2023 ar putea astfel să înceapă la 4.718 lei și să ajungă la 6.273 lei. Șansele de adoptare sunt însă reduse, având în vedere situația bugetară, așa cum de altfel sunt cele de aplicare a Legii-cadru nr. 153/2017, care vizează creșterea salariilor din acest sector. 

Profesorii se uită cu speranțe, acum, la discuțiile legate de viitoarea Lege a Educației, care vizează o reformă din temelii a sistemului educațional, inclusiv pe zona salarială. 

Ministrul Sorin Câmpeanu declara, zilele trecute, că salariul unui profesor debutant ar putea să fie cât salariul mediu net pe economie (3.967 de lei la nivelul lunii aprilie 2022). 

Cert este că, în prezent, potrivit unui raport al Comisiei Europene, investițiile pentru educație sunt printre cele mai scăzute din UE (3,7% din PIB față de 4,7%). 

Autoritățile s-au angajat, de-a lungul anilor, că vor aloca anual echivalentul a 6% din PIB pentru educație. Acest prag nu a fost atins niciodată.”

Ce ar însemna scutirea impozitului pe venit și celelalte măsuri, dacă ar fi aplicate

Analiza Frames realizează și un calcul din care reiese că o scutire a impozitului pe venit ar aduce unui profesor un câștig net de peste 400 de lei, iar impactul bugetar ar fi redus. Aceeași sursă afirmă că, deși calculele nu vizează și personalul auxiliar, măsurile ar trebui să îl vizeze și pe acesta.

Din document:

Un calcul simplu arată că, la o medie salarială de 6287 lei brut (3678 lei net) în sistemul educațional, se plătește la stat o contribuție la pensie de 1572 lei, CASS de 629 de lei și un impozit pe venit de 409 lei

O scutire a impozitului pe venit de 10% ar aduce, în medie, un câștig net de peste 400 de lei pentru fiecare profesor, iar impactul bugetar nu ar fi unul foarte mare. La 208.642 profesori din sistemul preuniversitar, ar însemna un efort bugetar de numai 85,3 milioane de lei, adică 17,2 milioane de euro anual. 

Specialiștii propun și o reducere a contribuție de sănătate de la 10% la 5%. Aceasta ar aduce un efort financiar suplimentar de 65,7 milioane de lei/anual. 

În total, statul ar trebui să suporte o scutire de taxe de aprox. 30 milioane de euro anual. Calculele sunt, bineînțeles, relative și nu reflectă în totalitate grila salarială existentă în sistemul public și privat. 

Potrivit inițiatorilor, ambele măsuri, indiferent de calculele financiare, ar trebui să fie aplicate inclusiv pentru personalul auxiliar (20.941 angajați).”

Citește și:
GRAFIC Doar 21,7% dintre profesorii din învățământul preuniversitar sunt tineri, cu vârsta între 18 și 34 de ani, procent care plasează România pe locul 13 în Uniunea Europeană
Cât câștigă profesorii români comparativ cu cei din restul Europei? Salarizarea cadrelor didactice, la început de carieră, la apogeul carierei și la nivel de directori – raport Eurydice
Aproape 8 mii de profesori din România au vârsta peste 65 de ani. Un cadru didactic de 88 de ani preda anul trecut într-o școală din județul Bihor

12 comentarii
  1. Buna ziua
    Articolul este “puțin” eronat. Sunt inversate salariile.
    Primul grad în învățământ este Gradul didactic Definitiv, apoi Gradul II și ultimul Gradul didactic I.

    Profesorii cu studii superioare de scurtă durată și grad didactic definitiv au salarii între 2.647 și 2.875 lei
    Profesorii cu studii superioare de scurtă durată și grad didactic II au salarii între 3.620 și 3.791 lei
    Profesorii cu studii superioare de scurtă durată și grad didactic I au salarii între 3.655 și 3.883 lei

    Profesorii cu studii superioare de lungă durată și grad didactic definitiv au salariu între 3.394 și 4.709 lei
    Profesorii cu studii superioare de lungă durată și grad didactic II au salarii între 3.746 și 4.003 lei
    Profesorii cu studii superioare de lungă durată și grad didactic I au salarii între 3.857 și 4.227 lei
    Puțină documentare înainte de a scrie un articol nu strică.

    1. Ai uitat sa precizezi ca brut. Altfel sunt eu nebun, ca n-am avut in viata mea 3000 de lei sau mai mult salariu. Ar insemna sa ma lafai. Am 2700 cu dirigentie.

  2. Acum am aflat adevarul de ce Campeanu vrea sa schimbe titularizarea si nu mai vrea sa tina profesorii in sistem, pentru ca vor intra multi profesori slabi daca se elibereaza 50% din posturi.
    Solutia este sa se mareasca salariile si sa creasca concurenta pe posturi.

    1. Nu trebuie sa fie egalitate dar trebuie sa ai un salariu cu care sa nu mori de foame. Sindicatele si politicienii ne-au tinut in saracie.

  3. Ce ni se prezinta sunt salarii brute nu nete. Pana si norma de hrana care reprezinta tichetele de masa sunt inghetate de 4 ani de zile.

  4. Sa ne intelegem, ca sa nu mai fie dubii si speculatii: am 16 ani vechime ca titar si 2700 lei salariu+ dirigentie. Punct.

    1. … prostituție!!! Până acum nu am fost băgați în seamă de nimeni…sau duși cu zăhărelul și de sindicate și de politicieni…

  5. Cu siguranta nu va fi aplicat nimic atat timp cat avem sindicate de carton. La unii se poate fara impozit pe venit cu salarii mult mari.

    1. Avem IT-isti neplatitori de impozit, dar a fost hackerit institutul national de securitate cibernetica si site-ul STS. Nu va vine sa radeti?

  6. Initiativa este minimala față de măsura corecta de a mari salariile profesorilor la nivelul salariilor medicilor.
    Cat despre pasajul următor(“Profesorii cu studii superioare de lungă durată și grad didactic I au salariu între 3.394 și 4.709 lei”) nu mi se pare corect, doar poate cei cu doctorat sa aiba inainte de iesirea la pensie 4700 lei. Cei fara veleități de doctori, au înainte deca iesi la pensie, salariul mediu pe economie 4000 lei, iar dupa mărirea rușinoasă de 4%, ajunge la 4150 lei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Daniel David, de ce au golit românii rafturile pe fondul ‘isteriei coronavirus’: Sunt prizonierii unor reacții automate, pe fondul caracteristicii noastre de a interpreta incertitudinile ca pericole

Mai multe magazine mari din București au rămas cu rafturile goale, la începutul acestei săptămâni, pe fondul isteriei mediatice legate de coronavirus. Care sunt mecanismele care i-au determinat pe români…
Vezi articolul

Diferențe majore între numărul cazurilor de infectare în școli anunțat de Ministerul Educației și cel de la Direcția de Sănătate Publică București. Ministrul Cîmpeanu: Este posibil să avem cazuri de elevi infectați care nu anunță la școală

Ministerul Educației a anunțat luni, 15 martie, că în săptămâna anterioară, numărul cazurilor de infectare a fost de 181 în rândul elevilor, în timp de pentru aceeași perioadă Direcția de…
Vezi articolul

Cercetătorul Octavian Jurma: În valul 4, România este “într-o zonă de risc mai apropiată de India și Indonezia decât de Marea Britanie”, unde sunt mult mai mulți vaccinați / Părinții să facă presiuni “pentru ca siguranța copiilor sa fie luată în serios” în școală

“Valul 4 (Delta) nu va fi atât despre numărul de cazuri noi cât despre numărul de internări și decese”, scrie, într-un material publicat duminică seară pe Facebook, cercetătorul Octavian Jurma.…
Vezi articolul

OECD: Șase probleme-cheie ale educației, care trebuie urmărite în criza produsă de pandemia Covid-19. Printre ele – dimensiunea claselor, timpul de predare, școlile profesionale

Cheltuielile guvernamentale, mobilitatea, dimensiunea claselor și programele vocaționale se numără printre indicatorii-cheie identificați de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), în eforturile de a ține sub control șocul produs…
Vezi articolul