Trei mari universități cu profil agronomic din România vor deschide primele servicii de extensie agricolă, oferind consultanță și formare practică fermierilor, după modelul american deja consacrat, potrivit unui comunicat de presă. Este vorba despre un proiect pilot, coordonat de Fundația Civitas pentru Societatea Civilă în parteneriat cu Romanian-American Foundation și University of Georgia (SUA), care va funcționa în județele Cluj, Timiș și Brașov (zona Făgărașului). Proiectul își propune să apropie fermierii de expertiza universitară și rezultatele cercetării.
„Universitățile americane oferă servicii de consultanță agricolă pentru fermieri, firme și comunități locale. Ele conectează nevoia de informație cu expertiza, leagă cercetarea de practica la firul ierbii și mobilizează fonduri din surse multiple. Acesta este modelul pe care l-am adaptat în România”, au explicat experții americani implicați în proiect la evenimentul de lansare de pe 4 iunie, de la USAMV București.
Fermierii din cele trei județe vor beneficia de sprijin direct din partea Universității de Științe Agricole din Cluj-Napoca, Universității Agronomice din București și Universității de Științele Vieții din Timișoara, cu suportul profesorilor formați în SUA. Zece cadre didactice au petrecut deja câte șase luni la University of Georgia pentru a se familiariza cu sistemul american de extensie.
„Am pregătit a treia serie de fellows și ne bucurăm că partenerii noștri includ acum și Universitatea Politehnică din București sau ASE. Agricultura de precizie și sfaturile economice devin esențiale pentru fermieri”, a declarat Roxana Vitan, președinta Fundației Româno-Americane, finanțatorul programului.
Pe lângă formarea cadrelor didactice, partenerii americani au realizat și un studiu pe 1.000 de fermieri români pentru a identifica nevoile reale din teren. „Le recomand fermierilor noștri să meargă cu încredere la universitățile din apropiere. Acolo sunt cunoștințele, laboratoarele, experiența, iar deschiderea mediului academic este reală”, a spus Marton Balogh, director al Fundației Civitas.
Modelul este construit pe cooperare multidisciplinară. „Colaborăm cu ministerele, cu Academia Română și cu Academia de Științe Agricole. Formarea nu mai poate exista în turnuri de fildeș, ci doar în dialog cu fermierii”, a declarat rectorul USAMV Cluj, Cornel Cătoi.
Fostul ministru Sorin Cîmpeanu, rector la USAMV București, a subliniat importanța susținerii financiare: „Universitățile românești nu au azi bani suficienți pentru proiecte de extensie. Parteneriatul cu afacerile din agricultură e esențial. Fără el, nu ne putem dezvolta”.
Programul va deveni activ din anul academic următor și ar trebui să însemne faptul că universitățile nu mai sunt doar centre de învățare pentru studenți, ci devin resurse strategice pentru comunitățile agricole. În România, mai puțin de 1% dintre fermieri au pregătire formală (comparativ cu 38% în Franța), potrivit sursei citate.
Alexa Stănescu
Mihai Peticilă
Karina Dorobanțu
Matei Pop
2 comments
Foarte bună inițiativa! Fermierii din România au mare nevoie de acces direct la informații și know-how practic, mai ales când vine din partea universităților. Modelele de extensie agricolă din SUA sunt recunoscute pentru eficiență, iar adaptarea lor la condițiile de aici poate fi un pas important pentru profesionalizarea agriculturii românești. Chiar dacă nu toți fermierii au pregătire formală, astfel de proiecte pot face diferența în teren.
Aha! Credeam ca este vorba despre excelentul proiect al excelentului cercetator S. Cimpeanu, obtinut pe merit intr-o competitie recenta.
Intreaga lui activitate, CV-ul, chiar si costumele pe care le poarta demonstreaza un profil de excelenta, fara nicio legatura cu suma imensa pe care o va incasa coordonatorul proiectului. De altfel, se pare ca va renunta la orice activitate politica pentru a se dedica, in anii ramasi pana la pensie, diseminarii excelentei in cercetare catre intregul mapamond.
Nu trebuie sa ne lasam pacaliti de numarul mic de citari, de diversitatea publicatiilor. Mintile mari sunt recunoscute doar dupa mult timp, iar cei care au analizat cererea de finantare au vazut dincolo de culoarea politica, au aplicat alte principii decat cele de tipul „o mana spala pe alta”.
Totusi, intr-o lume atat de diversa, este de mirare ca excelentii cercetatori de la U.Oradea, fruntasi atat la productia stiintifica la hectar cat si la colectarea de citari din surse incerte, au fost ocoliti de sansa acestor finantari ale excelentei. Poate pentru ca are o conducere de o alta culoare politica? Cine stie…